O dronă căzută la Galați în noaptea de 28 spre 29 mai a provocat un incendiu la un bloc de locuințe, rănirea a două persoane și una dintre cele mai ample reacții instituționale ale statului român de la începutul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Autoritățile române au informat imediat aliații NATO și partenerii europeni, au convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), au solicitat capabilități anti-dronă suplimentare și au anunțat că vor sesiza Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Incidentul s-a produs în jurul orei 02:00, când o dronă de tip Geran-2, de proveniență rusească, s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din municipiul Galați. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, întreaga încărcătură a dronei a explodat la impact, provocând un incendiu într-un apartament situat la etajul 10 al imobilului.
Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate din clădire. Două persoane au fost rănite: o femeie de 53 de ani, care a suferit arsuri de gradul I și II la nivelul picioarelor, și un adolescent de 14 ani, care a suferit arsuri la antebrațe. Ministerul Sănătății a precizat că starea ambilor pacienți este stabilă și că nu este necesar transferul acestora către alte unități medicale.
România informează NATO și acuză Federația Rusă
La scurt timp după incident, Ministerul Afacerilor Externe a informat aliații NATO și pe secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, despre situația produsă la Galați.
MAE a calificat incidentul drept o „escaladare gravă și iresponsabilă” și a transmis că Federația Rusă poartă responsabilitatea directă pentru consecințele războiului pe care îl desfășoară împotriva Ucrainei.
Totodată, România a solicitat accelerarea transferului de capabilități anti-dronă și măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic al NATO.
Radu Miruță: România are nevoie de mai multe sisteme anti-dronă
Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că a discutat în dimineața incidentului cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a susține necesitatea consolidării apărării aliate în zona Dobrogei până la livrarea sistemelor anti-dronă comandate recent de Ministerul Apărării.
Potrivit ministrului, drona a fost detectată de radarul nou instalat în zona Galați după incidentele similare produse anterior în apropierea frontierei.
Miruță a precizat că două aeronave de luptă și un elicopter militar au fost ridicate de la sol și au primit autorizație de tragere. Cu toate acestea, în cele aproximativ patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, nu au existat condiții care să permită distrugerea acesteia fără riscul producerii unor pagube și mai mari în municipiul Galați sau fără pericolul ca proiectilele să ajungă în afara teritoriului României.
Ministrul Apărării a subliniat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a precizat că, prin programul european SAFE, sunt prevăzute opt sisteme anti-dronă pentru înzestrarea Armatei Române.
Nicușor Dan: „Cel mai grav incident de pe teritoriul României de la începutul războiului”
În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a calificat evenimentul drept „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”.
Șeful statului a declarat că responsabilitatea pentru incident aparține în totalitate Federației Ruse și că ceea ce s-a întâmplat la Galați este consecința directă a războiului desfășurat de Moscova împotriva Ucrainei și a modului în care sunt utilizate aceste sisteme de armament în apropierea frontierelor NATO.
Președintele a precizat că Forțele Armate Române au respectat procedurile existente și aveau ordin să doboare drona imediat ce acest lucru ar fi fost posibil fără a pune în pericol populația civilă.
Potrivit lui Nicușor Dan, după detectarea dronei de către radarele armatei, două avioane F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT au urmărit aparatul de zbor în spațiul aerian românesc. Decizia de a nu angaja ținta a fost luată deoarece nu existau condiții care să permită distrugerea acesteia fără riscul producerii de victime și distrugeri la sol.
România sesizează ONU și solicită sprijin aliat suplimentar
În declarația prezentată după încheierea ședinței CSAT, președintele României a anunțat o serie de măsuri deja inițiate de autoritățile române.
Astfel, România a informat oficial aliații NATO și partenerii din Uniunea Europeană, a solicitat desfășurarea unor capabilități anti-dronă suplimentare pe teritoriul național și va sesiza Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la ceea ce autoritățile române consideră a fi o încălcare gravă și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă.
Totodată, președintele a anunțat că a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să pregătească măsuri diplomatice proporționale cu gravitatea incidentului.
Anchetă în desfășurare
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și Serviciul Român de Informații continuă cercetările la fața locului.
Autoritățile au dispus expertize tehnice pentru recuperarea și analizarea fragmentelor dronei, în vederea stabilirii cu exactitate a tipului de armament utilizat și a traiectoriei urmate înainte de impact.
Incidentul de la Galați este considerat de autoritățile române cel mai grav eveniment produs pe teritoriul României ca efect direct al războiului dintre Federația Rusă și Ucraina, ridicând noi întrebări privind securitatea spațiului aerian național și capacitatea de apărare împotriva amenințărilor aeriene de tip dronă.
Materialul sintetizează informațiile disponibile la momentul publicării privind incidentul produs în municipiul Galați, reacțiile instituțiilor statului român, poziția oficială a Președintelui României și măsurile anunțate în contextul acestui eveniment.
Articolul va fi actualizat în cazul apariției unor informații oficiale suplimentare din partea autorităților române, a NATO sau a altor instituții implicate în gestionarea situației.
În imagine: Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan după incidentul în care o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați – Foto Credit: Administrația Prezidențială a României
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, salută decizia adoptată de Guvernul Republicii Moldova prin care accesul cetățenilor Uniunii Europene, inclusiv al cetățenilor români, pe teritoriul moldovean este permis în baza cărților naționale de identitate aflate în prezent în circulație, și nu doar a pașaportului, ca până în prezent.
”Această măsură reprezintă un semnal politic clar al angajamentului Republicii Moldova față de parcursul său european, un instrument concret de încurajare a contactelor și schimburilor celor mai diverse între cetățenii de peste Prut și cei ai Uniunii Europene, inclusiv ai României, precum și de susținere a racordării statului vecin la spațiul european”, a declarat Bogdan Aurescu, potrivit unui comunicat al MAE remis marți AGERPRES.
Pornind de la așteptările exprimate la nivelul opiniei publice din România, subiectul facilitării accesului cetățenilor UE, inclusiv români, pe teritoriul statului vecin cu cartea de identitate a fost ridicat de ministrul Bogdan Aurescu în cursul întrevederii din 25 martie, de la București, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, precizează sursa citată.
Ulterior, Ministerul român al Afacerilor Externe a abordat această temă în dialogul sectorial cu autoritățile Republicii Moldova, inclusiv în cadrul consultărilor pe linie consulară cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al țării vecine.
”Adresez deosebite mulțumiri autorităților de la Chișinău pentru această decizie care vine în sprijinul întăririi legăturilor dintre cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului și care reconfirmă trăinicia Parteneriatului Strategic dintre statele noastre”, a spus ministrul Bogdan Aurescu.
Guvernul Republicii Moldova a adoptat în ședință Hotărârea nr. 63/ 2015 prin care se amendează cadrul legislativ existent cu privire la documentele în baza cărora este permis accesul cetățenilor străini în Republica Moldova.
Astfel, se prevede acordarea unei facilități unilaterale în favoarea cetățenilor Uniunii Europene, care vor avea posibilitatea de a intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza cărților naționale de identitate. Măsura va intra în vigoare la data publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Prin măsura adoptată în urma demersurilor inițiate de MAE român, Republica Moldova se aliniază la practica instituită deja de statele din Balcanii de Vest care au aspirații similare cu cele ale R. Moldova în raport cu UE și se bucură de același regim de circulație în spațiul comunitar european.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va efectua miercuri și joi o vizită în Republica Moldova.
foto – infoprut.ro
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro
Zeci de persoane au protestat în fața Ambasadei Republicii Moldova la București față de emiterea unei interdicții pentru cinci ani și expulzarea liderului unionist George Simion de la Chișinău.
George Simion – foto preluat de pe infoprut.ro
La protest a fost prezent și George Simion, venit din Republica Moldova, după ce aseară a fost escortat de autorități până la vamă.
Manifestație de susținere a românului expulzat din Moldova. George Simion: Guvernul de la Chișinău s-a întrunit de urgență pentru a discuta de acest abuz
Protestatarii au scandat „Unitate națională”, „Chișinău și București, două inimi românești”. George Simion a spus că expulzarea nu este despre el, ci despre toţi basarabenii unionişti – peste 3,5 milioane. „Scopul pentru care am fost expulzat este de a intimida, de a băga frica în basarabenii unionişti. Nu mi-au pus interdicţiei mie, ci ideii unioniste”, a spus George Simion.
Iurie Reniță, ambasadorul Republicii Moldova a ieșit în fața clădirii, pregătit să ia un document de la protestatari pentru a-l transmite mai departe autorităților de la Chișinău.
„Voiam să ştiu dacă aveţi un memoriu sau o petiţie. Cunosc cazul domnului Simion, ştiu că aţi avut discuţii, şi mai mult decât comentariile pe care le-a făcut Ministerul de Interne nu pot să vă spun”, a spus diplomatul.
Întrebat despre motivele care au dus la emiterea unei interdicții, Reniță a spus că deține aceleași informații care circulă în presă, cu precizarea că ambasada nu se ocupă de investigații.
„Am solicitat şi eu prin intermediul Ministerului de Interne şi Ministerul de Externe mai multe detalii vizavi de ceea ce s-a produs la Chişinău în cazul dumneavoastră particular. Vă asigur că nu se pune problema de a expulza cetăţeni din Republica Moldova, vă asigur. Nu e o chestiune de expulzare cazul dumneavoastră în particular, urmează a mai fi clarificat. Ambasada nu este o structură de investigaţii, am solicitat toată informaţia pe cazul respectiv”, a mai spus ambasadorul.
Iurie Reniță, vizibil iritat, a ținut un discurs în fața presei despre relațiile dintre România și Republica Moldova.
„Vă asigur că, în afară de acest caz, particular, relaţiile dintre România şi Republica Moldova sunt consistente şi importante. Cred că aici e lucrul cel mai import. E necesar să susţineţi şi să sprijiniţi Republica Moldova, pentru că parcurgem o perioadă extrem de importantă şi delicată”, i s-a adresat ambasadorul lui George Simion.
După discuțiile cu ambasadorul, protestatarii au mers în fața Ministerului Afacerilor Externe. George Simion a anunțat că o delegație din partea Acțiunii 2012 va fi primită vineri, la orele 10.00, la minister.
Liderul Acțiunii 2012, George Simion, a fost expulzat din Republica Moldova pentru rațiuni de securitate națională, potrivit documentului pe care l-a primit în vamă. Pe numele său a fost emisă o interdicție de intrare în Republica Moldova pentru cinci ani.
Ambasada României la Chișinău cere informații autorităților din Republica Moldova pentru „reținerea de către reprezentanții Biroului Migrație și Azil al Republicii Moldova” a liderului Acțiunii 2012, George Simion, a precizat MAE de la București.
Simion a declarat că a fost reținut în fața Liceului„ Gheorghe Asachi”, unde urma să se întâlnescă cu cadrele didactice. El a fost invitat de colaboratorii SIS să-i însoțească la sediul instituției. Ulterior, a fost urcat în mașina cu care a fost dus spre granița cu România.
George Simion a primit o expulzare pe o perioadă de cinci ani de la Serviciul de Informații și Securitate, însă nu i s-au explicat motivele pentru care a devenit persona non grata în Republica Moldova. Președintele Acțiunii 2012 a fost reținut la Chișinău de ofițerii SIS Vadim Popovici și Victor Frumusachi.
Acțiunea 2012 și Tinerii Moldovei organizează la Chișinău pe 16 mai o manifestație de amploare pentru a pune capăt corupției și sărăciei.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr a avut vineri, în cadrul vizitei pe care o efectuează în Ucraina, o întrevedere cu reprezentanții Consiliului orășenesc din localitatea Belgorod-Dnestrovski (Cetatea Albă), precum și cu reprezentanți ai asociațiilor românești din regiune și cu reprezentantul asociației romilor din Cetatea Albă, se arată într-un comunicat al MAE transmis AGERPRES
În cadrul întrevederii au fost trecute în revistă modalitățile prin care statul român, prin intermediul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, îi sprijină pe românii din afara granițelor în vederea păstrării identității lingvistice și spirituale a acestora.
Potrivit MAE, ministrul delegat a apreciat modul de organizare al comunității românești din localitățile vizitate și a apreciat eforturile depuse de mediul asociativ din sud-vestul Ucrainei. De asemenea, a subliniat importanța pe care autoritățile locale o au în procesul de recunoaștere și de sprijinirea a acestora, solicitând, în context, susținerea învățământului în limba română.
Conducerea consiliului local și membri ai consiliului local din Belgorod-Dnestrovski au salutat vizita demnitarului român și au apreciat relația de bună vecinătate și sprijinul ferm al României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Au menționat sprijinul Consulatului General al României la Odesa în procesul de înfrățire a orașului Cetatea Albă cu localitățile Târgu Ocna, din județul Bacău și Târgu Neamț, din județul Neamț.
‘Autoritățile locale au un rol fundamental în promovarea și protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și îmi exprim speranța că se depun toate eforturile pentru ca drepturile etnicilor români să fie respectate în conformitate cu standardele europene și internaționale. Românii, oriunde s-ar afla, sunt cetățeni loiali ai țării în care trăiesc și conviețuiesc în pace cu ceilalți. Oamenii lucrează mai bine când sunt prieteni, când se cunosc. Suntem interesați în menținerea unei comunități românești puternice, active și mature în Ucraina, capabilă să facă față multiplelor provocări ale contextului actual’, a declarat Tîlvăr cu prilejul a acestei întâlniri, potrivit comunicatului.
foto – adevarul.ro
artiol – Lulea Marius Dorin – adevarul.ro
Un amplu protest are loc astăzi în faţa ministerului de externe din România. Participanţii adunaţi cu steaguri tricolore şi mesaje unioniste cer autorităţilor române să facă demersurile necesare pentru eliminarea obligativităţii prezentării paşaportului la graniţa cu Republica Moldova.
Un protest similar are loc exact în acelaşi moment şi în Republica Moldova.
Odată cu Uniunea Europeană a venit şi libertatea de circulaţie. Cum pot circula doar cu buletinul în majoritatea statelor lumii, românii nu îşi mai fac paşaport.
Acest lucru a dus însă la un fenomen: circulaţia către Republica Moldova este limitată de lipsa paşaportului, fenomen care nu se întâmpla înainte de aderare.
În timp ce Uniunea Europeană a făcut primul pas prin eliminarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, binenţeles la cererea României, autorităţile din al doilea stat românesc par a refuza deschiderea graniţelor pentru turiştii sau oamenii de afaceri din România.
Acorduri similare există şi cu alte state extracomunitare cum ar fi Serbia, Albania, Macedonia, Elveţia, etc…
În acest moment ţara noastră este principalul partener economic al Republicii Moldova, principalul finanţator şi cel mai mare investitor. De asemenea, în ciuda opoziţiei, vine în al doilea stat românesc cel mai mare număr de turişti.
Acesta nu este însă un motiv suficient pentru politicieni, care preferă corupţia instituţionalizată susţinută de banii căraţi cu valiza din Moscova şi nu investiţiile europene şi româneşti, ce oferă locuri de muncă şi încredere.
Deschiderea graniţelor, prin eliminarea paşaportului, ar ajuta economia Republicii Moldova prin creşterea numărului de turişti ce ar putea proveni din spatiul European şi ar determina o cunoaştere mai bună a realităţilor din al doilea stat românesc. Adică dacă tot nu pot ajunge unii dintre noi acolo, cel puţin să îi lăsăm pe ei să vină, lucru ce ar accentua democratizarea statului şi ar ajuta în procesul firesc de orientare spre vest.
Protest în fața MAE și a Ambasadei Republicii Moldova la București: Peste 100 de oameni cer eliminarea pașapoartelor la trecerea frontierei peste Prut
foto, video si articol – b1.ro
Lanț uman la ambasada Republicii Moldova
Peste 100 de oameni s-au adunat în faţa Ministerului Afacerilor Externe. Demonstranţii au venit cu pancarte şi steaguri şi cer autorităţilor eliminarea pașapoartelor la trecerea frontierei peste Prut, informează B1 TV.
Oamenii susțin că vor să meargă în Republica Moldova fără pașapoarte, fără să fie întrebați de ce mearg acasă și fără a sta ore în șir la graniță doar pentru că sunt din Republica Moldova.
La acțiune patricipă peste 100 de oameni, atât din București, cât și din Chișinău.
Ei au protestat zeci de minute în fața ministerului Afacerilor Externe și au pornit apoi spre ambadasa Republicii Moldova în România unde au format un lanț uman.
Protestatarii au stat de vorbă și cu un reprezentant al ambasadei, care le-a promis că se va analiza cererea lor.
Sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), acuză Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe.
“Toată lumea care este interesată – nu doar experţii, ci şi oamenii de rând care urmăresc ştirile de politică externă – este la curent cu recentele acuzaţii reciproce, inclusiv cele făcute publice. În principal, avem preocupări în legătură cu o serie de aspecte din comportamentul Statelor Unite privind situaţia Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF)”, afirmă Riabkov, citat de site-ul de ştiri Sputnik.
Statele Unite intenţionează să construiască sisteme antirachetă în România şi Polonia, a amintit Riabkov, subliniind că aceste instalaţii utilizează echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41 (n.red. – echivalentul tehnologiilor de tip Aegis). Aceste sisteme sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare, a acuzat oficialul rus.
Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia, dar nu au fost formulate acuzaţii specifice, a adăugat Riabkov, dând asigurări că Moscova este disponibilă dialogului cu oficiali americani.
În octombrie 2014, un alt oficial rus afirma că instalarea elementelor antirachetă în Europa reprezintă “o încălcare gravă” a Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). “Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare din anul 1987, care are o durată nedeterminată, rămâne valabil. Din păcate, partenerii noştri americani interpretează într-un mod foarte liber obligaţiile pe care le au în cadrul Tratatului INF şi comit încălcări grave şi masive care deja au devenit o practică recurentă. Încălcările includ teste cu sisteme antirachetă şi cu drone interzise prin Tratat”, acuza Mihail Ulianov, directorul Departamentului pentru Neproliferare şi Controlul Armamentului din Ministerul rus de Externe. “Există motive să credem că instalarea programată a sistemelor MK-41 (n.red. – echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) în Europa ar deveni o nouă încălcare flagrantă a Tratatului. Sperăm că dialogul iniţiat pe aceste teme va avea ca rezultat o revenire a Statelor Unite la respectarea deplină a angajamentelor asumate prin acest acord important”, preciza oficialul rus.
În iulie 2014, Rusia avertiza că are “numeroase nemulţumiri” faţă de Statele Unite privind Tratatul INF. “Nemulţumirile se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune şi în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră”, argumenta Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenţiei în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenţionează să le instaleze în Polonia şi România în cadrul sistemului antibalistic. “Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF”, avertiza Moscova.