Articole

(Iulia Modiga) Reprezentanții etnicilor români din comunitățile istorice vor fi premiați la București

/0 Comentarii/în /de /1.709 vizite

Reprezentanții etnicilor români din comunitățile istorice vor fi premiați la București
foto: infoprut.ro
articol: Iulia Modiga

Iulia Modiga - foto: facebook.com

Iulia Modiga – foto: facebook.com

27 noiembrie 2015

La Bucureşti va avea loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Aflat sub patronajul Institutului Cultural Român (ICR), evenimentul se va desfăşura pe 7 decembrie, cu începere de la ora 18.00, la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental).

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor şi Limba Română.

Demersul vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României și Balcani, se arată într-un comunicat de presă al ICR.

În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ din comunitățile românești din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

„Va fi premiată excelența în comunitățile românești şi contribuția unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință”, se precizează în comunicatul de presă al instituţiei.

Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Republica Moldova, Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cristofor Aldea Teodorovici, Mircea Baniciu & band.

Vor fi prezentate şi o serie de piese vestimentare din colecția „Fustiţe tricolor”, designer Nicoleta Sergentu (Republica Moldova) şi din colecţia „Borangic”, designer Alina Mărgulescu (România).

Amfitrionii evenimentului vor fi Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia.

În foaierul TNB vor fi expuse fotografii ilustrând viața românilor din comunitățile istorice, iar imagini similare (foto și video) vor rula și pe parcursul decernării premiilor, parte a expoziţiilor „Cetăți nistrene” – fotografi Iulia Modiga şi Dan Barcea, „Timoc. Lumea de dincolo” – fotograf Marius Olteanu, „Maramureșul din dreapta Tisei” – fotograf: Gheorghe Marina, „Sudul Basarabiei (Bugeac)” – fotograf Iulia Modiga, „Românii din vecinătatea imediată – Ungaria” – fotografii din arhiva revistei Foaia Românească (Jula), „Transnistria – temnița limbii române” – fotograf: Octavian Bâlea ș.a.. La acestea se vor adăuga secvenţe dintr-o serie de documentare realizate de TVR și de ICR pe teme legate de comunităţile din vecinătate (ex. documentarul „Torna, torna, fratre! – povestea aromânilor, spusă de ei înşisi” – realizator Marian Voicu, „Balkan Love Story” – despre românii din Timoc, regizor Ionuţ Piţurescu).

articol preluat de pe: infoprut.ro

(video) Mii de imigranţi au ajuns în Austria, mulţi sunt deja în Germania. Exodul continuă

/0 Comentarii/în /de /1.665 vizite

Imigranţii au mărşăluit spre destinaţieș
foto – derstandard.at
articol – stiri.tvr.ro

5 septembrie 2015

Austria şi Germania şi-au deschis frontierele pentru refugiaţii din Ungaria. Peste 6.000 de oameni au ajuns deja în Austria şi unii chiar până în Munchen. Autorităţile de la Berlin au anunţat că sunt pregătite să primească în următoarele ore până la 10.000 de migranţi.

Refugiații au ajuns în Germania

Miile de imigranţi, blocaţi zile la rând în Ungaria, au plecat aseară spre Austria şi o parte au ajuns deja la destinaţia finală, Germania. Totul a fost posibil după ce refugiaţii au hotărât să plece pe jos. De teamă că ar putea bloca drumurile şi căile ferate, autorităţile de la Budapesta le-au pus oamenilor la dispoziţie autobuze care să-i ducă la graniţa cu Austria.

ACTUALIZARE 20.10 Aproape că nu le venea să creadă când au pus piciorul pe pământul austriac. Deşi epuizaţi şi traumatizaţi după o călătorie infernală şi câteva zile de incertitudine, refugiaţii au mai găsit puterea să zâmbească. Au fost preluaţi imediat încă de la graniţă. Fiecare a primit o pătură şi o masă caldă. Cine a avut nevoie de îngrijiri medicale le-a primit imediat, apoi au fost îndrumaţi către spaţiile de odihnă şi, între timp, garniturile de tren erau pregătite. La primele ore ale dimineţii au ajuns în Germania primii 450 de refugiaţi.

“Adevărul e că toată lumea e speriată. Poate o să ne ducă într-o tabără, dar le-am spus că nu vrem într-o tabără. Acolo vor fi probleme, pentru că suntem mii de oameni, nu un grup mic, înţelegeţi ce vreau să spun”.

“E mult mai bine. Noi nu mai avem nimic. Nu mai avem bani şi suntem atât de obosiţi şi înfometaţi. Sper că ce va aveni acum va fi mai bine. Sperăm cu toii pentru mai bine”.

La centrul de înregistrare de la Munchen au fost primiţi cu haine curate şi apă. Aici, urmează ca cererile lor de azil să fie înregistrate. În Germania, imigranţii aşteaptă doar 3 luni până să primească dreptul de muncă şi un ajutor social de aproape 400 de euro de persoane. Austria a anunţat că este pregătită să primească doar astăzi aproape 10.000 de refugiaţi.

MARTIN HUBER, Crucea Roşie: “Construim o zonă liniştită pentru cei care vor sta mai mult. Au nevoie de odihnă, de un pat, de paturi”.

După ce ajung aici din Ungaria, nu durează mult până sunt urcaţi în garniturile care pleacă spre Germania.

De altfel, guvernul de la Berlin a anunţat că este pregătit să primească anul acesta până la 800.000 de refugiaţi. Criza din Ungaria însă nu s-a terminat odată cu deschiderea frontierelor austriece şi germane.

În Macedonia, alte mii de oameni aşteaptă să intre în Grecia. Între timp, şi ţări ca Marea Britanie sau Finlanda au anunţat că vor primi un număr mult mai mare de refugiaţi decât cel stabilit astă vară la summitul liderilor europeni.

ACTUALIZARE 19.22 Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se deplaseze în Ungaria că pe autostrada M1, în zona localităţii Hegyeshalom din apropierea punctului de trecere a frontierei cu Austria, s-a creat un blocaj în circulaţia auto, coloana de maşini ajungând la o lungime de 11 km.

Refugiații din Ungaria au ajuns în Austria

cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

(video) Stare de urgență în Macedonia din cauza imigranților. Guvernul a blocat mii de refugiați la granița cu Grecia

/0 Comentarii/în /de /1.551 vizite

articol – digi24.ro
foto – agerpres.ro

20 august 2015

Este stare de urgenţă în Macedonia. Totul, din cauza afluxului uriaş de imigranţi care străbat această ţară balcanică. Doar în ultima lună teritoriul macedonean a fost tranzitat de 39 de mii de imigranţi. Acum, guvernul de la Skopjie a blocat alte mii de refugiaţi la graniţa cu Grecia şi e gata să desfăşoare armata de-a lungul frontierei, pentru a-i împiedica pe imigranţi să meargă mai departe. În paralel, preşedintele Italiei, o altă ţară puternic afectată de fenomenul migraţiei, spune că terorismul trebuie combătut în forţă, altfel riscăm izbucnirea unui al treilea război mondial.

Cartoane întinse direct pe asfalt sunt paturile în care dorm de câteva nopţi, sub cerul liber, refugiaţii blocaţi la frontiera dintre Grecia şi Macedonia. Sunt peste o mie de oameni, dar grănicerii le permit trecerea dintr-o ţară în alta doar în grupuri mici. Cei care aşteaptă spun că n-au primit adăpost şi nici sprijin din partea autorităţilor elene.

„Situaţia este îngrozitoare. Toţi aceşti oameni dorm pe jos. Nimănui nu îi pasă de noi. Aici stăm, aici dormim. Nu avem nici mâncare, nici apă. Nimic”, spune un imigrant.

„Credeam că în Europa se trăieşte mai bine, de aceea am plecat din ţara noastră şi am venit aici. Dar aici nimeni nu ne bagă în seamă”, e de părere un alt refugiat.

Cei care au ajuns aici şi-au început călătoria prin Europa într-una dintre insulele greceşti din Marea Egee. Au străbătut mare parte din distanţa până în Macedonia, adică peste 600 de kilometri, pe jos. Şi n-au ajuns nici la jumătatea drumului. Destinaţia lor sunt ţările din vestul continentului.

„Suntem atât de obosiţi şi mai avem foarte mult de mers. Vrem să ajungem în Germania”, spune un refugiat.

Macedonenii sunt şi ei tot mai frustraţi de şirurile nesfârşite de străini care tranzitează zilnic ţara. Gările sunt arhipline şi se doarme pe străzi ori în parcuri.

„Aceşti imigranţi sunt o problemă. Ne murdăresc oraşul. Ieri erau 500, azi sunt 5.000”, spune un localnic.

Fără a raporta probleme deosebite până acum, vecinii bulgari au consolidat totuşi paza punctelor de frontieră şi au înăsprit controalele. De la începutul anului, 750 de imigranţi ilegali au fost reţinuţi în timp ce încercau să treacă graniţa fraudulos.

Numărul refugiaţilor care ajung în Europa creşte de la o zi la alta. Numai în portul Pireu de lângă Atena au ajuns, în decurs de 24 de ore, mii de oameni transportaţi cu feriboturile din insulele din Marea Egee. Acolo, autorităţile locale sunt depăşite de situaţie. Nici nu-i pot întoarce din drum pe imigranţi, dar nici nu au capacitatea de a-i caza. Ca soluţie temporară, Atena a hotărât să îi aducă pe continent, iar de aici fiecare familie decide încotro va merge.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

Macedonia: Manifestație de amploare pentru demisia guvernului

/0 Comentarii/în /de /1.356 vizite

Foto: (c) Ognen Teofilovski / REUTERS
Articol: AGERPRES/(AS — editor: Sorin Popescu)

Peste 20.000 de persoane au manifestat duminică în capitala Macedoniei, Skopje, pentru a cere demisia premierului conservator Nikola Gruevski și a guvernului său, acuzat de corupție și de interceptări ilegale pe scară extinsă, transmit agențiile AFP și Reuters.

Potrivit opoziției, din care fac parte și etnicii albanezi, se are în vedere instalarea unor tabere pentru ca protestul să continue până la căderea guvernului.

Dar premierul Gruevski a declarat sâmbătă că nu are nicio intenție să dea curs acestei revendicări și a acuzat opoziția că încearcă să destabilizeze țara și că este sprijinită de servicii secrete străine, fără să indice posibile dovezi. În plus, el a anunțat o contramanifestație a susținătorilor săi, care va avea loc în centrul capitalei, luni, la ora 18:00 GMT.

Manifestații antiguvernamentale, de o amploare mai redusă, au avut loc și pe parcursul săptămânii trecute la Skopje, opoziția vorbind tot mai des despre cazuri de corupție.

Această fostă republică iugoslavă, ce numără 2,1 milioane de locuitori, dintre care un sfert sunt etnici albanezi, trece de un an printr-o gravă criză politică. Nikola Gruevski, prim-ministru din anul 2006, a obținut un nou mandat de premier după alegerile legislative anticipate din aprilie 2014. De atunci, opoziția de stânga refuză să participe la ședințele parlamentului și acuză fraude comise în timpul scrutinului. Ea îl acuză de asemenea pe Gruevski de megalomanie și derive autoritare, denunțând mai ales un megaproiect de înfrumusețare a capitalei, estimat la zeci de milioane de euro, o sumă considerabilă pentru o țară atât de mică și unde 28% din populația activă este în șomaj.

De asemenea, manifestația de duminică survine la o săptămână după ce forțele de ordine macedonene s-au confruntat cu un comando albanez în orașul Kumanovo, lupte soldate cu moartea a 8 polițiști macedoneni și a 18 atacatori.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

(video) Demonstraţie la Skopje. Macedonenii cer demisia guvernului

/0 Comentarii/în /de /1.356 vizite

foto si articol – stiri.tvr.ro

Mii de oameni ieşit pe străzile din Skopje, capitala Macedoniei, ca să denunţe luptele din oraşul Kumanovo de la sfârşitul săptămânii trecute. În confruntări au murit opt poliţişti macedoneni şi alţi câţiva zeci au fost răniţi. De partea atacatorilor s-au înregistrat 14 morţi. 30 de bărbaţi înarmaţi au fost arestaţi. Macedonenii îi reproşează acum guvernului că nu ştie să gestioneze asemenea situaţii.

Demonstranţii din Skopje au venit cu flori şi au aprins lumânări. Au cerut demisia guvernului de centru-dreapta, pe care îl acuză de activităţi ilegale şi abuz de putere.

Manifestanţii nu vor repetarea scenariului din 2001, când fosta republică iugoslavă a fost în pragul unui război civil. Observatorii străini spun că situaţia din ţară este tensionată, dar că nu există pericolul unui conflict interetnic, deşi cei mai mulţi atacatori arestaţi în timpul raidului de la sfârşitul săptămânii sunt străini – din Albania şi Kosovo.

După părerea comentatorilor, cea mai mare ameninţare la stabilitatea Macedoniei este incapacitatea guvernului instalat de nouă ani să rezolve problemele care îi afectează atât pe macedoneni, cât şi pe albanezi: sărăcia, şomajul, corupţia endemică şi tărăgănarea procesului de integrare în Uniunea Europeană

articol prelat de pe http://stiri.tvr.ro

(video) CONFRUNTĂRILE armate s-au intensificat la frontiera dintre Macedonia şi Kosovo. Cel puţin opt poliţişti şi 14 militanţi kosovari au murit. NATO face apel la reţinere

/0 Comentarii/în /de /1.229 vizite

foto preluat de pe time3.ro
articol – Mihai Draghici – Mediafax

Confruntările armate s-au intensificat în oraşul macedonean Kumanovo, situat în apropierea frontierei cu Kosovo, autorităţile anunţând moartea a opt agenţi de poliţie şi 14 presupuşi membri ai unui grup kosovar de gherilă. NATO a făcut, duminică, un apel la reţinere.

UPDATE 21:16 – NATO face apel la reţinere în Macedonia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat duminică la “reţinere” în Macedonia, unde 22 de persoane au fost ucise în cursul unor confruntări care au avut loc sâmbătă şi duminică, la Kumanovo (nord), între poliţie şi un grup kosovar de gherilă, relatează Le Figaro în pagina electronică.

“Îi îndemn pe toţi să dea dovadă reţinere şi să evite orice nouă escaladare, în interesul ţării şi al întregii regiuni”, a declarat Jens Stoltenberg, citat într-un comunicat.

Uniunea Europeană s-a arătat, de asemenea, “profund preocupată” de criza din Macedonia.

“Opt agenţi de poliţie au fost ucişi, iar alţi 37 au fost răniţi; 14 terorişti au murit”, a declarat Ivo Kotevski, purtătorul de cuvânt al Ministerului macedonean de Interne, citat de Associated Press.

“A fost neutralizată una dintre cele mai periculoase grupări teroriste din Balcani”, afirmă oficialul macedonean.

Confruntări armate au avut loc sâmbătă şi duminică în oraşul macedonean Kumanovo, situat în apropierea frontierei cu Kosovo, între forţele de ordine şi aproximativ 70 de “terorişti”.

Schimburile de focuri continuau duminică dimineaţă, iar în zona oraşului Kumanovo se putea vedea fum negru. În oraşul Kumanovo trăiesc mulţi etnici albanezi, în principal musulmani, în timp ce populaţia Macedoniei este majoritar creştin-ortodoxă.

Zeci de vehicule ale poliţiei au pătruns sâmbătă în oraşul Kumanovo, în cadrul unei “operaţiuni împotriva unei grupări ilegale” acuzată că pregăteşte atacuri împotriva instituţiilor guvernamentale macedonene. Potrivit site-ului cotidianului kosovar Gazeta Express, cinci civili, inclusiv o fetiţă de opt ani, – etnici albanezi – au fost ucişi în Kumanovo, localitate situată la 40 de kilometri nord de Skopje, situaţie care generează temeri privind un nou conflict interetnic.

La sfârşitul lunii aprilie, aproximativ 40 de presupuşi membri ai unei grupări de gherilă din Kosovo au pătruns ilegal pe teritoriul Macedoniei, unde au atacat o secţie de poliţie. Atacul a avut loc pe 21 aprilie la o secţie de poliţie din localitatea macedoneană Gosince, situată în apropierea frontierei dintre Macedonia şi Kosovo. Patru agenţi de poliţie au fost sechestraţi, încătuşaţi şi bătuţi de cei 40 de kosovari de etnie albaneză. “Cei 40 de indivizi înarmaţi aveau simboluri ale Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA/UCK); vorbeau în albaneză, i-au dezarmat pe agenţii de poliţie şi au spus că vor ţara lor şi că nu acceptă Acordul de la Ohrid. Considerăm că este un atac terorist”, comunica Ministerul macedonean de Interne.

Armata macedoneană a fost implicată într-un scurt conflict cu gherilele UCK în anul 2001, încheiat cu Acordul de la Ohrid. Fosta regiune sârbă Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză, şi-a proclamat independenţa în februarie 2008, după războiul dintre gherilele albaneze şi armata sârbă din perioada 1998-1999.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Zboară Niangrâpsiti – Blog armânescu : “De ce nu cred în “limba aromână” şi “minoritatea aromână din România”

/0 Comentarii/în /de /3.638 vizite

NOTTO:

“A legaliza o comunitate aromânească  m i n o r i t a r ă  în România, astăzi, ar constitui cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a aromânilor” – Matilda Caragiu Marioţeanu, “Dodecalog”

De prin 1996 incoace circula insistent in România un curent foarte zgomotos, care propovaduieste că aromânii vorbesc o limba distincta de limba română si, ca urmare, ar trebui ca aromânii din România sa fie recunoscuti ca o minoritate etnica, cu drepturi ca ale oricarei alte minoritati de acest fel, cum ar fi maghiarii sau turco-tatarii.

In zadar oameni care au tinut ridicat stindardul Armânamei in Romania comunista si care au studiat fenomenul ani de-a randul (Hristu Candroveanu, Ion Caramitru, Matilda Caragiu s.a.) sau insasi vocea autorizata a Academiei Romane au sustinut ca aceasta este o prostie si ca nu poti rescrie un intreg capitol din dialectologie dupa interesele unor profani, caci curentul “minoritar” a ajuns sa puna pumnul in gura unor somitati universitare (vezi cazul Stoica Lascu), refuzand dialogul in lipsa unor argumente solide.

 

In principiu, adevarul, asa cum il recunosc eu, este ca limba romana are patru dialecte:
– daco-român, vorbit la nord de Dunare, ceea ce astazi numim “limba română”
– macedo-român sau aromân
– megleno-român
– istro-român

 

Nu doresc sa intru acum in polemica cu “minoritarii”, incepind sa ne dam cu parerea unii in altii, sustinuti de argumente mai mult sau mai putin avizate (de ex. Xenopol vs. Capidan). Ceea ce vreau insa este sa va reamintesc: de ce la inceputul anilor ’90 (lasam perioada comunista la o parte) niciunuia dintre cei care astazi sustin sus si tare ca aromana este o limba de sine statatoare, nu ii trecuse inca asa ceva prin cap?

Pai, de ce? Pentru ca, pornind de la un lucru eminamente laudabil, acela de a sustine conservarea dialectului si traditiilor aromane, asii de CARO ai unei oarecare asociatii aromane s-au dus cu jalba-n protap pe la ministere sa ceara fonduri. Aici, stupoare!

Raspunsul pe care l-au primit a fost unul pentru care nu erau pregatiti in niciun fel: statul aloca fonduri pentru invatamantul si serviciul religios in alte limbi numai in cazul minoritatilor nationale recunoscute in Romania! Ei si? Aţel gaile! Ce, noi nu putem sa ne declaram minoritate nationala? Ce, mucañil’i inteleg ce vorbim noi? Traditiile noastre le mai are cineva in Romania?

Toate acestea uitand ca:

- dintre toate tarile unde locuiesc aromani in numar considerabil, numai in Macedonia (FYROM) sunt recunoscuti oficial ca minoritate nationala, fata de majoritatea slava cu care nu are nimic in comun decat faptul ca imparte, pasnic, acelasi teritoriu

- faptul ca un roman deloc sau cu greu ar intelege anumite pasaje din discutia unor aromani nu inseamna ca ei vorbesc o alta limba, pentru ca acelasi lucru se intampla (un exemplu aleator) cu italienii din nordul si cei din sudul Italiei.

In aceste conditii, cum se face ca in aromana gasim cuvinte absolut identic rostite in graiul moldovenesc sau cel ardelenesc? Iar cu meglenii cum ramane, sunt si ei o minoritate si vorbesc o limba distincta? Nu cumva “armân” inseamna “român” tot asa cum “alasu” inseamna “las”, “afirescu” – “feresc” sau “aumbra” – “umbra” (cu “a” protetic specific intregului dialect aroman)? Dar fârserotii de ce isi spun “râmâni“?

- aromânii, ca ramura sudica a poporului român, au avut pina la un anumit moment aceeasi istorie cu daco-românii (vezi Imperiul lui Ionita si Asan), iar apoi au ramas ca o masa compacta de latinitate in marea slava de la sudul Dunarii si au imprumutat traditiile regasite la toate popoarele din Balcani.

Nu e de neglijat nici faptul ca o “minoritate aromana” recunoscuta in Romania ar conveni de minune unor politicieni (nu Gigi, am scris “politicieni”, ce naiba!), care astfel ar ajunge in Parlament din oficiu, faca sa mai treaca prin furcile caudine electorale…

Si uite asa, ne-am trezit peste noapte ca aromânii nu mai sunt armâñil’i, ci… armânjlj, cuvant pe care multi aromani nu stiu cum sa il citeasca, daramite fratii nostri de ginta latina. Ca sa nu mai amintim de fanteziile lingvistice ale unor “specialisti” aromani contemporani, care propun ca numele etniei sa fie makedonarmanj sau aromani macedoneni :lol: sau fabulatiile publicate intr-o revista armaneasca, cum ca numele de aroman provine de la… zeul soare Amon-Ra :!:

E adevarat ca nu exista o grafie unanim acceptata pentru aromana, dar sa folosesti pentru un dialect al unei limbi romanice grafia specifica unei limbi slave, doar pentru ca asa au fost obisnuiti aromanii din Macedonia, lucrul acesta a indignat in primul rand o somitate de rangul Matildei Caragiu.

Sigur, regretatul Vasile Barba, sustinatorul acesteia, are meritele sale incontestabile in pastrarea valorilor noastre, dar nu trebuie sa uitam ca domnia sa, desi un erudit prin excelenta, nu avea studii de lingvistica. Iar Recomandarea Consiliului Europei nr. 1333/1997 are marele merit de a atrage atentia asupra necesitatii pastrarii identitatii aromanilor si… atat! Ea este exact ceea ce ii spune numele, o simpla recomandare fara putere juridica pentru tarile europene in care traiesc aromanii.

Problemele aromanilor de azi sunt altele si mult mai grave. In Grecia, cea mai mare masa compacta de aromani din Europa nu este nici macar recunoscuta ca o entitate separata, fara a mai putea vorbi de drepturi sau minoritate.

Tinerii aromani de peste tot inteleg tot mai putin din necesitatea pastrarii identitatii lor in era globalizarii, ceea ce face ca temerea lui Papahagi sa se adevereasca, chiar daca mai tarziu de sfarsitul secolului XX, cum prevedea el: aromanii vor disparea incet-incet, asimilati in tarile de adoptie…

Nu-i asa ca prin aceasta ultima remarca am dat un argument solid tuturor celor pe care m-am straduit sa ii combat in aceasta lunga postare :) ? Astept si accept orice comentariu civilizat prin care sa mi se spuna argumentat ca gresesc…

 

Sursa : http://daimadeadun.wordpress.com/

articol preluat de pe http://cersipamantromanesc.wordpress.com/