Articole

(Bogdan Manolea) Spunem NU oricarei masuri de supraveghere generalizata

articol: Bogdan Manolea – privacy.apti.ro

13 aprilie 2016

ApTI a participat ieri seara de la 16 00 la o intalnire propusa de Minisiterul pentru Consultare Publica si Dialog Civic, parte a dialogului pe subiectele legate de protectia vietii private in societatea romaneasca si a scrisorii deschise trimise sapamanile trecute.

Au fost prezente mai multe organizatii non-guvernamentale si reprezentati ai institutiilor publice din domeniile comunicatiilor, societatii informationale sau justitie si afaceri interne. Timp de 3 ore si jumatate am dezbatut – destul de contondent deseori – pe subiecte legate de principiile legate de supraveghere, interceptari sau securitate cibernetica, dar ONG-urile prezente au avut un mesaj comun pentru transparenta si previzibilitatea procesului normativ, dar si pentru respectarea reala a deciziilor CCR, CEJ si CEDO in orice proces legislativ ce ar putea aduce atingere drepturilor fundamentale.

Ar trebui sa subliniem cateva idei primordiale pe care mai multe organizatii le-au ridicat pentru protectia drepturilor fundamentale in societatea romaneasca:

1. Solutia adoptata de Guverul Ciolos prin ordonanta 5 tinde sa devina una permanenta, cu toate gravele carente de constitutionalitate semnalate in mod repetat, fapt ce va avea repercursiuni grave pe termen mediu si lung.

Reprezentantul Ministerului Justitiei a aratat ca, in prezent, nu exista nici un proiect de lege in lucru care sa reglementeze situatia Centrului National de Interceptari, in conditiile in care acesta a fost creat printr-o decizie secreta a CSAT-ului.

Este imperativ ca Guvernul sa isi asume in cel mai scurt timp elaborarea unui cadru legislativ pentru “activitati de supraveghere tehnica” care sa respecte garantiile tehnic si juridice ale CEDO.

Pe de alta parte, atribuirea prin aceasta ordonanta de urgenta ca SRI sa poata face acte de cercetare penala este inadmisibila. Este necesara o delimitare clara si categorica a atributiile organelor de securitate fata de cele de cercetare penala, rolul celor doua tipuri de activitati – adunarea de informatii, pe de-o parte, si administrarea de probe, pe de alta – fiind fundamental diferite.

2. Implicarea Serviciului Romana de Informatii in elaborarea acestei ordonante de urgenta, care nu este singulara, relevata de reprezentantul SRI la dezbateri, este contrara normelor ce reglemeteaza procesul legislativ, cu atat mai mult cu cat ordonanta priveste punerea in executarea a mandatelor de supravegherete tehnica reglementate de Codul de procedura penala, si nu cele privind siguranta nationala

3. Problema complexa a raportului dintre securitate si drepturi fundamentale necesita o dezbatere publica (online si offline) detaliata si nu o trece rapida, netransparenta si neprevizibila a legilor dedicate acestui subiect, in baza unui calendar asumat de Guvern.

Principiul fundamental de la care trebuie pornit este acela ca orice masura de supraveghere generalizata (gen retentia datelor, cartele pre-pay, inregistrare WiFi) este contrara principiului proportionalitatii, astfel cum acesta rezulta din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

In final, subliniem ca, in elaborarea legilor privind securitatea nationala, Guvernul trebuie sa solicite opinia unor institutiii europene cu expertiza recunoscuta in domeniu, in special a Comisiei de la Venetia, pentru a evita adoptarea unor legi interne care sa incalce standardele europene in materia garantiilor ce trebuie sa insoteasca orice limitari ale drepturilor omului.

articol preluat de pe: privacy.apti.ro

(digi24.ro) Proiectul Loon. Internetul vine cu balonul

Google Loon, Internetul vine cu balonul
foto: timpul.md
articol: digi24.ro

29 octombrie 2015

Mari companii încearcă să furnizeze internet prin diverse metode care mai de care mai năstruşnice pentru cei 4 miliarde de oameni care nu se pot conecta la web. Cei de la Google şi-au pregătit deja toate sculele, iar de anul viitor vor începe să furnizeze internet în Indonezia folosind o întreagă flotilă de baloane cu heliu. Această metodă este mai ieftină decât folosirea cablurilor, având în vedere terenul dificil din această ţară-arhipelag. La această problemă lucrează în acelaşi timp şi Facebook şi Tesla, dar fiecare companie a venit cu altă soluţie. Cei de la Facebook vor să folosească drone solare, în timp ce Tesla pregăteşte câteva sute de mini-sateliţi.

Google va lansa câteva sute de baloane cu heliu, special echipate pentru a furniza internet în Indonezia. Acestea au fost dezvoltate în cadrul proiectului Loon şi au fost deja testate, cu succes, în unele regiuni din Noua Zeelandă.

Indonezia este a doua locaţie în care tehnologia celor de la Google este implementată după Sri Lanka, dar de data asta este vorba de o țară mult mai mare. Aproape 200 de milioane de oameni nu au internet în Indonezia, iar ţara este un adevărat arhipelag cu 6.000 de insule locuite întinse pe 2 milioane de kilometri. Toate acestea înseamnă că este foarte costisitoare crearea unei infrastructuri convenţionale, cu fibră optică.

Baloanele vor prelua funcţiile stâlpilor de telecomunicaţii obişnuiţi, comunicând direct atât cu dispozitivele mobile ale clienţilor prin tehnologia 3G, cât şi între ele, transmiţând informaţiile în lanţ între o bază terestră şi utilizatori.

Aerostatele vor fi poziţionate la 20 de kilometri deasupra solului, mult deasupra înălţimii la care zboară avioanele comerciale, dar în interiorul razei de acţiune a unui telefon obişnuit, care poate comunica până la 70 de kilometri. Un singur balon va asigura conexiunea la internet pentru o zonă de 40 de kilometri pătraţi. Acestea vor fi echipate cu panouri solare şi o baterie reîncărcabilă pentru a-şi asigura necesarul de energie, dar va trebui coborât odată la 100 de zile pentru mentenanţă şi verificări.

Cei de la Google vor instala şi un centru de comandă şi control care să coordoneze poziţiile şi acoperirea flotilei de baloane, utilizând curenţii de aer stratosferici pentru a le deplasa. Doar că gigantul american va furniza doar infrastructura, în timp ce de clienţi se vor ocupa furnizorii locali de internet, trei dintre care deja au semnat înţelegeri cu firma din Silicon Valley.

Google nu este singura companie care are ambiţia de a furniza internet ieftin în zonele inaccesibile sau subdezvoltate ale lumii. Şi cei de la Facebook au un plan asemănător, doar că purtătorul de echipamente în acest caz ar fi o dronă alimentată cu panouri solare. Un prim prototip a fost prezentat la jumătatea acestui an şi a zburat 90 de zile fără întrerupere la o înălţime comparabilă cu cea la care funcţionează baloanele Google. Marele avantaj a acestei drone constă în faptul că este mai uşor de manevrat şi ţinut în poziţie, dar este în acelaşi timp şi mult mai scumpă decât un simplu balon cu aer cald.

Firma O3b a lansat deja opt sateliţi cu orbită joasă care furnizează internet de mare viteză şi au încheiat contracte cu 40 de firme de telecomunicaţii din întreaga lume, oferind acces la web chiar şi unor nave de croazieră. Şi Tesla, firma miliardarului Elon Musk, doreşte să lanseze 700 de mini-sateliţi cu scopul de a oferi acoperire constantă pentru tot globul.

articol preluat de pe: http://www.digi24.ro/

Ziua internaţională a internetului

foto: stiri.tvr.ro

3 miliarde de oameni sărbătoresc, în 29 octombrie, Ziua Internetului

articol: stiri.tvr.ro

29 octombrie 2015

La 29 octombrie 1969, se realiza prima conexiune între doua calculatoare şi începea revoluţia în domeniul comunicaţiilor care s-a numit Internet. Consumatori, producatori, companii mari sau mici, sisteme, domenii şi state, toată lumea depinde de Internet. E utilizat de 40 % din populaţia lumii, iar reţelele de socializare au lunar mai mult de un miliard de utilizatori activi.

40% din populaţia globului are o conexiune la internet. În 1995, procentul era de doar 1%.

Primul miliard de utilizatori a fost atins în 2005. Al doilea miliard în 2010. Al treilea miliard în 2014.

În 29 octombrie 2015, se înregistrau peste 3.233.985.000 de utilizatori.

România a intrat în era Internetului odată cu prima alocare a domeniului .ro unui calculator, acun 16 ani, iar peste 10 milioane de români sunt utilizatori de internet fix. Şi traficul mobil creşte cu rapiditate, 14,4 milioane de români folosesc internetul pe dispozitive mobile şi tendinţa de creştere se menţine.

Nouă din zece utilizatori de internet fix din România folosesc internetul de acasă pentru a se informa, în timp ce 77% dintre utilizatori îl folosesc pentru a accesa reţele de socializare, conform unui studiului de piaţă realizat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în septembrie 2015.
Studiul mar arată că 39 % dintre români folosesc de acasă internetul fix pentru a face cumpărături online, iar 22 %, pentru a face tranzacţii bancare sau pentru a plăti facturi prin Internet Bankin.

În ceea ce priveşte frecvenţa de utilizare, un român folosește internetul fix de acasă, în medie, 24 de zile pe lună. 74% dintre respondenți îl accesează zilnic sau aproape zilnic (90% în cazul tinerilor între 16-24 ani), în timp ce 16% declară că îl folosesc de 2-3 ori pe săptămână, iar 4% o dată pe săptămână.

România se află pe ultimul loc în UE, în ceea ce priveşte accesul la internet, deşi viteza acestuia pe piaţa locală, jumătate din conexiunile la internet fix, permit viteze de peste 100Mbps.

Internet – o piată globală

Prima conexiune între două calculatoare s-a realizat în urmă cu 45 de ani, la 29 octombrie 1969, când s-au transmis pe rând, şi au fost recepţionate, literele L, O şi G. Începea astfel revoluţia în domeniul comunicaţiilor care s-a numit INTERNET.

În 1971 s-au pus bazele emailului. Programatorul Ray Tomlinson a implementat un sistem de comunicare care presupunea despărţirea numelui utilizatorului de cel al computerului cu simbolul „@“.

În 1973, reţeaua ARPAnet se extindea şi peste ocean. University College din Londra a fost prima instituţie europeană conectată la reţeaua de computere. Pe atunci, 75% din toată activitatea de pe ARPAnet consta din trimiterea de emailuri.

Un an mai târziu apărea conceptul TCP/IP. Acesta presupunea ca reţeaua să nu mai fie gestionată de un singur punct de control, ci informaţiile să ajungă de la un computer la un altul cu ajutorul unui protocol de transmisie.

La popularizarea Internetului la scară globală a contribuit o invenţie din 1977: modemul pentru PC. Acesta a fost dezvoltat de Dennis Hayes şi Dale Heatherington.

În 1990 a apărut primul provider de servicii de Internet prin dial-up, numit The World.

În acelaşi an, ARPAnet a încetat să existe, iar Berners-Lee a terminat de programat WWW-ul, definind şi standardele HTML, HTTP şi URL.

În 1991 a apărut prima pagină Web. Aceasta avea scopul de a explica ce este, de fapt, World Wide Web. Următorii 23 de ani sunt marcaţi de apariţia primelor browsere, primelor motoare de căutare, serviciilor de transfer de fişiere, reţelelor sociale şi a dispozitivelor permanent conectate la Internet.

cititi mai mult pe: stiri.tvr.ro

(gadgetreport.ro) Li-Fi, tehnologia care ne va aduce internetul …, prin becuri! (video)

foto si articol: gadgetreport.ro

6 octombrie 2015

Tehnologia Wi-Fi este deja depăşită, iar viitorul aparţine inovaţiei Li-Fi, care va transmite semnalul de internet prin intermediul unor fascicole de lumină. Cu ajutorul unor becuri LED, vom putea intra pe internet la viteze de 3,5 GB/s!

Comisia de Comunicații din SUA a avertizat recent că am putea rămâne fără spectru de unde radio pentru Wi-Fi în următorii 5 ani, acesta fiind extrem de aglomerat. În aceste condiţii, necesitatea dezvoltării unei noi soluţii de transmisii de date este absolut esenţială.

Dezvoltată de un grup de cercetatori, condus de profesorul Harald Haas, tehnologia Li-Fi se foloseşte de fascicolele de lumină. Potrivit expertului, reţeaua Li-Fi nu vor avea nicio limitare, spectrul luminii fiind de 10.000 de ori mai mare decat cel de frecvențe radio.

Important este şi faptul că implementarea tehnologiei nu va necesita investiţii majore, folosindu-se de infrastructura existentă. Reteaua Li-Fi va transmite date cu viteze de până la 3,5 Gbps.
Interesant este ca semnalul Li-Wi nu va trece prin pereţi, iar reteaua va fi astfel mai sigura impotriva hackerilor fata de Wi-Fi.

Printre avantajele tehnologiei Li – Fi se află şi faptul că aceasta poate fi folosita in zone sensibile electromagnetic, cum ar fi avioane, spitale sau centrale nucleare, fara a provoca interferențe.
Mai multe companii, printre care şi startup-ul PureLiFi, au dezvoltat deja prototipuri care folosesc această nouă tehnologie pe care am putea să o vedem dezvoltată la scară largă în următorii 5-10 ani.

articol preluat de pe: http://www.gadgetreport.ro/

(Alexandru Boiciuc) Deputatii au adoptat prin vot final o noua lege “Big Brother”: Datele de trafic ale abonatilor de telefonie si internet vor fi sterse dupa trei ani

articol: Alexandru Boiciuc – avocatnet.ro
foto: danielroxin.blogspot.com

Alexandru Boiciuc - foto: avocatnet.ro

Alexandru Boiciuc – foto: avocatnet.ro

23 septembrie 2015

Datele de trafic ale abonatilor, pe care le pastreaza in prezent operatorii de telefonie si internet, vor fi stocate timp de maximum trei ani, potrivit unui proiect de act normativ adoptat astazi, prin vot final, de Camera Deputatilor. In acelasi timp, regulile aprobate prevad ca aceste date vor fi accesate doar in baza unei autorizari judecatoresti.

Propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice a fost adoptata astazi, prin vot final, de Camera Deputatilor, dupa ce a trecut de Senat acum cateva saptamani. Asta inseamna ca, pentru a se aplica, mai are nevoie doar de semnatura presedintelui tarii.

In principal, documentul prevede o durata maxima pentru pastrarea datelor de trafic ale abonatilor si utilizatorilor de servicii de telefonie si internet — date care sunt prelucrate si stocate in prezent de operatori pentru a putea emite facturi si pentru a asigura serviciile respective. In plus, sunt introduse unele prevederi conform carora accesul la datele de trafic va fi facut doar in baza unei autorizari judecatoresti.

Mai precis, propunerea legislativa stabileste ca datele de trafic ale abonatilor si utilizatorilor, care sunt prelucrate si pastrate de catre operatorii de telefonie si internet, vor fi sterse sauanonimizate la momentul la care acestea nu vor mai fi necesare la transmiterea comunicarilor, insa nu mai tarziu de trei ani de la momentul efectuarii comunicarii.

De asemenea, termenul de maximum trei ani de la efectuarea comunicarii va fi valabil si pentru datele de trafic prelucrate pentru a stabili obligatiile contractuale ale abonatilor la serviciile de comunicatii a caror plata se face in avans.

Referitor la accesul autoritatilor la datele detinute de operatorii de telefonie si internet, in proiectul adoptat de Parlament este precizat expres ca acesta va fi facut cu autorizare judecatoreasca.

La solicitarea instantelor de judecata sau la solicitarea organelor de urmarire penala ori a organelor de stat cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, cu autorizarea prealabila a judecatorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului si furnizorii de retele publice de comunicatii electronice pun la dispozitia acestora, de indata, dar nu mai tarziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului (echipamentele operatorilor de telefonie si internet - n.r.) si datele de localizare, in conformitate cu prevederile referitoare la protectia datelor cu caracter personal”, scrie in documentul mentionat.

In situatia in care solicitarile si raspunsurile vor fi transmise in format electronic, acestea vor fi semnate cu semnatura electronica extinsa. Cererile vor fi procesate cu confidentialitate.

Datele cerute de autoritati nu vor putea fi sterse sau anonimizate de catre operatorii de telefonie si internet atunci cand solicitarea va fi insotita/urmata de o notificare din care sa reiasa ca pastrarea acestora este necesara. Totusi, acestea nu vor fi pastrate mai mult de cinci ani de la data solicitarii sau pana cand instanta pronunta o hotarare definitiva.

“Datele de trafic, datele de identificare a echipamentului si datele de localizare solicitate (…) nu fac obiectul stergerii sau anonimizarii de catre furnizori, atunci cand solicitarea formulata (…) este insotita sau urmata de o notificare cu privire la necesitatea mentinerii lor, in scopul identificarii si conservarii probelor sau indiciilor temeinice, in cadrul investigatiilor pentru combaterea infractiunilor sau in domeniul apararii si securitatii nationale, atat timp cat subzista motivele care au stat la baza solicitarii, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitarii sau, dupa caz, pana la pronuntarea unei hotarari definitive a instantei de judecata”, este explicat in proiectul de act normativ aprobat.

Initiatorii tin sa sublinieze ca prevederile propuse tin cont de decizia Curtii Constitutionale (CCR) prin care, in 2014, a fost declarata neconstitutionala Legea “Big Brother” si ca acestea stabilesc doar felul in care datele utilizatorilor de internet si telefonie vor putea fi accesate de catre autoritati.

“Prezenta propunere legislativa de modificare si completare a Legii nr. 506/2004 are ca obiect reglementarea accesului la datele detinute de furnizorii de servicii de comunicatii electronice, raspunzand totodata si criticilor formulate de Curtea Constitutionala. Actul normativ aduce clarificari privind categoriile de date care sunt detinute si prelucrate de catre furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, in scopul derularii activitatilor comerciale proprii, precum si in cadrul activitatilor de asigurare a serviciilor de comunicatii electronice, fara sa impuna obligatii suplimentare de retinere”, se arata in expunerea de motive anexata proiectului.

Practic, din moment ce documentul nu prevede vreo obligatie de a retine datele in afara scopului facturarii si asigurarii serviciilor, initiatorii subliniaza ca nu este necesara asigurarea unor garantii suplimentare referitoare la prelucrarea si stocarea acestora si nici instituirea unui alt mecanism de control.

In perioada urmatoare, proiectul de lege adoptat astazi va fi trimis la promulgare presedintelui Klaus Iohannis.

Legea nr. 82/2012, supranumita si Legea “Big Brother”, a fost declarata neconstitutionala in cursul anului trecut. Actul normativ respectiv prevedea ca operatorii de telefonie si internet trebuiau sa pastreze timp de sase luni anumite date despre apelurile telefonice, SMS-urile si e-mail-urile abonatilor. Mai multe informatii in acest sens puteti gasi aici. Tot in 2014, CCR a mai constatat neconstitutionalitatea Legii cartelelor telefonice si a Legii securitatii cibernetice.

In alta ordine de idei, la inceputul acestui an, in urma unui atentat terorist in Franta, autoritatile au reluat discutiile pe tema retinerii datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de servicii de comunicatii. AvocatNet.ro a scris despre subiect in acest articol.

Atentie! Prevederile prezentate in acest articol NU se aplica momentan. Pentru a intra in vigoare, proiectul de lege trebuie sa fie promulgat prin decret prezidential si sa fie publicat in Monitorul Oficial.

articol preluat de pe: http://www.avocatnet.ro/

Blocarea Internetului prin intermediul furnizorilor de servicii de către ONJN – comunicat de presă

articol – apti.ro
foto – mariuscucu.ro

19 august 2015

A început oficial cenzura Internetului în România. De ce încalcă drepturile omului și nu ar trebui să o acceptăm

O instituție administrativă (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, ONJN) și-a luat rolul de cenzor al site-urilor web pe care utilizatorii români le pot accesa.

Pe 12 iunie 2015 fost promulgată Legea nr. 124/2015 care aduce modificări Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Articolul 10(7) stipulează: „[...] Furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice [...], sunt obligați să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricționarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România, precum și cele referitoare la reclama și publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicențiat în România”.

Pe 24 iunie 2015, ONJN a adoptat, fără dezbatere publică, o decizie, publicata pe site-ul instituției de abia după o lună de la adoptare, care nu numai că obligă furnizorii să blocheze accesul la unele site-uri prin DNS, ci și să redirecționeze utilizatorii către un site găzduit de STS (http://213.177.28.90/). La sfârșitul lui iulie 2015 ONJN deja a trimis o somație în acest sens la adresa furnizorilor de Internet prin care îi obligă să implementeze această decizie.

ApTI împreună cu alte 5 organizații non-guvernamentale au avertizat de anul trecut ONJN că măsurile propuse încalcă drepturile fundamentale, dar instituția respectiva a ignorat pur și simplu demersul nostru, inclusiv cererea de dezbatere publică înainte de adoptarea actului normativ. Astăzi am trimis o nouă cerere către ONJN, sperând că în ceasul al 12-lea decidenții din această instituție vor înțelege că nu este vorba despre o simplă chestiune tehnică, ci despre o măsură cu efecte nebănuite.

Ce înseamnă decizia ONJN?

Furnizorii de servicii Internet vor fi obligați să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toți clienții lor. Aceștia vor deveni practic cenzorii informației accesate de orice utilizator român.

De asemenea, conform deciziei ONJN din 24.06.2015, aceasta înseamnă și că STS, cel puțin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de Internet de pe teritoriul României care încercă să acceseze acele site-uri.

Care sunt problemele?

  1. Este instituită cenzura conținutului pe Internet
  2. Este încălcată viața privată prin alterarea confidențialității comunicației electronice
  3. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracțiune
  4. Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică
  5. Măsurile sunt tehnic inutile și pot fi ușor depășite

(…)

Ca orice măsură de cenzură a Internetului, măsurile propuse de ONJN sunt tehnic inutile și pot fi ușor depășite de orice utilizator de Internet care știe să caute pe orice motor de căutare cuvinte ca: OpenDNS, alternative DNS, Google DNS, VPN, Tor sau altele.

În schimb măsurile ONJN vor crea infrastructura de cenzura a conținutului pe Internet care probabil va fi folosită și de alții pentru alte scopuri (vezi de  ex. recentele măsuri de blocare a conținutului în Portugalia pentru presupuse încalcălcări ale drepturilor de autor).

cititi mai mult pe:

Asociatia pentru Tehnologie si Internet;

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH;

The Epoch Times Romania

Scrie pe teme privacy și te premiem!

foto si articol – facebook.com

Scrie pe teme privacy și te premiem!

Jurnaliştii din presa scrisă, audiovizuală sau online, jurnaliştii independenţi, bloggerii sunt invitați să trimită până în data de 15 august articole de presă care documentează încălcări ale dreptului la viață privată sau ale regimului protecției datelor cu caracter personal.

Care-s regulile concursului?

Materialele pot fi articole, investigaţii, reportaje, produse audio-video sau orice altă formă de produs editorial. Un concurent poate participa cu unul sau mai multe materiale. Pot participa la concurs şi materiale realizate de către o echipă.

De ce e important să scrii materiale pe privacy?

Materialele vor asigura accesul la o informare publică obiectivă cu privire la practicile curente care încalcă dreptul la viața privată sau au legătură cu prelucrarea abuzivă a datelor cu caracter personal sau a categoriilor speciale de date.

Cum trebuie să fie materialul?

Articolele trebuie să fie scrise și/sau publicate în perioada 1 ianuarie 2015 – 15 august 2015, să aibă minim 800 de cuvinte, să fie scrise în limba română.

Ce câștig?

Se vor acorda 3 premii a câte 250 de euro fiecare, împreună cu acces la alte servicii digitale, pentru cele mai bune opere sau cu cel mai mare impact. Premiile sunt acordate de Cyberghost VPN și Superlege.ro.

Unde trebuie să trimit?

Materialele vor fi trimise la adresa de email concurs@apti.ro până la data de 15 august 2015 ora 23:59.

Când aflu dacă am câștigat?

Materialele vor fi evaluate de juriu, iar câștigătorii vor fi anunțați pe 15 septembrie.

Ce trebuie să știi?

Aplicanții trebuie să dețină toate drepturile de autor asupra articolului trimis spre publicare. Plus, trebuie să fie de acord cu publicarea articolului trimis sub licența Creative Commons Atribuire 4.0 în orice publicație din mediul electronic. Bineînțeles, de dat credit, vom da întotdeauna credit autorului materialelor.

Cine este în juriu?

Iulian Comănescu – expert media, consultant în comunicare

Delia Panait – gazda unor emisiuni de radio și televiziune, creator și producător al unor emisiuni de radio, absolvent al LondonSchool of Journalism

Gabriela Zanfir – jurist la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS), autor al volumului “Protecția datelor personale. Drepturile persoanei vizate”

Alte detalii despre condițiile de participare, termene limită și modalitățile de înscriere a materialelor la razvan@activewatch.ro, telefon 0729199393.

Free People Like This by Liberty Maniacs is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International License.

Internet în casă, toaletă afară. Sătenii au ajuns campioni la navigatul pe internet

foto – captura video
articol – stiri.tvr.ro

Internetul a devenit mai accesibil la sat decât apa curentă sau canalizarea. Conexiunea e deja o necesitate pentru două treimi dintre cei care locuiesc în mediul rural. În condiţiile în care jumătate dintre aceştia au toaleta în curte.

Ludovic locuieşte în comuna gălăţeană Vânători. Ca orice om gospodar are un câine, câteva zeci de găini dar şi internet. Nu prea ştie să îl folosească dar l-a instalat pentru cele două fete ale sale care îşi pot verifica conturile de Facebook atât pe calculator cât şi pe telefoanele mobile. Ludovic a reuşit să ţină pasul cu tehnologia, dar a rămas în urma cu utilităţile.

Comuna buzioană Sapoca, aceeaşi situaţie. După ce a lucrat ani buni în străinătate Marian s-a întors în satul natal unde şi-a construit o casă cu toate facilităţile. Are şi baie, doar pentru armonia casei. Pentru că nu e canalizare în comună e fortat să folosească tot toaleta din curte. Nu-i lipseste însă internetul.

Studiile arată că internetul a ajuns deja în peste 60 la sută din casele de la ţară. Cifra este ridicată dacă ne gândim că doar unul din trei români care trăiesc în mediul rural are toaleta în casă.

Sătenii au ajuns campioni la navigatul pe internet. Petrec în medie 295 de minute în mediul virtual faţă de cei de la oraş care stau zilnic pe net în jur de 260 de minute.

La ţară internetul e un mijloc de divertisment în vreme ce în oraşe este folosit pentru obţinerea de informaţii.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Programele folosite de Edward Snowden pentru a ţine departe spionii online

foto – captura video
articol – Vlad Andriescu – adevarul.ro

Există programe suficiente care să-ţi protejeze intimitatea în spaţiul online, chiar dacă pare imposibil. Dacă eviţi programele celebre, poţi să te protejezi mai bine. Iată programele folosite de Edward Snowden.

Snowden, căutat de guvernul american în toată lumea şi actualmente refugiat în Rusia, a ajuns celebru după ce a oferit publicului mai multe documente secrete ale NSA, care arătau cât de avansat este spionajul informatic american.

Într-o conferinţă de presă pe internet, susţinută miercuri, Snowden a oferit câteva sfaturi privind protecţia datelor personale pe internet.

„Abia ating dispozitivele de comunicare pentru lucruri considerate sensibile, pentru că este extrem de riscant“, a spus Snowden. Cu toate acestea, Edward Snowden a dat publicităţii câteva din programele pe care le are instalate pe dispozitivele sale, pentru a se proteja de intruziunile NSA.

„Ai nevoie să te asigură că toate datele tale sunt protejate în tranzit“, spune Snowden. Tranzitul înseamnă acea parte a conexiunii dintre calculatorul nostru şi destinatar. Ceea ce circulă prin reţelele wireless sau fixe poate fi interceptat, dar decriptarea unor informaţii este mai dificilă. Astfel, datele sunt ascunse în spatele unor parole de către unele programe. Dacă ai o conversaţie pe WhatsApp, ceea ce spui e criptat, dar nu destul de puternic.

„Interceptările din tranzit sunt cele mai ieftine, cele mai uşoare şi cele mai scalabile“, a spus Snowden. Americanul recomandă protecţia end-to-end, adică de la un capăt la altul.

„SpiderOak nu are o cheie de encripţie pentru a vedea ce ai urcat. Nu trebuie să fii îngrijorat că vor vinde informaţiile despre tine spre terţi, nu trebuie să te îngrijorezi că vor da datele tale Guvernului“, a spus Snowden, care recomandă folosirea acestui serviciu în locul Dropbox.

„Pentru iPhone, există un program numit Signal, de la Open Whisper Systems, care este foarte bun“, a mai spus celebrul american. Tot el recomandă RedPhone pentru Android, care criptează convorbirile şi TextSecure, o aplicaţie de mesagerie privată de la Open Whisper Systems.

„Cu cât foloseşti encripţia, cu atât mai mult o vor folosi şi prietenii tăi, familia sau asociaţii. În timp, nu va mai exista o stigmă pentru oamenii care folosesc criptare. Creăm o imunitate de grup care ajută pe toată lumea“, a spus Snowden.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Cum funcţionează Internetul în Coreea de Nord: Imagini de fundal aprobate oficial şi numele liderului suprem, scris obligatoriu mai mare decât restul textului (video)

de Adrian Robu – Mediafax

Foarte puţini cetăţeni sunt conectaţi la Internet într-o ţară în care regimul controlează strict orice influenţă externă de teama apariţiei unei opoziţii.

Întreruperile serviciilor de Internet survin avertizărilor americane cu privire la un răspuns la adresa Phenianului, acuzat de atacul cibernetic asupra Sony Pictures. Ultima întrerupere a avut loc sâmbătă, după ce autorităţile nord-coreene l-au numit pe Obama “maimuţă care trăieşte în pădurea tropicală”.

Majoritatea nord-coreenilor nu au acces la Internet şi se crede că există doar 1000 de adrese IP, care sunt rezervate numai personalităţilor de încredere, armatei, unor universităţi, biblioteci şi, probabil, celebrei Unităţi 121 a luptătorilor cibernetici. Pentru comparaţie, în Coreea de Sud există 112 milioane de adrese, iar în SUA 1,5 miliarde. “Un cartier din Londra sau New York are mai multe adrese IP decât Coreea de Nord”, susţine Ofer Gayer, specialist în securitate informatică la compania californiană Incapsula.

Se presupune că în Coreea de Nord există aproximativ un milion de computere, orice deţinător fiind obligat să îl înregistreze. Majoritatea sunt disponibile în sistemul educaţional sau instituţiile de stat, însă cele mai multe nu sunt conectate la Internet.

Dispozitivele de stocare USB sau micile hard-disk-uri care au reuşit să treacă graniţa au devenit o importantă sursă de informare cu privire la exterior. Oricine are un computer funcţional atrage ca un magnet. În 2009, nord-coreenii vizitau un “loc de studiu” din Phenian şi puneau o întrebare unui om care avea calculator. “Motorul de căutare” uman le oferea răspunsul după 24 de ore. În Marea Casă de Studiu a Poporului de la Phenian, oficialii admit că pot fi adăpostite 30 de milioane de cărţi, totuşi numai câteva mii sunt disponibile.

Nord-coreenii pot accesa biblioteca de CD-uri, însă cererea nu este mare. Se poate asculta radioul sau se pot urmări programe TV, însă numai ale canalelor naţionale, singurele care sunt deblocate.

Coreea de Nord are propriul sistem de operare, numit Red Star (Steaua Roşie), care include, probabil OpenOffice, jocuri şi un calculator ştiinţific.

Red Star încorporează imagini de fundal aprobate oficial, între care un peisaj rural acoperit de zăpadă, din mijlocul căruia răsar mai multe piese de artilerie.

Deşi foarte puţini au acces la un computer, populaţia are voie să acceseze o reţea locală, fără legătură cu lumea din exterior, numită Kwangmyong – în traducere, Steaua Strălucitoare. Oricine accesează reţeaua este supravegheat de autorităţi şi, deşi vizitatorii străini sunt informaţi că acesta este Internetul, nicio pagină din străinătate nu poate fi accesată.

Serviciul este gratuit, dar mai puţin de 10% dintre locuitori îl folosesc. Internetul nord-coreean are între 1000 şi 5000 de site-uri, potrivit estimărilor, totuşi marea parte a conţinutului este constituit din informaţii propagandistice, materiale educaţionale şi arhive.

Una din reguli este ca de fiecare dată când numele liderului nord-coreean este scris, acesta să fie cu 20% mai mare decât restul textului din pagină.

Deşi unele companii folosesc poşta electronică, ele au o singură adresă pentru toţi angajaţii, aşa că nu există confidenţialitate a corespondenţei.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor