Articole

Operațiunea Iași-Chișinău, cunoscută în literatura de specialitate și ca “Bătălia pentru România” sau “A Doua Ofensivă Iași – Chișinău” (august – septembrie 1944)

Operațiunea Iași – Chișinău – Parte a luptelor de pe Frontul de Răsărit al celui de-al Doilea Război Mondial. Situația frontului din Moldova în august 1944

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Operațiunea Iași – Chișinău, cunoscută în literatura de specialitate și ca Bătălia pentru România sau ca A Doua Ofensivă Iași-Chișinău, se referă la luptele din răsăritul României dintre Armata Roșie și aliații germano-români de la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie 1944. Obiectivul ofensivei sovietice a Fronturilor al 2-lea și al 3-lea Ucrainean era distrugerea Grupului de Armate Sud (în cadrul căruia luptau forțe germane și române) și să ocupe România. Operațiunea s-a încheiat cu pierderi de ambele părți, modificarea liniei frontului, coroborată cu ieșirea României din război (23 august 1944) de partea Axei și trecerea ulterioară de partea Aliaților.

Operațiunea Iași-Chișinău - foto: flux24.ro

Operațiunea Iași-Chișinău – foto: flux24.ro

 

Contextul general

În 1944, Wehrmachtul a fost împins înapoi de-a lungul întregului front. Până în luna mai, Heeresgruppe Südukraine (Grupul de armate Ucraina de sud) a fost împins până pe frontiera României interbelice și a reușit să stabilească o linie defensivă pe Nistru, care nu s-a dovedit rezistentă, fiind străpunsă în două locuri de capetele de pod ale Armatei Roșii. Din iunie 1944, în acest sector de front s-a reinstaurat calmul, iar trupele Axei au avut răgaz să-și consolideze pozițiile.

Dacă, până în iunie, Heeresgruppe Südukraine fusese una dintre cele mai puternice formații germane, din punct de vedere al blindatelor, în scurt timp situația s-a schimbat, cele mai multe tancuri fiind mutate în sectoarele de centru și de nord ale Frontului de Est, pentru a opri înaintarea Armatei Roșii în țările baltice, Belarus, Ucraina de nord și Polonia. În ajunul declanșării ofensivei sovietice, singura forță blindată rămasă pe front era Divizia I română de blindate și diviziile germane Panzer a 10-a și a 13-a.

Tancuri ale „Panzergrenadier Division Großdeutschland” lângă Iași, România în aprilie 1944 – foto: ro.wikipedia.org

 

Eșecul serviciilor de informații

Măsurile sovietice de camuflare a atacului au funcționat perfect, iar comandantul german, general-colonelul Friessner, declara la 18 august 1944, cu doar o zi mai înainte de declașarea ofensivei, că nu se aștepta la niciun atac și că, dacă, totuși, ar fi fost o ofensivă, ar fi fost una de proporții reduse.

 

Planul sovietic

Planul STAVKA pentru bătălie se baza pe o manevră de dublă învăluire a celor două fronturi ucrainene, al II-lea și al III-lea.

Frontul al II-lea Ucrainean trebuia să străpungă frontul la nord de Iași și să cucerească podurile de pe Prut pentru a bloca retragerea trupelor germane. Apoi trebuia introdusă în luptă Armata a 6-a de tancuri, pentru a cuceri podurile de pe Siret și așa-zisa Poartă a Focșanilor, o linie fortificată dintre Siret și Dunăre.

Frontul al III-lea Ucrainean urma să atace din zona capului de pod de peste Nistru, lângă Tiraspol, după care să-și îndrepte formațiile mobile spre nord-vest pentru joncțiunea cu Frontul al II-lea. Acțiunea era menită să ducă la încercuirea trupelor Axei în regiunea Chișinăului.

După încheierea cu succes a încercuirii, Armata a 6-a de tancuri și Corpul Mecanizat de Gardă urmau să lanseze un atac spre București, câmpurile petrolifere și rafinăriile de pe Valea Prahovei.

 

Desfășurarea luptelor

Frontul al II-lea cât și al III-lea au reușit dubla învăluire a Armatei a 6-a germană și o parte a Armatei a 8-a. Linia defensivă germano-română s-a prăbușit la două zile de la începutul ofensivei, lovitura mobilă sovietică principală fiind dată de Corpul al 6-lea de Gardă Mecanizat. Ruptura inițială a liniei frontului în sectorul Armatei a 6-a a avut o adâncime de 40 km, în dimineața zilei de 21 august fiind distrusă toată rețeaua de aprovizionare din spatele frontului germano-român.

Până la 23 august, Divizia Panzer nr. 13 încetase să mai existe ca forță coerentă de luptă, iar Armata a 6-a fusese încercuită pe o adâncime de 100 km. Grupul mobil al Armatei Roșii a reușit să taie retragerea formațiunilor germane care doreau să ajungă în Ungaria. Germanii din mai multe pungi împresurate au încercat să rupă încercuirea, dar au reușit să scape de capturare numai grupuri mici.

 

Efectivele implicate în luptă

Densitatea pe kilometru de front a sovieticilor:

- infanterie – 230 până la 248
- tunuri și mortiere – 4,5 până la 7,7
- tancuri și tunuri de asalt – 18

Raportul de forțe:

- infanterie – 1:3
- artilerie – 1:7
- tancuri și tunuri de asalt – 1:11.2

Red Army 19 Aug – 31 Dec 1944 – foto: ro.wikipedia.org

 

Luptele germano-române

În acest timp, la București, regele Mihai l-a îndepărtat de la putere și arestat pe mareșalul Ion Antonescu. Trupele germane au intervenit, însă au fost împiedicate de riposta armatei române, precum și de atacurile sovieticilor pe front. Soldații germani care apărau câmpurile petrolifere de la Ploiești și rafinăriile prahovene au fost alungați de armata română, iar în momentul în care au încercat să se retragă în Ungaria au suferit pierderi grele.

 

Prezumtivul colaps al armatei române

S-a spus adesea că prăbușirea rapidă și totală a liniilor germane ar fi fost cauzată de trădarea românilor. Un studiu sovietic al operațiunilor de luptă indică că o asemenea prezumție este eronată. Trupele române au rezistat atacurilor sovietice în multe cazuri, dar echipamentul antitanc depășit, artileria și armamentul antiaerian nu le-a permis să respingă toate atacurile. Divizia I blindată, comandată de generalul de brigadă Radu Korne, a rezistat cu dârzenie, fiind, însă, nevoită să lupte în defensivă, datorită superiorității ca număr a blindatelor sovietice și a lipsei sprijinului infanteriei (complet decimată în sectorul de luptă în care acționa divizia blindată română). În prima zi de luptă, divizia I blindată română a pierdut jumătate din tancurile de care dispunea, deși numărul tancurilor sovietice distruse a fost de două ori mai mare decât pierderile proprii (printre ele numărându-se și tancuri grele Iosif Stalin). Lovitura de stat care a dus la încetarea unilaterală a luptelor din partea armatei române s-a petrecut în condițiile în care armatele sovietice pătrunseseră adânc în România, iar Armata a 6-a fusese împresurată.

 

Urmări

Trupele germane au suferit pierderi foarte mari – cel puțin 200.000 de oameni, în timp ce sovieticii au pierdut forte puțini soldați într-o ofensivă de asemenea amploare. Amenințarea înaintării sovietice spre Iugoslavia a determinat Germania să-și retragă armatele din Grecia și Iugoslavia, pentru a le salva de primejdia unei încercuiri de proporții.

La nivel politic, ofensiva a precipitat acțiunea regelui Mihai de înlăturare de la putere a mareșalului Antonescu și de scoatere a țării din Axă. Aproape imediat după momentul 23 august 1944, între români și foștii aliați germani și unguri a izbucnit războiul pentru eliberarea teritoriului cedat Ungariei după Dictatul de la Viena din 1940.

 

Pierderi

Sovieticii

Soldați:

- 13.197 morți și dispăruți
- 53.933 răniți.

Materiale:

- 75 tancuri și tunuri autopropulsate
- 108 tunuri și mortiere
- 111 avioane

 

Germanii

Soldați:

- cel puțin 200.000 morți și dispăruți, precum și un număr necunoscut de răniți

Materiale:

- 83 tancuri și tunuri autopropulsate
- 3.500 tunuri
- 3.300 diferite vehicule
- 330 avioane

 

Românii

Soldați:

- 8.305 morți
- 24.989 răniți
- 153.883 dispăruți sau prizonieri

 

Ordinul lui Ion Antonescu către Armata Română de a trece Prutul și a elibera Basarabia de sub ocupația rusă, 22 iunie 1941 – foto: ro.wikipedia.org

 

Trupe românești și germane trec Prutul pentru eliberarea Basarabiei – foto: ro.wikipedia.org

 

Fomație de luptă formată din avioane românești IAR 80 – foto: ro.wikipedia.org

 

Harta administrativă a României în 1942 – foto: ro.wikipedia.org

 

Forţele române pe frontul de vest – foto: ro.wikipedia.org/

 

România după Al Doilea Război Mondial. Teritoriile pierdute sunt marcate cu verde crud – foto: ro.wikipedia.org

 

Graniţa de pe Dunăre cu URSS. Insulele răpite în 1948 – foto: ro.wikipedia.org

 

Animaţie cu schimbările graniţelor României între 1859-2010 – foto: ro.wikipedia.org

 

articol preluat de pe: ro.wikipedia.org

(video) Mii de oameni sărbătoresc la Iaşi Mica Unire de la 1859. Printre participanţi, preşedintele şi premierul

24 ianuarie 2016: Sute de tineri basarabeni participă în România, la Iaşi, pentru a marca 157 de ani la înfăptuirea Micii Uniri – foto: infoprut.ro

articol: stiri.tvr.ro

24 ianuarie 2016

La 157 de ani de la Unirea Principatelor Române, şase mii de oameni au participat duminică în Piaţa Unirii din Iaşi la manifestările dedicate acestei zile. Evenimentele au început cu un concert de muzică populară, au continuat cu ceremonialul religios. S-au ţinut discursuri, au avut loc depuneri de coroane de flori. Ziua se va încheia cu retragerea cu torţe a militarilor. TVR 1 a transmis în direct evenimentul, într-o ediţie specială.

Au fost în Piaţa Unirii şi preşedintele Klaus Iohannis, şi primul ministru Dacian Cioloş, dar şi alţi demnitari. Printre ei şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

Discursurile au rememorat evenimentele care au dus la Mica Unire, dar şi eforturile depuse după acest moment pentru desăvârşirea acestei uniri.

S-a vorbit şi despre necesitatea unei infrastructuri corespunzătoare care să lege provinciile istorice ale României dar şi despre unitate şi solidaritate cu moldovenii de peste Prut.

14:00 A venit foarte multă lume în Piaţa Unirii din Iaşi astăzi, deşi s-au înregistrat minus 12 grade. Dar temperaturile scăzute nu i-au împiedicat pe ieşeni să iasă din case pentru a sărbători ziua în care Moldova s-a unit cu Ţara Românească acum 157 de ani, a transmis de la TVR Iaşi Roxana Bratec.
ACTUALIZARE 12:30 Participanţii la manifestărilede la Iaşi dedicate zilei de 24 Ianuarie s-au prins în Hora Unirii.

cititi mai mult pe: stiri.tvr.ro


(Liviu G. Stan) Tinerii unionişti au cerut Unirea la Iaşi

articol: Liviu G. Stan – infoprut.ro

Liviu G. Stan -  foto - facebook.com

Liviu G. Stan – foto – facebook.com

24 ianuarie 2016

Basarabenii au fluturat în Piaţa Unirii din Iaşi drapele ale României, au afişat bannere cu mesaje unioniste – „Vrem Unirea”, „Unirea, obiectiv naţional” – şi au scandat lozinci prin care au cerut unirea Republicii Moldova cu România.

Tinerii fac parte din șase organizaţii unioniste, printre acestea fiind Onoare, Demnitate și Patrie, Tinerii Moldovei, Uniți sub tricolor, Grupul „Fapte, nu vorbă”.

De asemenea, în Piaţa Unirii participă şi tinerii unionişti de la Acţiunea 2012.

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care a fost înfăptuită Unirea Principatelor Române, prin dubla alegere ca domn al Moldovei și Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza.

articol preluat de pe: infoprut.ro

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită în toată ţara

(stiri.tvr.ro) Primarul suspendat al Iaşului, Gheorghe Nichita, reţinut de procurorii DNA în acelaşi dosar cu Urdăreanu

Gheorghe Nichita (n. 15 septembrie 1956, orașul Dorohoi, județul Botoșani), politician român, vicepreședinte la nivel național și liderul filialei județene Iași a Partidului Social Democrat. Începând din anul 2003 îndeplinește funcția de primar al municipiului Iași, după ce predecesorul său, Constantin Simirad (primar între anii 1992 și 2003) a fost numit ambasador în Cuba de către președintele României
foto (Mitingul Aliantei PSD-UNPR-PC, Bacau): ro.wikipedia.org
articol: stiri.tvr.ro

29 octombrie 2015

Gheorghe Nichita a fost reţinut pentru luare de mită în dosarul în care a fost reţinut şi omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Vineri, cei doi urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, se arată într-un comunicat DNA.

Primarul suspendat al Iaşului, Gheorghe Nichita, a fost reţinut joi seară de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul în care a fost reţinut patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, se arată într-un comunicat DNA.

Gheorghe Nichita, primar al municipiului Iași la data comiterii faptei, a fost reţinut pentru luare de mită.

Potrivit procurorilor, “în august 2013, în contextul implementării proiectului „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iași”, care privea fluidizarea traficului rutier și pietonal, precum și scăderea gradului de poluare, finanțat din fonduri europene, inculpatul Nichita Gheorghe, în calitate de primar al municipiului Iași, a pretins și primit de la ceilalți inculpați mai multe foloase necuvenite pentru a agrea câștigarea licitației de către asocierea UTI – IBC și semnarea contractului respectiv, în valoare de 69.614.309 lei (fără TVA), precum și pentru asigurarea derulării acestuia în bune condiții.

Acest lucru a avut la bază o înțelegere anterioară între inculpații Nichita Gheorghe, Mardarasevici Iulius Gabriel (pentru IBC) și Urdăreanu Tiberiu (pentru UTI). Aceștia din urmă au efectuat, cu sprijinul inculpatului Tănăsescu Mihail și a unei alte persoane, demersuri frauduloase pentru colectarea banilor (ce urmau a fi dați cu titlu de mită). De asemenea, demersurile au constat și în elaborarea și, ulterior, decontarea unor facturi pentru situații de lucrări conținând servicii neprestate, a căror valoare reprezenta, de fapt, suma ce se colecta, periodic, drept mită pentru primarul municipiului Iași.

Concret, până în prezent inculpatul Nichita Gheorghe a primit următoarele foloase materiale constând în:
- o parte din suma totală de 10% din valoarea contractului atribuit,
- beneficii constând în reduceri de 30-40% (în total circa 15.100 lei) din prețurile unor locuri de cazare la un hotel de lux din București, în perioada 2013-2015,
- plata, în cursul anului 2014, a unor servicii de cazare la o vizită în China, efectuată de Nichita Gheorghe, alți angajați ai primăriei, precum și oameni de afaceri, între care și inculpatul Mardarasevici Iulius Gabriel,
- beneficii constând în achiziționarea unor echipamente electronice în perioada ianuarie-februarie 2014, evaluate la circa 20.000 lei.

Din probele existente la dosarul cauzei a rezultat că suma de 6,9 milioane lei, reprezentând 10% din valoarea contractului de lucrări, urma a fi remisă în raport cu cota de participare a asociaților UTI și IBC la contract, adică 80% reprezenta „contribuția” UTI, iar 20% reprezenta „contribuția” IBC la banii colectați cu titlu de mită pentru inculpatul Nichita Gheorghe, parte din aceasta fiind colectată deja în contul IBC.

Inculpaților Nichita Gheorghe, Urdăreanu Tiberiu, Tănăsescu Mihail și Mardarasevici Iulius Gabriel li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”.

Joi seară, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost reţinut procurorii DNA, pentru dare de mită. Urdăreanu este patronul grupului UTI şi membru al UNPR.

Vineri, Gheorghe Nichita și Tiberiu Urdăreanu urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, se mai arată în comunicatul DNA.

În cauză procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

articol preluat de pe: http://stiri.tvr.ro/

Studenţii au pus stăpânire pe Universitatea Bucureşti A fost ocupat încă un amfiteatru, la Iaşi

foto -romaniacurata.ro
articol – Andreea Petrut – romaniacurata.ro

Miercuri, în jurul orei 18, aproximativ 40 de studenţi au intrat în sediul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Au ocupat holul central, ca parte mişcării mai ample de ocupări de universităţi iniţiate de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

11211643_1096349863714929_1544322130_o-1024x576

Evenimentul din capitală a început cu tensiuni între studenţi, personalul administrativ şi presă, reporterii şi o parte a protestatarilor fiind lăsaţi în afara universităţii. Ulterior, după presiuni puse prin reţelele sociale şi datorită mediatizării ample, Universitatea a renuţat la restricţii.

11163501_1096349267048322_1381129564_o-1024x576

Studenţii din capitală au numeroase ofuri. Stau 5 în camere de cămin cu 4 locuri şi 4 dulapuri, nu li se răspunde la plângerile formulate către conducerea universităţii, nu au materiale didactice, iar profesorii decid deseori arbitrar să modifice criteriile de evaluare pentru că “se supără” din diverse motive. Totodată, bursele sociale sunt extrem de mici şi se face prea puţin pentru a pregăti studenţii să se integreze pe piaţa muncii.

După alte presiuni făcute, studenţii s-au mutat din hol în amfiteatrul Nicolae Iorga şi l-au ocupat, urmând ca dezbaterile despre problemele sistemului de educaţie să continue pe tot parcursul nopţii.

Ei spun că vor sta în amfiteatru până le vor fi ascultate revendicările de către universităţi şi minister, respectiv până se va modifca Legea educaţiei naţionale, mărindu-se la 25% ca pondere participarea studenţilor în alegerea rectorului, creşterea subvenţiilor şi a finanţării educaţiei.

Studenţii au declarat pentru România Curată că vor rămâne în săli în permanenţă, chiar dacă se va decide să se desfasoare cursuri în acestea. Ei sau mai spus că aşteaptă ca profesorii şi cetăţenii interesaţi de problemele din educaţie să li se alăture. În fiecare seară se vor organiza dezbateri, activităţi culturale şi vizionări de filme.

UPDATE În urmă cu puţin timp, pe pagina de Facebook “Studenţii ocupă universităţile” a apărut informaţia că un nou amfiteatru a fost ocupat: “Am ocupat Amfiteatrul “Mihail Kogălniceanu” din Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Așteptăm studenții din Iași să ni se alăture!”

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro

Iasi, sambata 21 martie, participantii solicita replantarea teilor si referendum pentru demiterea primarului!

Iesenii cer replantarea teilor
articol – Madalina Popa , Tiberiu Angiuc - stiri.telem.ro

Aveti curaj? Atunci veniti si cereti replantarea teilor pe pietonalul Stefan cel Mare. Acesta este apelul lansat de cateva organizatii neguvernamentale, care vor organiza sambata, intre orele 16.00 si 19.00, o manifestatie in Piata Unirii. Reprezentantii societatii civile cer insa nu doar replantarea teilor, ci vor sa stranga si semnaturi pentru a initia un referendum in vederea demiterii primarului Gheorghe Nichita.

Iubitorii teilor ies din nou in strada. Cel putin 200 de ieseni au anuntat deja ca vor participa la mitingul organizat pe 21 martie in Piata Unirii, insa initiatorii actiunii spera la o participare mult mai larga.

“As dori sa vina cat mai multi, sa aiba curajul, din societatea romaneasca sa aiba curajul cat mai multi sa spuna un punct de vedere la mitingul asta, pentru ca este un miting al iesenilor, al cetatenilor, al societatii civile, din care tot noi facem parte la urma urmei”, a spus presedintele Asociatiei Cetatenilor Abuzati din Romania, Virgil Iordache.

Reprezentantii grupului de initiava “Referedum pentru Iasi” spun insa ca nu ii preocupa doar replantarea teilor, ci si demiterea primarului Gheorghe Nichita.

“Principala revendicare raman teii, replantarea teilor, regandirea acel pietonal cu tei si redesenarea lui, dar nu este principala, e o mica parte din revendicarile noastre. Iesim in primul rand sa vedem cine intr-adevar vrea sa lupte impotriva lui Nichita, cine vrea sa semneze pentru declansarea referendumului pe care l-am anuntat de doua luni aproape”, a spus arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Organizatorii manifestatiei de sambata au solicitat Primariei si avizarea unui mars pana pe pietonalul Stefan cel Mare, insa au fost refuzati. Ei au primit insa acordul autoritatilor pentru a manifesta in Piata Unirii.

articol preluat de pe http://stiri.telem.ro/

MITING PENTRU IASI, MITING PENTRU STRANGERE DE SEMNATURI

Organizat de Referendum pentru IASI

Sâmbătăîntre 16:00 – 19:00

Cetățeni ai Iașului,

Ieșim în stradă împotriva sinistrului primar Gheorghe Nichita.

Suntem din Societatea civilă din Iași, nu avem în spate pe nimeni, nici PNL, nici PSD, nici PDL… sau alte servicii. Suntem doar cu inima dechisă pentru Iași.
Nu negociem nimic cu nimeni!

Avem și vrem să propunem ceva ce nimeni din actuala clasă politică nu are: Idei noi! Toți spun că vor să facă ceva dar nimeni nu vine cu oameni și idei noi. #proclamatiapentruiasi

Suntem, iar alături de noi sunt pe Referendum pentru IASI si pe Eventul: “Semnăm pentru demiterea primarului Gheorghe Nichita”, oameni civilizați, educați și cu bun simț, dintre ei sunt foarte mulți neutri politic dar care știu și cer un nou tip de Administrație pentru Iași.

Vrem să găsim oameni valoroși care știu sau vor să facă bine pentru iubitul nostru oraș. Poate găsim și un candidat, al Societății civile.

Vrem teii înapoi în tot Iașul! Și asta este doar o mică parte a revendicărilor noastre.

Vrem să arătăm că mai este cineva viu în orașul ăsta!

Veniți cu noi!

Miting, sâmbătă, 21 Martie 2015, Piața Unirii, ora 16:00

Vă rugăm SHARE și INVITE!

articol preluat de pe https://www.facebook.com/events/439218299592873/

Chirtoacă, la Iași, alături de Iohannis, Ponta și primarul de Cernăuți

independent.md

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a participat sâmbătă, la Iași, în Piața Unirii, la festivitățile prilejuite cu ocazia împlinirii a 156 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Dorin Chirtoacă, alături de Klaus Iohannis şi Victor Ponta, a ascultat imnul României, sâmbătă dimineaţa, în Piaţa Unirii din Iaşi. La festivitățile de sărbătorire a împlinirii a 156 de ani de la înfăptuirea Unirii Moldovei cu Ţara Românească a participat și primarul oraşului Cernăuţi, Oleksi Kaspruk, potrivit Agerpres

Momentul a fost urmat de un ceremonial religios oficiat de Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

„În spatele unităţii şi solidarităţii unei naţiuni trebuie să stea responsabilitatea. A fiecăruia dintre noi, dar mai cu seamă a clasei politice. A celor aleşi să reprezinte interesele şi să împlinească aspiraţiile acestui popor. Responsabilitate este un cuvânt pe care va trebui să îl redescoperim. Nu doar în vocabularul politic, ci ca fundament pentru decizii şi acţiuni”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, în discursul său cu această ocazie.

După acest moment, primarii Iaşiului, Chişinăului şi Cernăuţiului au semnat un protocol privind educaţia şi cultura.

Dorin Chirtoacă este singurul oficial de la Chișinău care a participat la festivități.

articol preluat de pe http://independent.md/

Comisia Europeană: România nu își protejează cetățenii de poluare

Comisia Europeană a lansat, joi, un infringement împotriva României, pe motiv că aceasta nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine, precizând că, potrivit rapoartelor, cetăţenii din unele zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt expuşi continuu unor niveluri nesănătoase de poluare, transmite MEDIAFAX.

“România nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine (PM10). Aceste particule fine provin din emisiile generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor şi pot cauza astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur”, se arată în comunicatul CE.

Comisia Europeană reaminteşte, că, în conformitate cu legislaţia UE, statele membre au obligaţia de a limita expunerea cetăţenilor la particulele de acest tip. Potrivit ultimelor rapoarte din 2012, “cetăţenii din anumite zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007″, avertizează Comisia, apreciind că România nu a întreprins acţiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor.

Din acest motiv, Executivul european solicită României să ia măsuri “rapide şi eficiente” pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurtă posibil.

Acţiunea lansată joi, care este din punct de vedere tehnic un aviz motivat suplimentar (infringement), urmează unei scrisori de punere în întârziere suplimentare transmisă în februarie 2013.
articol preluat de pe http://www.cotidianul.ro/