Articole

Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor

/0 Comentarii/în /de /2.280 vizite

Four-year-old Xima Awada Yakub (left) and her sister, Zamai, reading books in the library at the Cultural Centre in El Fasher, North Darfur. UN Photo/Albert González Farran

foto preluat de pe www.un.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org;

 

Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor

Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor sau Ziua mondială a cărţii se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO în scopul promovării lecturii, publicării și a drepturilor de autor. Prima astfel de manifestare s-a desfășurat în 1995.

Această zi marchează trecerea în eternitate, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: unul englez, William Shakespeare, unul spaniol, Miguel de Cervantes (d. 22 aprilie 1616) şi unul peruan de origine spaniolă, Inca Garcilaso de la Vega, precum și a altor scriitori: poetul englez William Wordsworth (1850), scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (1889) și poetul englez Rupert Brooke (1915), Josep Pla (1981).

De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a numeroşi scriitori precum William Wordsworth, poetul englez (n. 1850), Alexandru Șonțu, poet și publicist român (n. 1862), Gib Mihăescu, scriitor român (n. 1894), Vladimir Nabokov, scriitor american de origine rusă (n. 10/22 aprilie 1899), Grigore Sălceanu, poet și dramaturg român (n. 1901), Halldór Laxness, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel (n. 1902), Maurice Druon, scriitor francez (n. 1918), Pavel Chihaia, prozator, dramaturg, istoric al artelor și eseist român (n. 1922), Manuel Mejía Vallejo (1923)

Conferinţa generală a UNESCO din 1995, de la Paris, a hotărât decretarea Zilei mondiale a cărţii şi a dreptului de autor, pentru a marca simbolic naşterea şi moartea acestor scriitori şi, totodată, pentru a încuraja lectura, un fenomen aflat în scădere dramatică. Astfel, prima zi mondială a cărţii şi a dreptului de autor a fost marcată la 23 aprilie 1995.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată “Ziua Bibliotecarului din România“, astfel că în România, începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor. La 23 iunie 2014, preşedintele României a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea datei de 23 aprilie drept Ziua Cărţii.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.189 din 08 februarie 2010, anual, la 23 aprilie, în Republica Moldova se va consemna sărbătoarea profesională – Ziua Bibliotecarului.

În fiecare an, UNESCO şi organizaţiile internaţionale care reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte – editori, librării şi biblioteci – selectează “Capital World Book” pentru o perioadă de un an, evident din 23 aprilie.

Pentru 2020, a fost aleasă capitala Malaysiei, Kuala Lumpur. Oraşul asiatic a fost selectat datorită faptului că pune un accent puternic pe educaţia incluzivă, dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere şi lectură accesibilă pentru toate segmentele din populaţia din Kuala Lumpur.

Sub sloganul “KL – grijă prin lectură“, programul pentru Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor se concentrează pe patru teme: citirea sub toate formele sale, dezvoltarea infrastructurii industriei de carte, incluziunea şi accesibilitatea digitală şi dezvoltarea de abilităţi ale copiilor prin lectură. O serie de evenimente şi activităţi vor avea loc cu acest prilej, dintre care construirea unui “oraş de carte” (Complexul Kota Buku), o campanie de lectură pentru navetişti, îmbunătăţirea serviciilor digitale şi a accesului din partea Bibliotecii Naţionale a Malaeziei pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi servicii digitale noi pentru 12 biblioteci din cartierele de locuinţe sărace din Kuala Lumpur.

Obiectivul marcării în acest an a Zilei mondiale a cărţii şi a dreptului de autor este de a încuraja o cultură a lecturii şi a incluziunii: “Un oraş care citeşte este un oraş căruia îi pasă“.

 

Ziua mondială a cărţii în ‘starea de urgenţă’ – cuvântul scris se ‘încăpăţânează’ să trăiască

De Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor, în ciuda restricţiilor impuse de starea de urgenţă cauzată de coronavirus, scriitori, poeţi, dramaturgi sau traducători îşi manifestă ataşamentul faţă de carte şi scris, exprimând speranţa reluării întâlnirilor directe cu cititorii.

Despre carte, acest “virus fără remediu“, despre scris pe timp de pandemie şi Ziua Shakespeare au vorbit, în declaraţii acordate AGERPRES, dramaturgul, poetul şi traducătorul Horia Gârbea, traducătorul George Volceanov, coordonatorul şi îngrijitorul celei de a treia ediţii româneşti a integralei Shakespeare, scriitoarea Nora Iuga, poetul Ioan Es. Pop şi scriitorul Radu Sergiu Ruba.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro
cititi mai mult despre si pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.worldbookday.com; www.un.org; en.unesco.org

Dăruiește haine, încălțăminte, jucării, cărți și alimente pentru copiii și mamele din Valea Plopului și Valea Screzii

/0 Comentarii/în , /de /2.428 vizite

Dăruiește haine, încălțăminte, jucării, cărți și alimente pentru copiii și mamele din Valea Plopului și Valea Screzii

foto si articol: facebook.com

#OameniFrumoși,
Când vă apucați de făcut curățenia de primăvară sau de Paște,
puneți deoparte hainele, încălțămintea, jucăriile, cărțile și ce nu vă mai trebuie, pentru că pe 16 aprilie, ne vedem intre orele 13 si19. 

De data asta, ne focusăm pe copiii și mamele de la Valea Plopului și din Valea Screzii, cărora vrem să le facem împreună cu voi o bucurie înainte de sfintele sărbători de Paște. Dacă donațiile vor fi multe, le vom împărți și în alte comunități.

Vă rugăm să donați mai ales #alimente. Dacă aveți întrebări, vă rugăm să ne scrieți pe privat sau la cristina@hurdubaia.ro

Echipa Împreună rezistăm & CSR Group

Copacul cu haine se află în #Cișmigiu, chiar la intrarea din fața Primăriei Generale (Bulevardul Regina Elisabeta, lângă Vel Pitar, stația de troleu, chioșcul de ziare interbelic).

VĂ RUGĂM SĂ NU MAI INSISTAȚI CU ALTE ORE/ZILE PENTRU ACȚIUNILE NOASTRE, PENTRU CĂ NOI NU SUNTEM DECÂT NIȘTE VOLUNTARI, FACEM ASTA ÎN TIMPUL NOSTRU LIBER; NU AVEM DEPOZITE, NU AVEM CUM SĂ VENIM DUPĂ HAINE, NU PUTEM FACE DECÂT NIȘTE ACȚIUNI PUNCTUALE PE MOMENT.
MULȚUMIM PENTRU ÎNȚELEGERE!

Cei care vor sa doneze diverse sume de bani o pot face în contul de mai jos – prin transfer bancar sau prin depunerea de numerar la orice agenție BCR sau prin mandat poștal de la orice oficiu poștal din țară.

Contul și datele fiscale ale Asociației Pro-Vita pentru Născuți și Nenăscuți – Valea Plopului, județul Prahova:
Cont IBAN in lei: RO42 RNCB 0211 0118 4390 0001
deschis la BCR – Vălenii de Munte, Județul Prahova.
CUI: 7250977

Reportaj despre copiii de la Valea Plopului, de Alex Dima
(ROMANIA, TE IUBESC! / PRO TV) aici
—> http://stirileprotv.ro/stiri/1-decembrie/1-decembrie-povestea-parintelui-tanase-tata-pentru-328-de-copii.html

articol preluat de pe: facebook.com

(Alexandru Vakulovski) Cartea românească interzisă în Moldova

/0 Comentarii/în /de /1.626 vizite

foto – deschide.md
articol – Alexandru Vakulovski – deschide.md

Alexandru Vakulovski - foto - facebook.com

Alexandru Vakulovski – foto – facebook.com

31 august 2015

Avem un fost președinte suspect că a furat direct din bancă, avem un fost prim-ministru cu porecla Contrabandistul, țigările de la Tutun CTC apar mai des în piețele ilegale românești decât în Moldova, avem „di tăti” când e vorba de rău, de hoție, tâlhărie și jafuri. Dar sunt și multe lucruri de care ne plângem că nu le avem. Cine e de vină? Păi tot ăia care au. De exemplu în Moldova lipsa cărții românești este o mare problemă. Micile edituri de la noi, toate împreună, cred că nu produc măcar câte o carte pe an pentru fiecare cetățean. Și alea editate sunt ori manuale (un alt business), ori sunt legate de creșterea porcilor și prepararea mâncării.

Lipsa cărților românești din Moldova e acoperită în ultima vreme de donațiile de carte din România. Acțiunea 2012 a adus, de exemplu, în Moldova biblioteci întregi. Nu cred că a fost ușor, iar rezultatul se vede – George Simion, liderul platformei unioniste, a fost expulzat cu poliția din țară.

Dacă ai întreba orice basarabean care citește în perioada asta ce e Salonul Internațional de Carte –  va ști, pentru că e cel mai important eveniment cultural din Moldova. Doar că vameșii moldoveni nu fac parte, probabil, din categoria alfabetizată a basarabenilor. De ei cartea românească nu trece. Chiar dacă e vorba de donații.

Dar să ajung la miezul problemei: cu ocazia Salonului Internațional de Carte, Muzeul Literaturii Române din București a vrut să doneze Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova 5000 de cărți. Cei de la muzeu probabil că auziseră de cretinismul funcționarilor moldoveni, așa că și-au făcut acte pe donație: scrisoare de la Ministerul Culturii din România; aviz de predare de la Muzeul Literaturii și primire de la Biblioteca Națională, cu ștampilă de la Primăria Municipiului Chișinău. OK, să nu pomenesc de ștampilele din România, dar semnăturile și ștampilele de la Biblioteca Națională și de la Primăria Municipiului Chișinău nu sunt destule pentru vameșii moldoveni? Ei bine, nu.

Donația de carte românească de la Muzeul Literaturii din București a fost trimisă înapoi. Cică ar mai fi trebuit o scrisoare de la Ministerul Culturii din Moldova și alta de la Ministerul Culturii din România pentru vamă. De când vameșii au devenit așa mari amatori ai stilului epistolar? Apoi, ar mai fi trebuit să apară în Monitorul Oficial un text despre donație. Păi cel care donează nu vrea să se sinucidă, ce-i cu adunătura asta de hârțogăraie? Parcă milioanele de euro le primiți fără multe scrisorele. Să nu mai spun de aberația vameșilor cum că o instituție nu poate dona, însă o persoană fizică autorizată (PFA) – da!

Voronin a fost un dușman al cărții românești în Moldova, asta știe toată lumea. Dar, ăștia, “iuropenii”, ce au cu cartea românească? Eu cred că România n-ar trebui să mai doneze nici o carte. Și nici un euro, atâta timp cât cartea românească e interzisă în Moldova. Vreți euro? Atunci n-ai voie să oprești nici o carte românească la vamă.

Dacă legislația e proastă – schimbați-o. Dacă vameșii sunt proști – schimbați-i. Nu ne privați pe noi de cărți, când oricum altceva nu avem, că ați furat tot.

PS: Nu știam  că analfabeții de politicieni și vameși din Moldova urăsc atât de mult cartea. Poate li-e frică să nu ne deșteptăm?

PPS: Oare Ponta a discutat cu Streleț problema cărții românești din Basarabia?

articol preluat de pe http://deschide.md/

Protest inedit în Sectorul 3: cetăţenii au dăruit cărţi pentru salvarea şcolii Bosianu

/0 Comentarii/în /de /1.655 vizite

foto – epochtimes-romania.com
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

Grupul Civic “Cetăţean sector 3″ a organizat duminică, 29 martie, la Şcoala Bosianu, fosta Şcoală nr. 80, o acţiune cultural civică de atenţionare asupra măsurilor abuzive ale actualei administraţii locale a sectorului 3 de a transforma o şcoală publică monument istoric în sediu de primărie.

În cadrul evenimentului, cetăţenii sectorului trei au dăruit aproximativ 80 de cărţi trecătorilor şi şoferilor maşinilor care opreau la semaforul din intersecţia Calea Dudeşti – Şoseaua Mihai Bravu. Cărţile au fost donate în prealabil de participanţii la eveniment, informează grupul civic într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

“Dorinţa noastră este de a determina administraţia locală să transforme fosta Şcoala nr 80 în „Centrul Cultural Bosianu”, nu în sediu de primărie, în dauna celor 40.000 de elevi ai sectorului 3.”, adaugă semnatarii comunicatului, care mai precizează că au realizat sute de fotografii prin care intenţionează să dovedească “slaba calitate a lucrărilor de consolidare a acestui imobil, abuziv declasat din lista monumentelor istorice, pentru care Curtea de Apel Bucureşti a emis o rezoluţie clară şi fără echivoc.”

Dorim să atragem atenţia asupra acţiunii conducerii administraţiei locale a sectorului 3 de a transforma fosta Şcoală 80 în sediu de primărie, în condiţiile în care Primăria are la dispoziţie alte 4 sedii, fără a lua în calcul sediile direcţiilor care administrează problematica socială, a celor legate de ordinea publică, a evidenţei populaţiei etc.
articol preluat de pe

Vom continua acest tip de acţiune de sensibilizare a opiniei publice cu privire la intenţia administraţiei locale a sectorului 3 de a nesocoti istoria culturală, patrimoniul educaţional şi monumentele istorice.

Următoarele acţiuni ale Grupului Civic „Cetăţean sector 3” vor fi orientate spre identificarea unor soluţii reale de modernizare a spaţiului public urban, a spaţiilor verzi, spre acţiuni de educare a tinerei generaţii în spiritul respectării valorilor democraţiei participative, spre participarea la evenimente publice culturale, educative în cartierele şi spaţiile publice cu valoare urbană ridicată ale sectorului 3.”, mai precizează autorii comunicatului.

Imagini de la evenimentul de duminică, puse la dispoziţia redacţie noastre de “Cetăţean sector 3″ puteţi urmări aici şi aici

Şcoala Bosianu

Fondată în 1867 prin Ordin al Ministrului Şcoalelor, şcoala de pe Calea Dudeştilor nr.191 din Capitală, cunoscută şi ca Şcoala Primară Comunală şi Căminul Cultural “C. Bosianu” a fost transformată în şantier, dar nu pentru ca elevii să-i poată trece din nou pragul ci pentru a deveni sediu al Primăriei Sectorului 3.

Potrivit Hotnews, lucrările de modernizare şi consolidare a şcolii 80 costă circa 3 milioane de euro, bani plătiţi de Primăria sector 3.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, lucrările de supraînălţare a imobilului Şcoala 80 sunt efectuate cu distrugerea elementelor interioare şi, mai mult, sunt ilegale, autorizaţia de construcţie fiind dată de Primăria Sectorului 3, care nu are acest drept. Clădirea şcolii fiind monument istoric, emiterea autorizaţiei ţinea de competenţa Primăriei Capitalei şi nu de cea a sectorului 3, a explicat Nicuşor Dan.

“Clădirea şcolii, ridicată la 1890 şi corpul care i-a fost adăugat ulterior în 1935. A funcţionat ca şcoală până acum 10 ani când copiii au fost mutaţi la o clădire alăturată. Atât şcoala ridicată în 1890 cât şi corpul adăugat ulterior, în 1935 sunt monumente istorice. În 2013, Ministerul Culturii a declasat cele două monumente printr-o încălcare abuzivă a procedurii, a adugat preşedintele Salvaţi Bucureştiul.

Mai mult, Curtea de Apel Bucureşti a anulat Ordinul Ministrului Culturii nr. 2576/12.11.2013 prin care a fost declasat monumentul istoric Şcoala 80 din Calea Dudeşti nr. 191. Hotărârea a fost pronunţată în dosarul 5195/2/2014, la cererea Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Legea monumentelor istorice prevede că declasarea unui monument istoric se face doar cu avizul favorabil al Secţiunii Evidenţă a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi cu avizul favorabil al plenului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

Cu toate acestea, şi în pofida faptului că membrii Secţiunii Evidenţă au votat în unanimitate împotriva declasării monumentului iar plenul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice nu s-a întrunit, ministrul Daniel Barbu şi secretarul de stat Radu Boroianu au semnat ordinul de declasare.

Deşi a fost parte în dosarul 5195/2/2014, Primăria Sectorului 3 a ignorat sentinţa Curţii de Apel Bucureşti şi continuă lucrările de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul va face plângere penală împotriva fostului ministru Daniel Barbu şi a fostului secretar de stat Radu Boroianu pentru emiterea ilegală a ordinului de declasare precum şi împotriva Primarului Sectorului 3, a arhitectului-şef al Sectorului 3 şi a secretarului Sectorului 3 pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare şi pentru continuarea lucrărilor, a mai anunţat Nicuşor Dan.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com

Biblioteca Digitală a Bucureştilor

/0 Comentarii/în /de /3.809 vizite

Statutul bibliotecii

BIBLIOTECA DIGITALĂ A BUCUREŞTILOR este cea mai importantă bibliotecă digitală românească accesibilă gratuit în INTERNET.

Comunicatul Comisiei Europene „i2010: Biblioteci Digitale” din 2005-2006 a schimbat modelul tradiţional al serviciilor de bibliotecă, bazat până la acel moment pe împrumutul unităţilor fizice pe care le deţin, promovând înfiinţarea unor biblioteci digitale care organizează colecţii cu conţinut digital şi le face disponibile online, pentru publicul larg.

În vederea atingerii acestor deziderate, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene (2006/585/EC[1]) şi concluziile Consiliului European (2006/C 297/01), în fiecare stat membru al Uniunii Europene a devenit necesară crearea unor biblioteci digitale, care să poată oferi un cadru unitar de descriere şi o platformă online de acces public la materialul digital, pe Internet.

În conformitate cu legea curentă a U.E. şi acordurile internaţionale, materialele rezultate din digitizare pot fi făcute disponibile online de către bibliotecile, muzeele şi arhivele care organizează colecţii digitale, numai dacă documentele se află în domeniul public sau cu acordul deţinătorilor de drepturi.

La nivel naţional, prin Hotărârea nr. 1676 din 10/12/2008, s-a aprobat Programul naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României, componentă a bibliotecii digitale europene – Europeana.eu, activitatea desfăşurându-se pe 4 direcţii: patrimoniu scris (biblioteci), patrimoniu mobil (muzee), patrimoniu audio-vizual (arhive), patrimoniu imobil (monumente, arheologie).

În acest context, Consiliul General a Municipiului Bucureşti a aprobat finanţarea proiectului şi înfiinţarea unui serviciu de specialitate, conform HCGMB nr. 354/2007[2], astfel încât Biblioteca Metropolitană Bucureşti a început organizarea activităţii de digitizare şi de construirea a unei biblioteci digitale – Biblioteca Digitală a Bucureştilor.

BIBLIOTECA DIGITALĂ A BUCUREŞTILOR, denumită anterior Dacoromanica, este dezvoltată în sistemul de management al obiectelor digitale DIGITOOL[3], implementat de Biblioteca Metropolitană din anul 2009, bazat pe tehnologii de ultimă generaţie, precum serviciile web (SOAP), XML, XSD, XSL, ODBC, Unicode şi JPEG 2000 şi suportă şi standardele MARC 21, Qualified Dublin Core, METS, Z39.87-2002 – Tehnical Metadata for Digital Still Images, OpenURL Z39.50 şi OAI-PMH, standarde tehnice şi de interoperabilitate implicite unei biblioteci digitale moderne.

Activităţile de digitizare însumează activităţi de scanare, stocare, prelucrare digitală şi publicare online, şi se desfăşoară în cadrul unui serviciu organizat, cu personal specializat şi instruit în folosirea corectă a echipamentelor şi programelor, cu respectarea standardelor de lucru europene în domeniu.

Descrierea obiectelor digitale se realizează pe baza standardului Dublin Core, specific bibliotecilor digitale, folosindu-se temeni de indexare (subiecte) din mai multe liste de autoritate, şi anume RAMEAU, LCSH şi liste interne.

Prin intermediul Bibliotecii digitale a Bucureştilor, Biblioteca Metropolitană oferă acces la documente digitizate de tip text, imagine, audio sau video, copii digitale fidele ale documentelor aflate atât în patrimoniul B.M.B. cât şi al altor instituţii deţinătoare de fonduri de patrimoniu (Biblioteca Academiei Române, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Muzeul Literaturii Române), urmărindu-se integrarea în comunitatea bibliotecilor digitale europene, atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al interoperabilităţii datelor, în cadrul proiectului EUROPEANA (Biblioteca Digitală Europeană).

[1] Citat din Recomandarea Comisiei 2006/585/CE5 privind digitizarea şi accesibilitatea online a materialului cultural şi prezervarea digitală a acestuia:
„Pe 1 iunie 2005, Comisia a prezentat iniţiativa i2010, care caută să optimizeze beneficiile noilor tehnologii informaţionale pentru creşterea economică, pentru crearea de locuri de muncă şi pentru calitatea vieţii cetăţenilor europeni. Comisia a făcut din bibliotecile digitale un aspect-cheie al iniţiativei i2010. În Comunicarea sa „i2010: biblioteci digitale” din 30 septembrie 2005, ea stabileşte strategia pentru digitizarea, accesibilitatea online şi prezervarea digitală a memoriei colective a Europei. Această memorie colectivă include tipărituri (cărţi, reviste, ziare), fotografii, obiecte muzeale, documente de arhivă, material audiovizual (numite generic în continuare „material cultural”). Ar trebui să fie recomandate statelor membre măsuri de aplicare a acestei strategii folosind Internetul, cu scopul maximizării potenţialului economic şi cultural al patrimoniului cultural al Europei.

Condiţii de utilizare

Accesul la site-ul www.digibuc.ro şi folosirea documentelor digitale postate pe acest site implică recunoaşterea şi acceptarea de către dumneavoastră a condiţiilor impuse de legislația internațională în materie de drept de proprietate intelectuală, implicit a Legii nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, recunoaşteţi şi acceptaţi faptul că toate drepturile privind conţinutul bazelor de date, metadatele şi obiectele digitale revin www.digibuc.ro şi toate documentele digitale postate pe acest site (fişiere conţinând texte, imagini, sunete, şi/sau video în formate de tip JPG, TIF, MP3, MP4, WAV, PDF) pot fi copiate sau tipărite exclusiv pentru studiu propriu sau cercetare şi nu pot fi distribuite sau difuzate pe nici o cale fără permisiunea scrisă din partea Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

Zilnic, începând cu ora 1AM, pentru o perioadă de 3-4 ore, Biblioteca Digitală nu este disponibilă pentru public deoarece sunt efectuate servicii de mentenanţă şi salvare a bazelor de date. (BACKUP). Menţionăm faptul că această activitate este obligatorie deoarece zilnic sunt completate colecţiile digitale prin încărcarea în bazele de date a unor cărţi, publicaţii periodice, cărţi poştale sau ilustraţii. Ne cerem scuze pentru eventualele inconvenienţe şi vă mulţumim pentru înţelegere!

Vă mulţumim de asemenea că sunteţi partenerii noştri şi vă asigurăm de tot efortul nostru pentru a creşte şi diversifica colecţiile digitale pe care vi le punem la dispoziţie!

Contact

Biblioteca Digitală a Bucureştilor este susţinută de Primăria Municipiului București şi dezvoltată de Biblioteca Metropolitană București.

Aveţi o întrebare, o sugestie, un comentariu? Aşteptăm mesajele dumneavoastră la adresa:
contact@digibuc.ro

Biblioteca Metropolitană Bucureşti, sediul serviciilor de specialitate: sector2, str. Viitorului 52, et. 1 şi 2 (în clădire cu filiala Biblioteca Dimitrie Cantemir)

telefon : +4(021)5296537 şi +4(021)5396555

Informatii preluate de pe http://www.digibuc.ro/

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor