Articole

Declaraţia de independenţă faţă de Ungaria a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare (5/18 octombrie 1918)

Membrii Consiliului Naţional Român Central (octombrie 1918)

foto si articol preluate de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

 

Declaraţia de independenţă faţă de Ungaria a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare, ultimul pas până la MAREA UNIRE de la 1 decembrie 1918

La 5/18 octombrie 1918 a fost citită de dr. Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul ungar de la Budapesta, Declaraţia de independenţă a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare, adoptată de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania în şedinţa din 29 septembrie de la Oradea. Desfăşurată în cel mai mare secret, şedinţa convocată la Oradea de către Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, a avut ca rezultat elaborarea Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Ardeal şi Ungaria cunoscută şi sub numele de “Declaraţia de la Oradea”.

Alexandru Vaida Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alexandru Vaida Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Era o zi de sâmbătă, când liderii adunaţi în casa lui Aurel Lazăr trebuiau să decidă modalitatea în care românii îşi puteau îndeplini obiectivele lor naţionale în condiţiile înfrângerii şi destrămării iminente a statului în care încă mai trăiau. Motivaţia oficială a întrunirii nu prea lăsa să se întrevadă conţinutul discuţiilor, rezumându-se la o formulă generală: “atitudinea comitetului naţional în situaţia politică actuală”.

Întrunirea s-a ţinut în casa avocatului Aurel Lazăr şi a întrunit un comitet lărgit din care făceau parte dr. Teodor Mihali, dr. Alexandru – Vaida Voevod, dr. Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Ioan Suciu, dr. Gheorghe Popovici, Gheorghe Crişan, Nicolae Ivan, dr. Ioan Ciordaş, Ioan Nedelcu, Gheorghe Dobrin, dr. Nicolae Cornean, menţionaţi de ziarului Nagyvarad, şi alţii printre care Sever Dan, după mărturiile proprii. Comitetul era format din opt membri: dr. Teodor Mihali, dr. Alexandru – Vaida Voevod, dr. Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Ioan Suciu, Aurel Vlad, Aurel Lazăr, Ioan Ciordaş şi doi invitaţi: Sever Dan, Gheorghe Popovici şi Gheoghe Crişan.

Iată textul declaraţiei de independenţă, după o copie legalizată de notarul Adunării Naţionale de la Alba Iulia:

Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Ardeal şi Ungaria, ca organ politic al naţiunii române din Ardeal şi Ungaria, constată că urmările războiului îndreptăţesc pretenţiunile de veacuri ale naţiunii române la deplina libertate naţională.

Pe temeiul dreptului firesc, că fiecare naţiune poate dispune, hotărî singură şi liber de soarta ei, un drept oarecare, este acum recunoscut şi de către guvernul ungar prin propunerea de armistiţiu a monarhiei, naţiunea română din Ungaria şi Ardeal doreşte să facă acuma uz de acest drept şi reclamă în consecinţă şi pentru ea dreptul, ca liberă de orice înrâurire străină, să hotărască singură aşezarea ei printre naţiunile libere, precum şi stabilirea legăturii de coordonare a ei cu celelalte naţiuni libere.

Organul naţional al naţiunii române din Ungaria şi Ardeal nu recunoaşte îndreptăţirea acestui parlament şi acestui guvern să se considere ca reprezentante ale naţiunii române, ca să poată reprezenta la congresul general de pace interesele naţiunii române din Ungaria şi Ardeal, căci apărarea intereselor ei naţiunea română o poate încredinţa numai unor factori designaţi de propria lor adunare naţională.

Afară de organele delegate de adunarea naţională sau alese din mijlocul său, aşadar afară de comitetul executiv al Partidului Naţional Român, nimeni nu poate fi îndreptăţit să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române.

Toate deciziunile şi acordurile, care s-ar lua şi s-ar face fără aprobarea acestor organe, le declarăm ca nule şi fără valoare, care nu leagă întru nimic naţiunea română.

Naţiunea română care trăieşte în monarhia austro-ungară aşteaptă şi cere — după multe suferinţe de veacuri — afirmarea şi valorizarea drepturilor ei nestrămutate şi inalienabile, la viaţă naţională.

Declaraţia de independenţă faţă de Ungaria a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare (5/18 octombrie 1918) - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Declaraţia de independenţă faţă de Ungaria a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare (5/18 octombrie 1918) – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

După ce declaraţia a fost adoptată în unanimitate s-a constituit un comitet de acţiune cu sediul la Arad format din şase persoane. O chestiune importantă a fost modalitatea de a face cunoscută Declaraţia. S-a preferat citirea ei în Parlamentul de la Budapesta şi apoi difuzarea acesteia în presa românească şi străină.

Totul pare clar, numai că sursele despre această şedinţă diferă în privinţa mai multor aspecte, printre care şi acela al paternităţii Declaraţiei românilor transilvăneni şi din părţile ungurene. Membrii comisiei pentru redactarea definitivă erau Vasile Goldiş, Aurel Lazăr şi Sever Dan care povestea ulterior că Alexandru Vaida-Voevod “a scos dintr-o dată, din buzunar, o filă scrisă cu mâna spunând: vreau să citesc declaraţia aceasta în Parlament”.

« Timp de două ore Vasile Goldiş a căutat diferite formule – Aurel Lazăr şi cu mine nu aveam pasiunea formulelor – dar toată osteneala era în zadar: tot declaraţia scurtă, concisă a domnului Vaida era mai bună. O singură modificare de importanţă s-a făcut: pe când în textul domnului Vaida se vorbea de rupere de statul ungar, în textul domnului Goldiş ne-am oprit la libertatea ce ne luăm noi naţiunea română, de a ne hotărî asupra sorţii noastre.

Istoricul Silviu Dragomir relatează, fără a fi fost martor ocular, despre prezentarea unui proiect de declaraţie, redactat în manuscris pe o filă, de către Aurel Lazăr şi « a unui proiect dactilografiat pe trei file, de Alexandru Vaida – Voevod.

Cel de-al doilea, pe lângă dreptul de autodeterminare, susţinea în plus că românii din Transilvania sunt “o parte” a naţiunii române, care aşteaptă să se integreze, revendică dreptul de reprezentare în faţa conferinţei de pace şi de a reuni o adunare constituantă, aleasă prin sufraj universal, ca singur for competent de a decide liber soarta poporului său ».

După câteva obiecţii legate de adecvarea la desfăşurarea rapidă a evenimentelor declaraţia a fost din reformulată de Vasile Goldiş şi acceptată în unanimitate de Comitetul Executiv. Cu toate diferenţele de opinie privind numărul celor prezenţi şi a modalităţii de redactare a declaraţiei este clar că scopul şedinţei a fost atins: definitivarea unei declaraţii de autodeteminare şi “alegerea comitetului de şase”.

Componenţa acestui comitet ca organ operativ este şi ea diferită în funcţie de surse. Totul a fost înconjurat de o discreţie totală considerată importantă în respectiva situaţie. Diferenţele între cele două propuneri de rezoluţii s-au datorat mai ales unor chestiuni de formulare şi nu de conţinut.

Este singura concluzie la care au ajuns istoricii care au analizat această şedinţă pentru că în rest pare să fi câştigat opinia lui Vasile Goldiş împărtăşită de istoricul Silviu Dragomir care îi atribuie acestuia formularea declaraţiei, desigur pe baza celor două variante propuse.

Depunerea Declaratiei a urmat mai multor acţiuni ale fruntasilor politici ai românilor, prin care s-a incercat dobandirea independenţei. La sfârşitul lunii septembrie, Comitetul executiv al Partidului Naţional Român a adoptat o declaraţie care proclama “independenţa naţiunii române”. În aceasta declaraţie romanii ardeleni işi afirmau dreptul inalienabil la o viaţă naţională independentă.

Cu o zi inainte ca Alexandru Vaida, unul dintre conducatorii Partidului National Roman din Transilvania si apoi al Partidului National-Taranesc Roman, sa dea citirii actul, imparatul Carol I a lansat manifestul “Catre poparele mele credincioase”, în incercarea de a salva monarhia de la dezintegrare, propunand ca solutie, federalizarea Austro-Ungariei, dar solutia sa nu a fost luata in seama.

Ulterior acestui eveniment, s-a format Consiliul Naţional Român Central cu sediul la Arad care şi-a asumat conducerea luptei romanilor pentru preluarea puterii în teritoriile locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească.

Declaraţia de independenţă faţă de Ungaria a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare (5/18 octombrie 1918) - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Declaraţia de independenţă faţă de Ungaria a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare (5/18 octombrie 1918) – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Declaraţia de autodeterminare a fost citită de Alexandru Vaida – Voevod în Parlamentul de la Budapesta în vinerea următoare, la 5/18 octombrie 1918. În aceeaşi zi secretarul de stat american Robert Lansing răspundea cererii de armistiţiu adresată de Ungaria pe baza celor 14 puncte wilsoniene că SUA susţin cauza cehilor, slovacilor şi a slavilor sudici.

Într-un interviu acordat ziarului Nagyvarad, Vasile Goldiş răspundea la întrebarea de ce nu erau menţionaţi şi românii în nota lui Wilson astfel:
La întrebare răspund şi eu cu o alta: de ce nu e vorba nici de italieni nici de polonezi ? Ar fi pueril să se creadă că dacă toate popoarele se emancipează, numai românii vor rămâne sub dominaţie străină”.

Comunicatul a însemnat pe bună dreptate, decesul Austro-Ungariei. Declaraţia românilor citită în Parlamentul Ungariei de la Budapesta a căzut într-o “atmosferă de panică” pe fondul unor critici acute ale politicii fostului prim ministru ungar, contele Istvan Tisza.

La 23 octombrie opinia publică maghiară din oraş nu realiza încă dimensiunile şi impactul efectiv al actului. Consiliul Național Român Central se formase la începutul lunii octombrie 1918 după o întâlnire la Budapesta a reprezentanților Partidul Național Român și reprezentanții mișcării social-democrate din Transilvania în care, și unii, și alții s-au pronunțat pentru o colaborare în cadrul unui consiliu comun. Înființarea consiliului a avut loc la Budapesta la 31 octombrie 1918, şi avea în componență șase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român : Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Aurel Vlad și șase social- democraţi : Tiron Albani, Ion Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu.

Consiliul Național Român Central își va începe activitatea la Arad, la 2 noiembrie 1918, în casa lui Ștefan Cicio Pop, care este numit președintele consiliului. De la această dată Consiliul a iniţiat acţiunea de formare a organizațiilor teritoriale, comitatense, cercuale și comunale, prin intermediul cărora nu doar a orientat, ci a şi condus efectiv viața politică din Transilvania. În perioada imediat următoare creării C.N.R.C., în Transilvania, Banat şi Crişana, au luat fiinţă consilii naţionale române la nivelul comitatelor, oraşelor şi satelor locuite de români. Din momentul constituirii lor, consiliile naţionale au preluat întreaga activitate politică administrativă din localităţi, înlăturând vechile organisme ale autorităţilor austro-ungare.

Prin consiliile naţionale şi gărzile naţionale, Consiliul Naţional şi-a impus treptat controlul asupra Transilvaniei. În calitatea sa de organ politic reprezentativ al populaţiei româneşti din Transilvania, Consiliul Naţional Român Central a hotărât trimiterea unui ultimatum către guvernul ungar, la 10 noiembrie 1918, prin care a cerut preluarea de la acest guvern a „puterii depline de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”.

Idealul de libertate şi unitate naţională a românilor a fost puternic susţinut de conducerile celor două biserici româneşti şi de întreaga masă a preoţilor şi învăţătorilor români, care au slujit cu adevărat eroism cauza neamului lor. Nota diplomatică, redactată de către Vasile Goldiș, solicita guvernului maghiar să-i transmită Consiliului autoritatea politică, administrativă și militară asupra celor 23 de comitate din Transilvania și a părților românești din comitatele Bichiș, Cenad și Ugocea și a fost trimisă la 10 noiembrie 1918, termenul de îndeplinire fiind fixat la 12 noiembrie 1918, la ora 18.

Cu zi înainte de solicitarea încheierii armistiţiului de către Germania la 10 noiembrie 1918 România a reintrat în război cu Puterile Centrale. Guvernul maghiar a răspuns solicitând o amânare de 12 ore, iar apoi a trimis o delegație condusă de Oszkár Jászi, ministru al naționalităților, pentru tratative, însă condițiile prezentate de guvernul maghiar la 13 noiembrie 1918 au fost respinse după două zile de negocieri, iar în seara zilei de 14 noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central a transmis poporului român din Transilvania un comunicat prin care anunța că tratativele purtate cu delegația maghiară nu au dus la nici un rezultat, deoarece intenția românilor era Desfacerea totală de Ungaria.

A doua zi, după eșecul tratativelor cu delegația maghiară condusă de ministrul Jászi, la 15 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central lua hotărârea de a declara unirea românilor transilvăneni, crișeni, bănățeni și maramureșeni cu Regatul României, într-o Mare Adunare Națională care urma să fie convocată.

Hotărârea era cuprinsă în Regulamentul pentru alegerea deputaților care urmau să voteze Unirea cea Mare. Alegerea deputaților urma să se facă în următoarele 10 zile în conformitate cu Legea electorală din 1910, pe circumscripții, în toate localitățile desemnate a fi centre electorale.

Numărul deputaților aleși, s-a decis a fi cinci pe circumscripție electorală, aleși prin vot universal deschis. Este pentru prima dată când bărbații și femeile aveau dreptul de a-și exprima votul direct.

La 18 noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central redactează, prin același Vasile Goldiș, manifestul „Către popoarele lumii” , semnat în numele Marelui Sfat al Națiunii Române de Ștefan Cicio Pop, prin care se făcea cunoscut refuzul autorităților maghiare de a ține seama de revendicările juste ale populației românești.

La 20 noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central anunța convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. În discuție au mai fost luate în discuţie orașele Blaj și Sibiu, dar s-a optat pentru Alba Iulia datorită faptei lui Mihai Viteazul de la 1600 când a realizat Unmirea celor trei ţări româneşti și a supliciului în cetatea orașului a conducătorilor Revoluției de la 1784. Alba Iulia afost numită în Actul Convocării, cetatea istorică a neamului nostru.

Astfel, ca urmare a eforturilor Consiliul Național Român Central, într-o zi de duminică la 1 decembrie 1918, are loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a celor 1.228 de deputați, în Sala Cazinoului, care votează în unanimitate Hotărârea de la Alba Iulia a Unirii Transilvaniei cu Regatul Român.

Adunarea Naţională a Românilor de la Alba Iulia 1 decembrie 1918 - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Adunarea Naţională a Românilor de la Alba Iulia 1 decembrie 1918 – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

 

Episcopul Iuliu Hossu dă citire Rezoluției de la Alba Iulia - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Episcopul Iuliu Hossu dă citire Rezoluției de la Alba Iulia – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Rezolutiunea Adunarii Nationale de la Alba-Iulia (1 decembrie 1918) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Rezolutiunea Adunarii Nationale de la Alba-Iulia (1 decembrie 1918) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Consiliile naționale românești locale, care au activat sub conducerea Consiliul Național Român Central, și-au încetat activitatea la 6 februarie 1919. Consiliul Dirigent, organismul legislativ și executiv al Transilvaniei, și-a continuat activitatea până în data de 4 aprilie 1920, când a fost dizolvat de către guvernul României unite. Adunarea naţională a românilor din Transilvania se va reuni la Alba Iulia la 1 decembrie, în acelaşi an. Tot în decembrie, Declaraţia de la Alba Iulia va fi înmânată regelui Ferdinand al României, de către delegaţia românilor transilvăneni condusă de Alexandru Vaida–Voevod.

Evenimentele Zilei de 5 octombrie în Istorie

Romanian troops marching in Transylvania

foto: en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com, ro.wikipedia.org; youtube.com

 

5 octombrie este a 278-a zi a calendarului gregorian și a 279-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 5 octombrie

(BOR) Sfinţii Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu; Sfintele Muceniţe Haritina şi Mamelta

Sfinţii Cuvioşi pustnici Daniil şi Misailde la Mănăstirea Turnu s-au născut în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în părţile Olteniei. Prăznuirea lor de catre Biserica Ortodoxă Romana se face la data de 5 octombrie - foto: basilica.ro

Sfinţii Cuvioşi pustnici Daniil şi Misailde la Mănăstirea Turnu – foto: basilica.ro

Sfinţii Cuvioşi pustnici Daniil şi Misailde la Mănăstirea Turnu s-au născut în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în părţile Olteniei. Prăznuirea lor de catre Biserica Ortodoxă Romana se face la data de 5 octombrie.

 

(BRU) Sf. Haritina, martir († 304)

Sfânta Muceniță Haritina - foto: doxologia.ro

Sfânta Muceniță Haritina – foto: doxologia.ro

 

(BRC) Ss. Placid și însoțitorii, martiri; Sf. Alois Scrosoppi, preot

 

Portugalia: Prima Republică Portugheză (1910)

 

Ziua profesorului (UNESCO) (din 1994) În mai multe țări, Ziua profesorului este destinată a fi ziua specială de apreciere a cadrelor didactice. În unele dintre ele ziua este sărbătorită la sfârșitul săptămânii, în timp ce în altele este celebrată într-o zi lucrătoare. Din anul 1994, UNESCO a stabilit ca Ziua Internațională a Profesorului să fie celebrată în fiecare an pe 5 octombrie.

 

Astăzi în istorie pentru 5 octombrie

 

Evenimentele Zilei de 5 octombrie în Istorie:

- 5 octombrie 1918 – Declaraţia de independenţă a Transilvaniei

 

5 octombrie 578 - A decedat imparatul bizantin Iustin al II-lea ; (n. c. 520).

Monedă de aur cu chipul lui Flavius Iustinus Iunior - foto: ro.wikipedia.org

Monedă de aur cu chipul lui Flavius Iustinus Iunior – foto: ro.wikipedia.org

Flavius Iustinus Iunior Augustus, poreclit Divinul, a fost imparat al Bizantului între anii 565 si 578.Era nepotul imparatului Iustinian I și soțul Sofiei, nepoata imparatesei Teodora. Moștenind de la Iustinian I un imperiu întins, a purtat războaie de-a lungul întinselor frontiere ale imperiului.

Cel mai important eveniment din timpul domniei sale a fost invazia lombarzilor din anul 568 , in urma careia Imperiul a pierdut două treimi din Italia. După pierderea Italiei, a luptat fără succes împotriva avarilor. În 572 a pornit războiul cu Persia, în urma căruia a pierdut Siria. Ultimii sai patru ani de domnie au fost marcați de o demență progresivă, conducerea efectivă a imperiului revenind soției sale Sofia și fiului său adoptiv, Tiberiu, succesorul desemnat.

 

5 octombrie 610 - Heraclius a fost încoronat la Constantinopol imparat al Imperiului Bizantin, după ce l-a detronat pe predecesorul său Focas.

Heraclius I (latină: Flavius Heraclius Augustus) (n. 575; d. 11 februarie 641), împărat al Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între 5 octombrie 610 și 11 februarie 641. El a fost întemeietorul dinastiei Heracliene - foto (Heraclius şi fii săi Constantin III și Heraklonas): ro.wikipedia.org

Heraclius şi fii săi Constantin III și Heraklonas – foto: ro.wikipedia.org

Heraclius I (latină: Flavius Heraclius Augustus) (n. 575; d. 11 februarie 641), împărat al Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între 5 octombrie 610 și 11 februarie 641. El a fost întemeietorul dinastiei Heracliene. Heraclius a reorganizat conducerea imperiului, după decăderea suferită sub predecesorii săi la tron, și a reușit să redobândească de la perși teritoriile pierdute anterior.

A încercat să încurajeze reunificarea dintre creștinii ortodocși și monofiziți, prin promovarea unei dogme de compromis, numită monotelism. Deasemenea, a schimbat limba oficială a imperiului din latină în greacă. Numeroși istorici consideră schimbarea din timpul domniei lui Heraclius ca punctul de ruptură cu trecutul roman al Bizanțului și obișnuiesc să numească imperiul ca “Bizantin”, în loc de “Roman de Răsărit”, după această dată.

Flavius Focas Augustus, cunoscut sub numele de Focas Tiranul, a fost împărat bizantin între 602 și 610. A ajuns la tron în urma răscoalei împotriva lui Mauriciu și a fost detronat de Heraclius - foto: ro.wikipedia.org

Focas Tiranul – foto: ro.wikipedia.org

Flavius Focas Augustus, cunoscut sub numele de Focas Tiranul, a fost împărat bizantin între 602 și 610. A ajuns la tron în urma răscoalei împotriva lui Mauriciu și a fost detronat de Heraclius. Focas era originar din Tracia. Era ofițer de rang inferior în armata bizantină pe la 600. A servit în delegații diplomatice la avari. În 602, profitând de un moment de instabilitate, a pornit o răscoală împotriva lui Mauriciu, în Balcani, apoi în tot imperiul. Răscoala s-a terminat cu executarea lui Mauriciu și a familiei sale și încoronarea lui Focas în Biserica Sf. Ioan Botezătorul.

 

5 octombrie 869 - S-a intrunit al IV-lea Conciliu Ecumenic de la Constantinopol.

 

5 octombrie 1056 - A murit imparatul Sfantului Imperiu Romano-German, Henric al III-lea; (n.1017) . A fost unul dintre cei mai puternici impărați a Sfântului Imperiu Roman, autoritatea sa în Germania, Italia și Burgundia nefiind contestată.

 

5 octombrie 1143 - Regele Alfonso al VII-lea al Leónului recunoaște Portugalia ca regat.

Alfonso al VII-lea (1 martie 1105 – 21 august 1157), născut cu numele de Alfonso Raimúndez și poreclit Împăratul, a devenit regele Galiciei în 1111 și regele Leonului și al Castiliei în 1126. Alfonso a folosit pentru prima dată titlul de Împărat peste toată Spania, alături de mama sa, Urraca, odată ce ea l-a investit în conducerea directă a orașului Toledo, în 1116. El a fost fiul lui Urraca a Leonului și Raymond de Burgundia, primul membru al Casei de Burgundia care guverna Peninsula Iberică.

 

5 octombrie 1285 - A murit la numai 40 de ani, regele Filip al III-lea al Franței; (n. 1245). A fost fiul lui Ludovic al IX -lea şi al Margueritei de Provence, născut 30 aprilie 1245 si rege al Frantei de la data de 25 august 1270.

 

5 octombrie 1338 - S-a născut Alexios al III-lea , împăratul Trapezuntului; (d. 1390).

 

5 octombrie 1450 - Louis IX, Duce de Bavaria ordona expulzarea evreilor din Bavaria de Jos.

 

5 octombrie 1455 - Petru Aron, domn al Moldovei, primește un ultimatum de la sultanul Mehmed al II-lea, prin care i se cere sa plătească un tribut de 2.000 de galbeni în termen de trei luni de zile

Petru Aron (d. 1467) a fost domn al Moldovei prima oară între octombrie 1451 și februarie 1452, a doua oară între august 1454 și februarie 1455, respectiv atreia oară între mai 1455 și aprilie 1457. Era fiul natural al lui Alexandru cel Bun, mama sa nefiind cunoscută - foto: ro.wikipedia.org

Petru Aron – foto: ro.wikipedia.org

Domnul Moldovei, Petru al III-lea Aron, a fost fiul natural al lui Alexandru cel Bun, mama sa nefiind cunoscută. Prima domnie: octombrie 1451 – februarie 1452 ; a doua domnie: august 1454 – februarie 1455; atreia domnie: mai 1455 – aprilie 1457. În 1456, Petru Aron se învoieste să plătească turcilor un tribut de 2000 de galbeni, pentru a înlătura pericolul ce îl ameninţa din această parte.

A fost răsturnat de la putere de Ştefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, care l-a învins în două lupte în aprilie 1457. Petru Aron s-a refugiat în Polonia, apoi în secuime, de unde provoacă ostilităţile dintre Ştefan cel Mare şi Matei Corvin. După lupta de la Baia din 1467, când Ştefan cel Mare îl învinge pe Matei Corvin, Petru Aron este prins de Ştefan cel Mare şi executat (probabil în 1469).

 

5 octombrie 1550 - A fost fondat orasul Concepción din Chile.

 

5 octombrie 1565 - A murit matematicianul italian Lodovico Ferrari; (n.1522).

 

5 octombrie 1665 - A fost fondată Universitatea din Kiel, actuala Germanie.

 

5 octombrie 1712 - S-a născut pictorul italian Francesco Guardi; (d. 1793).

Francesco Guardi (n. 5 octombrie 1712, d. 1 ianuarie 1793), pictor venețian și membru al Școlii Venețiene - foto (Francesco Guardi în 1764): ro.wikipedia.org

Francesco Guardi în 1764 – foto: ro.wikipedia.org

Francesco Guardi (n. 5 octombrie 1712, d. 1 ianuarie 1793), pictor venețian și membru al Școlii Venețiene.

 

5 octombrie 1713 - S-a născut Denis Diderot, filosof materialist francez, unul din autorii “Enciclopediei”

Denis Diderot (n. 5 octombrie 1713, Langres (Champagne-Ardenne); d. 31 iulie 1784, Paris), filosof și scriitor francez - foto (Portretul lui Diderot de Louis-Michel van Loo, 1767): ro.wikipedia.org

Portretul lui Diderot de Louis-Michel van Loo, 1767 – foto: ro.wikipedia.org

Denis Diderot (n. 5 octombrie 1713, Langres (Champagne-Ardenne); d. 31 iulie 1784, Paris), filosof și scriitor francez. A fost unul dintre cei mai mari reprezentanti ai Iluminismului. A urmat studiile in scolile iezuitilor, dupa care s-a inscris la Colegiul “Louis le Grand” din Paris. A dus o viata boema, iar in 1743 s-a casatorit cu o lenjereasa.

Opera vietii sale o reprezinta Enciclopediile franceze, la care a inceput sa lucreze dinainte de 1751 la cererea librarului Le Breton si pe care a reusit sa le finalizeze in 1772. In ciuda volumului de munca urias, Diderot a gasit timp sa isi scrie lucrarile filosofice, Pensées philosophiques (Cugetări filozofice, (1746) și Lettre sur les aveugles (Scrisoare despre orbi 1749), in care sustine adoptarea unei “religii naturale”.

Dupa publicarea lucrarii “Scrisoarea despre orbi, pentru folosinta celor care vad”, in 1749, filosoful francez a fost inchis pentru cateva luni, scepticismul acestuia deranjand autoritatile vremii. Totodata, a facut critica de arta, a scris povestiri si romane.Scopul lui Diderot a fost acela de impunere a unei filosofii pozitive, fiind preocupat pe parcursul intregii sale vieti pe definirea naturii umane.

 

5 octombrie 1793 - În Franta este instituită era republicană. Aceasta începea pe 22 septembrie 1792; anul era format din 12 luni a câte 30 de zile, împărțite și ele în decade.Religia crestinareştinismul este interzis

 

5 octombrie 1795 - Insurecție regalistă la Paris – Generalii Napoleon Bonaparte și Joachim Murat, deschid focul asupra insurgenților. Napoleon devine general de divizie.

 

5 octombrie 1830 - A încetat din viaţă cărturarul şi memorialistul Dinicu Golescu; (n. 7 feb. 1777).

Constantin Golescu (cunoscut sub numele de Dinicu Golescu, n. 7 februarie 1777 – d. 5 octombrie 1830), boier și cărturar român, fiu al marelui ban din Țara Românească Radu Golescu și al Zoiței Florescu - foto: adevarul.ro

Constantin Golescu – foto: adevarul.ro

Constantin Golescu (cunoscut sub numele de Dinicu Golescu, n. 7 februarie 1777 – d. 5 octombrie 1830), boier și cărturar român, fiu al marelui ban din Țara Românească Radu Golescu și al Zoiței Florescu. Vlăstar al uneia dintre vechile familii boiereşti din Ţara Românească, a studiat la Academia grecească din Bucureşti. A fost ispravnic, vel agă, hatman, iar, din 1821, mare logofăt al Ţării de Jos.

A iniţiat impreuna cu alţi romani patrioti la Braşov în anul 1822, o Societate lite rară care depăşea sfera preocuparilor culturale. A fost printre întemeietorii Societăţii Literare din 1827, la Bucureşti, a contribuit activ la apariţia primului ziar în limba română, “Curierul românesc” şi a subvenţionat apariţia primei gazete în limba română editată în străinătate, Familia Lipschii (1827). A înfiinţat în 1826, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care tinerii puteau învăţa gratuit, indiferent de categoria socială din care făceau parte.

 

5 octombrie 1857 - S-a născut Maica Smara – pseudonim pentru Smaranda Gheorghiu, scriitoare, publicistă si militanta a miscarii feministe din România, prima românca reprezentanta a României la congrese internationale; (5/18) (d. 28.01.1944). A fost o nepoată a lui Grigore Alexandrescu si este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. Din versurile sale pentru copii, unele au intrat chiar în tradiția orală, precum “Vine vine primăvara / Se așterne-n toată țara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”…) La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle.

 

5 octombrie 1862 - S-a înfiintat, la Arad, ”Asociatia nationala pentru cultura si conservarea poporului român”.

 

5 octombrie 1864 - Orașul indian Calcutta este distrus aproape în întregime de un ciclon care lasa in urma 60 000 de morți.

 

5 octombrie 1864 - S-a născut Louis Lumiere, pionier al filmului francez; (d. 1948).

Louis Jean Lumière (5 October 1864, Besançon, France – 6 June 1948, Bandol) - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Louis Jean Lumière – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Louis Jean Lumière (5 October 1864, Besançon, France – 6 June 1948, Bandol). Auguste și Louis Lumière au fost copiii industriașului francez Antoine Lumière, proprietarul unei uzine de aparate de fotografiat. Cei doi au devenit fotografi profesionisti. Louis Lumière s-a născut la 5.10.1864 și a murit la 6.06.1948 , iar fratele sau, August Lumière s-a născut la 19 octombrie 1862 si a murit la 10 aprilie 1954. Cei doi sunt considerați inventatorii primului aparat de filmat și a primului aparat de proiectie cinematografica. Impreuna cu fratele sau, Auguste, a brevetat la 13.02.1895, „Cinematograful Lumière”.

 

5 octombrie 1880 - A murit Jacques Offenbach, compozitor francez de origine germană (n. 1819).

Jacques Offenbach (nume la naștere: Jacob Eberst, n. 20 iunie 1819, Köln - d. 5 octombrie 1880, Paris), compozitor și violoncelist evreu originar din Germania, naturalizat francez - foto: ro.wikipedia.org

Jacques Offenbach – foto: ro.wikipedia.org

Jacques Offenbach (nume la naștere: Jacob Eberst, n. 20 iunie 1819, Köln – d. 5 octombrie 1880, Paris), compozitor și violoncelist evreu originar din Germania, naturalizat francez.

 

5 octombrie 1895 - Lângă Londra are loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe șosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km.

 

5 octombrie 1897 - Apare la Bucureşti revista enciclopedia populară ”Albina Romaneasca” (1897-1916; 1922-1928; 1933-1937) şi (din 1945 pînă în 22 decembrie 1989), revista Aşezămintelor culturale din România.

 

5 octombrie 1902 - S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist român. Cartea sa “Desculţ” este cel mai tradus roman românesc din toate timpurile, fiind tradus în 24 de limbi până în 1988, printre altele existând o traducere şi în limba japoneză. (d. 1974).

 

5 octombrie 1905 - Wilbur Wright realizează cu avionul Wright Flyer III un zbor de peste 38,6 km în 39,5 minute, până acum cel mai lung zbor cu un avion alimentat.

Wilbur Wright (n. 16 aprilie 1867, Melville, Indiana - d. 30 mai 1912, Dayton, Ohio, SUA) - foto: ro.wikipedia.org

Wilbur Wright - foto: ro.wikipedia.org

Wilbur Wright (n. 16 aprilie 1867, Melville, Indiana – d. 30 mai 1912, Dayton, Ohio, SUA)

Wright Flyer III - foto: ro.wikipedia.org

Wright Flyer III – foto: ro.wikipedia.org

 

5 octombrie 1908 - Austro-Ungaria a anexat Bosnia–Herţegovina.

 

5 octombrie 1910 - Portugalia a devenit republică, in urma unei revolte populare care a dus la rasturnarea monarhiei. Datorită abdicării regelui Manuel al II-lea, monarhia este abolită în Portugalia și este proclamată Prima Republica Portugheză; Teófilo Braga este primul președinte al guvernului provizoriu al țării.

Joaquim Teófilo Fernandes Braga (n. 24 februarie 1843 - d. 28 ianuarie 1924) a fost un scriitor, critic literar, istoric literar și om politic portughez. A fost conducător al Generației de la 1870 (împreună cu Antero de Quental) și întemeietor al folcloristicii, istoriei și criticii literare portugheze. În perioada 1910 - 1911, a fost președinte al Guvernului Provizoriu al Portugaliei - foto: ro.wikipedia.org

Teófilo Braga – foto: ro.wikipedia.org

Joaquim Teófilo Fernandes Braga (n. 24 februarie 1843 – d. 28 ianuarie 1924) a fost un scriitor, critic literar, istoric literar și om politic portughez. A fost conducător al Generației de la 1870 (împreună cu Antero de Quental) și întemeietor al folcloristicii, istoriei și criticii literare portugheze. În perioada 1910 – 1911, a fost președinte al Guvernului Provizoriu al Portugaliei.

 

5 octombrie 1915 - Bulgaria intră primul război mondial de partea Puterilor Centrale (Germania si Austro-Ungaria).

 

5 octombrie 1918 - (5/18 octombrie) Declaraţia de independenţă a Transilvaniei, adoptată de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania în şedinţa din 29 septembrie de la Oradea, este citită în Parlamentul ungar de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voievod.

Regiunile istorice ale Romaniei Mari dupa 1918 - foto: romaniamagicland.com

Regiunile istorice ale Romaniei Mari dupa 1918 – foto: romaniamagicland.com

Depunerea declaratiei a urmat mai multor actiuni ale fruntasilor politici ai romanilor, prin care s-a incercat dobandirea independentei. La sfarsitul lunii septembrie, Comitetul executiv al Partidului National Roman a adoptat o declaratie care proclama “independenta natiunii romane”. În aceasta declaratie romanii ardeleni isi afirmau dreptul inalienabil la o viata nationala independenta.

Cu o zi inainte ca Alexandru Vaida, unul dintre conducatorii Partidului National Roman din Transilvania si apoi al Partidului National-Taranesc Roman, sa dea citirii actul, imparatul Carol I a lansat manifestul “Catre poparele mele credincioase”, in incercarea de a salva monarhia de la dezintegrare, propunand ca solutie, federalizarea Austro-Ungariei, dar solutia sa nu a fost luata in seama. Ulterior acestui eveniment, s-a format Consiliul National Roman Central cu sediul la Arad care a devenit organul central al luptei romanilor pentru unire.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

5 octombrie 1930 - A început prima Conferinţă balcanică cu participarea României, Greciei, Iugoslaviei, Bulgariei, Turciei şi Albaniei. Conferinţa a fost desfăşurată la Atena şi a durat pînă pe 13 octombrie. Delegaţii au convenit pentru încheierea unui pact balcanic.

 

5 octombrie 1936 - S-a născut Václav Havel, scriitor, dizident anticomunist și om politic ceh, fost presedinte al Cehoslovaciei.(Romanele “Petrecerea din gradina”, “Audienta” si “Vernisaj”).

Václav Havel (n. 5 octombrie 1936, Praga, Cehoslovacia – d. 18 decembrie 2011, Hradecek, Republica Cehă) scriitor, dramaturg și disident ceh. A fost ultimul președinte al Cehoslovaciei (1990-1992) și primul președinte al Republicii Cehe (1993-2003) - foto: ro.wikipedia.org

Václav Havel - foto: ro.wikipedia.org

Václav Havel (n. 5 octombrie 1936, Praga, Cehoslovacia – d. 18 decembrie 2011, Hradecek, Republica Cehă) scriitor, dramaturg și disident ceh. A fost ultimul președinte al Cehoslovaciei (1990-1992) și primul președinte al Republicii Cehe (1993-2003)
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

5 octombrie 1942 - S-a născut Angela Buciu, cântăreață de muzică populară și deputat in Parlamentul României.

 

5 octombrie 1947 - Se constituie Kominformul (Centrul de Informaţii al Comunismului Internaţional), unealta stalinista de subordonare a partidelor comuniste din lume. Denumirea Cominformului provine de la contragerea denumirii în rusa Информационное бюро коммунистических и рабочих партий, (în romana Biroul de Informații ale Partidelor Comuniste și Muncitorești). Crearea Cominformului de către Stalin apare ca răspuns la Planul Marshall american, refuzat de „democrațiile populare” din Europa Centrală (sub presiunea sovietică).

În cursul acestei reuniuni a fost pronunțată Doctrina Jdanov Scopul Cominformului era de a controla strâns evoluția ideologică și politică a statelor și partidelor comuniste participante (A se vedea, mai jos, lista acestor partide).Sediul Cominformului a fost stabilit la Belgrad , capitala Iugoslaviei. Singurele întruniri ale Cominformului au avut loc în septembrie 1947 (Polonia), în iunie 1948 (România) și noiembrie 1949 (Ungaria).

În data de 28 iunie 1948, Partidul Comuniștilor din Iugoslavia este exclus din Cominform.organizatia este dizolvata in 1956, ca efect al destalinizării lansate de Nikita Hrusciov, după cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și după „raportul secret” privitor la „cultul personalității” și la crimele lui Stalin.

 

5 octombrie 1956 - Tribunalul Militar Bucuresti l-a condamnat la 7 ani de închisoare corectionala, sub acuzatia de a fi redactat si multiplicat manifeste anticomuniste, pe scriitorul Nicolae Balota, arestat la 3 ianuarie, in acelasi an.

 

5 octombrie 1957 - În urma unei lovituri de stat, Portugalia s-a proclamat republică.

 

5 octombrie 1962 - Membrii trupei de muzica pop The Beatles au lansat primul lor hit în Anglia, “Love Me Do”.

The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA, etc. Fără dubiu, "The Beatles" este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă. În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic. În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960 - foto: ro.wikipedia.org

The Beatles in 1963 – foto: ro.wikipedia.org

The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA, etc.

Fără dubiu, “The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă.În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX.

În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic. În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960.

 

5 octombrie 1962 - A fost lansat “James Bond Dr. No”, primul film din seria James Bond. Din distribuţie făceau parte Sean Connery şi “Bond-Girl” Ursula Andress.

 

5 octombrie 1969 - BBC One emite primul episod din Monty Python’s Flying Circus a trupei de comedie Monty Python.

Monty Python. Sus: Graham Chapman, Eric Idle şi Terry Gilliam; jos: Terry Jones, John Cleese şi Michael Palin - foto: ro.wikipedia.org

Monty Python. Sus: Graham Chapman, Eric Idle şi Terry Gilliam; jos: Terry Jones, John Cleese şi Michael Palin – foto: ro.wikipedia.org

Monty Python, sau The Pythons, este numele colectiv al creatorilor „Monty Python’s Flying Circus”, un show de comedie gen „sketch” difuzat de televiziunea britanică BBC pentru prima oară pe 5 octombrie 1969. Un total de 45 de episoade au fost realizate de-a lungul a patru sezoane. Fenomenul Python s-a dezvoltat de la emisiunea originală la ceva mult mai important ca arie și impact, incluzând turnee, cinci filme, numeroase albume, mai multe cărți și un musical, care i-au convertit pe membri inițiali în staruri de sine stătătoare.

Seria de televiziune, difuzată de BBC între 1969 și 1974, a fost concepută, scrisă și interpretată de către Graham Chapman, John Cleese, Terry Gilliam, Eric Idle, Terry Jones și Michael Palin. Structurat mai mult sau mai puțin ca un „sketch show”, dar cu o abordare inovatoare bazată pe tehnica fluxului conștiinței (ajutată de animațiile lui Terry Gilliam), a forțat limitele a ceea ce era pe atunci considerat acceptabil, atât din punct de vedere al stilului, cât și al conținutului.

 

5 octombrie 1972 - La Paris este fondat Frontul Național Francez de extrema dreapta și Jean-Marie Le Pen este ales președintele acestei formatiuni nationaliste.

 

5 octombrie 1975 - S-a născut Kate Winslet, actriţă britanică, devenita celebra pentru rolul sau din filmul ”Titanic”.

 

5 octombrie 1983 - Liderul sindicatului polonez necomunist „Solidaritatea”, Lech Walesa, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

 

5 octombrie 1984 - Marc Garneau devine primul cosmonaut canadian, la bordul navei spatiale americane Challenger.

 

5 octombrie 1986 - Existenta armelor nucleare tinute in secret de israelieni, este dezvăluita ziarului britanic Sunday Times de Mordechai Vanunu, un cercetator de la centrul atomic Dimona din Israel. Povestea apare pe prima pagină a ziarului sub titlul: “Secretele din arsenalul nuclear al Israelului”.

 

5 octombrie 1988 - În Brazilia este promulgată Constituția Federală.

 

5 octombrie 1992 - Lennart Meri devine președinte al Estoniei independente.

Lennart Georg Meri (29 martie 1929 – 14 martie 2006) a fost un scriitor, regizor și politician eston care a deținut funcția de președinte al Estoniei între 1992 și 2001. Meri a fost unul dintre conducătorii mișcării estoniene de independență față de URSS - foto: kadriorg.ee

Lennart Georg Meri – foto: kadriorg.ee

Lennart Georg Meri (29 martie 1929 – 14 martie 2006) a fost un scriitor, regizor și politician eston care a deținut funcția de președinte al Estoniei între 1992 și 2001. Meri a fost unul dintre conducătorii mișcării estoniene de independență față de URSS.

 

5 octombrie 1994 - Adepti ai sectei apocaliptice a Templului Solar se sinucid in masa. Politia elvetiana a descoperit 48 de cadavre au fost descoperite de poliţia elvetiana, douăzeci şi trei dintre cadavre au fost găsite într-o cameră ascunsă la subsolul unei ferme, în satul de Cheiry, la cca 60 de km. nord-est de Geneva. Alte 25 de cadavre , inclusiv unii copii, au fost gasite în trei cabane arse în Granges-sur-Salvan, la 47 km est de la Geneva, în apropiere de graniţa cu Italia. Multe dintre cadavre au fost găsite cu răni prin împuşcare şi pungi de plastic pe cap. Cei mai multi au fost îmbrăcati în robe de ceremonie. Secta Templului Solar, a fost fondata in 1984 de Dr. Luc Jouret şi Joseph di Mambro.

 

5 octombrie 2000 - Demonstrațiile de la Belgrad, capitala Serbiei, au dus la căderea lui Slobodan Miloșevici si a regimului sau autoritar. Susţinători ai opoziţiei din toată Serbia au luat cu asalt clădirea Parlamentului iugoslav din Belgrad proclamandu-l pe Vojislav Kostunica presedinte al Iugoslaviei.

Vojislav Koštunica (n. 24 martie 1944, Belgrad) este fostul prim-ministru al Serbiei și președintele Partidului Democrat din Serbia (DDS). De asemenea, a fost ultimul președinte al Republicii Federale Iugoslavia, succesor al lui Slobodan Milošević. Datorită problemelor cu care se confruntă guvernul, datorate în special autoproclamării Kosovo ca stat independent, la 17 februarie 2008, Koštunica este nevoit să anunțe demisia guvernului său (8 martie 2008) - in imagine, Vojislav Koštunica at the EPP Congress Rome 2006 - foto: en.wikipedia.org

Vojislav Koštunica at the EPP Congress Rome 2006 – foto: en.wikipedia.org

Vojislav Koštunica (n. 24 martie 1944, Belgrad) este fostul prim-ministru al Serbiei și președintele Partidului Democrat din Serbia (DDS). De asemenea, a fost ultimul președinte al Republicii Federale Iugoslavia, succesor al lui Slobodan Milošević. Datorită problemelor cu care se confruntă guvernul, datorate în special autoproclamării Kosovo ca stat independent, la 17 februarie 2008, Koštunica este nevoit să anunțe demisia guvernului său (8 martie 2008).

 

5 octombrie 2001 - În Romania a fost înfiinţată Jandarmeria Montană. Primul pluton de jandarmi montani, format din 30 de profesionişti în căţărare, lupte şi acţiuni de salvare, a început să patruleze traseele Buşteni, Azuga şi Sinaia.

 

5 octombrie 2011 - A decedat Steve Jobs, cofondator impreuna cu Steve Wozniak, al companiei Apple Inc ; (n.24 februarie 1955).

Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 - d. 5 octombrie 2011)[4][5][6] a fost cofondatorul[7] și CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum și CEO al firmei Pixar, până la achiziția acestui studio de animație de către compania Disney. A fost cel mai mare acționar al companiei Disney [8] și membru în consiliul de directori ai Disney. Jobs este considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât și în industria divertismentului - in imagine, Steve Jobs in 2007 - foto: en.wikipedia.org

Steve Jobs in 2007 – foto: en.wikipedia.org

Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 – d. 5 octombrie 2011), cofondatorul și CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum și CEO al firmei Pixar, până la achiziția acestui studio de animație de către compania Disney. A fost directorul general al firmei Apple Computer, precum și al firmei Pixar , cel mai mare acționar al companiei Disney și membru în consiliul de directori ai Disney. Jobs a fost considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât și în industria divertismentului.

Steve Jobs a pierdut la varsta de 56 de ani lupta cu o boală necruţătoare. Suferea de o formă rară de cancer pancreatic. Jobs a suferit în ultimii ani mai multe intervenții chirurgicale, în 2004 a avut o operație pentru a înlătura cancerul pancreatic, iar la începutul lui 2009 a suferit un transplant de ficat. Jobs a fondat Apple în 1976, cu prietenul său din copilărie, Steve Wozniak, creînd ceea ce se consideră a fi fost primul computer personal din lume, Apple II.

Inițial, Steve Jobs și Steven Wozniak au lansat o firmă care producea electronice, si avea sediul într-un garaj din Palo Alto, în sudul Californiei. Apple este cunoscută mai ales pentru computerele Macintosh, dar și pentru o serie de produse de ultimă generație lansate pe piață. Steve Jobs a fost creierul din spatele unor creaţii incredibile ale celor de la Apple, ca: iPhone, iPad, iPod, iMac sau iTunes.

Odată cu venirea lui Jobs la conducerea companiei, Apple a cunoscut o creștere rapidă a veniturilor și profiturilor. La moartea sa, site-ul Apple a scris : „Apple a pierdut un vizionar şi un geniu creativ, iar lumea a pierdut un om senzaţional”. Pentru anul fiscal 2010, Apple a generat un venit net de 14 miliarde de dolari, cu vânzări de peste 65 miliarde dolari.

 

5 octombrie 2011 - Versiunea în limba italiană a Wikipedia se autocenzurează împotriva proiectului de lege pentru ascultarea convorbirilor telefonice; este prima dată când Wikipedia folosește autocenzura.

 

5 octombrie 2020 - Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost decernat cercetătorilor Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice, „pentru descoperirea virusului hepatitei C”.

Sfinţii Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu (5 octombrie)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe basilica.ro

 

Sfinţii Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu

Sfinţii Cuvioşi pustnici Daniil şi Misail s-au născut în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în părţile Olteniei. Amândoi, încă din tinereţile lor, erau iubitori de nevoinţe pentru Dumnezeu şi doritori de viaţă sfântă, având o fierbinte dragoste către Mântuitorul Iisus Hristos şi către Preacurata Sa Maică.

Drept aceea, ascultând de porunca cea sfântă a Domnului: Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine să-şi ia crucea sa şi să urmeze Mie, au lăsat casă, părinţi, fraţi, rude şi prieteni, şi au intrat în Mănăstirea Cozia ca fraţi, vieţuind în ascultare şi smerenie, urmând pe Fiul lui Dumnezeu, Cel ce s-a făcut ascultător Tatălui pentru noi, până la moartea pe cruce.

Ei au deprins taina nevoinţelor, dobândind darul rugăciunii şi al iubirii de Dumnezeu. Deci, parcurgând după rânduială, toate încercările duhovniceşti, s-au supus poruncilor stareţului lor şi ale fraţilor, fiind exemple vii de nevoinţă întru toate. Nu mult după ce au intrat în mânăstire, pentru multele lor osteneli şi pentru râvna lor după Dumnezeu, s-au făcut vrednici de mult dorita schimă a călugăriei, primind tunderea de la egumenul lor.

Cuviosul Daniil, fiind cunoscător al Sfintelor Scripturi şi al învăţăturilor Sfinţilor Părinţi, dar având şi viaţă vrednică şi iscusinţă în viaţa călugărească, a fost învrednicit de harul preoţiei. Deci, ajuns ca făclia în sfeşnic, prin viaţă smerită şi curată, s-a făcut repede cunoscut de părinţii din mânăstire, care şi l-au ales duhovnic şi povăţuitor pe calea mântuirii. Printre cei care se mărturiseau la cuviosul Daniil a fost şi vrednicul de pomenire, fericitul Misail, care i-a devenit şi ucenic duhovnicesc.

Primind ascultarea de duhovnic, Sfântul Daniil a început şi mai cu osârdie a se nevoi, mergând din putere în putere şi sporind întru faptele cele bune, chip şi pildă făcându-se tuturor. După o vreme, dorind împlinire duhovnicească şi arzând de dragostea cea dumnezeiască, au hotărât să părăsească viaţa de obşte şi să meargă în pustnicie.

Primind binecuvântare de la stareţul lor, au mers dincolo de Turnul lui Traian, în ţinuturile Muntelui Cozia, unde şi-au săpat chilii în stânca muntelui lângă izvoarele de apă ale pădurii liniştite. Multe au fost ispitele Cuvioşilor, însă niciuna n-a biruit setea lor de rugăciune, de linişte şi de osteneli. Sub acoperământul Maicii Domnului, în jurul Cuvioşilor s-a adunat o mică obşte de fraţi nevoitori întru rugăciunea neîncetată, în privegheri, post şi în citirea cărţilor folositoare de suflet.

De aceea, fericiţii Daniil şi Misail au ridicat o biserică de lemn pentru trebuinţele lor, în cinstea Intrării în biserică a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Cuviosul Daniil era duhovnic al tuturor pustnicilor din împrejurimi, la el spovedindu-se, după tradiţie, şi Sfinţii sihaştri Neofit şi Meletie.

Aceştia coborau din când în când, mai cu seamă în duminici şi sărbători, pentru a se spovedi şi pentru a se împărtăşi la Sfânta Liturghie săvârşită în acest schit, care, aflându-se în apropierea vechiului turn roman, s-a numit Schitul Turnu.

Spre sfârşitul vieţii, Cuviosul Daniil, a dat părinţilor care se nevoiau acolo rânduieli de viaţă pustnicească, apoi, cunoscându-şi mai înainte sfârşitul, le-a pus povăţuitor în locul lui pe ucenicul său, Cuviosul Misail.

Amândoi fericiţii, Daniil şi Misail, după trecerea la cele veşnice, în prima jumătate a veacului al XVII-lea, au fost îngropaţi lângă altarul bisericuţei lor. Când, în anul 1676, mitropolitul Varlaam al Ţării Româneşti a construit la schit o nouă biserică, de piatră, a aşezat sfintele moaşte ale Cuvioşilor Daniil şi Misail la temelia altarului bisericii celei noi.

Astfel, Cuvioşii Daniil şi Misail, avva şi ucenicul, s-au arătat vase alese ale Duhului Sfânt, înscriindu-se în rândul Sfinţilor Cuvioşi sihaştri români, ca purtători de daruri duhovniceşti şi luminători prin vieţuirea sfântă.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reunit joi, 25 februarie 2016, în şedinţă de lucru la Reşedinţa Patriarhală a hotărât canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu, având ca zi de prăznuire data de 5 octombrie.

 

cititi mai mult despre Sfinţii Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu si pe: doxologia.rowww.crestinortodox.ro