Articole

Sfântul Sfinţit Mucenic Antim, Episcopul Nicomidiei (sec. III – IV)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

 

Sf. Sfințit Mc. Antim, Episcopul Nicomidiei

Sfântul sfințit mucenic Antim al Nicomidiei a fost episcop de Nicomidia la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, în timpul domniei împăraților Dioclețian și Maximian. A mucenicit în timpul intenselor persecuții împotriva creștinilor din această perioadă. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 3 septembrie.

 

Viața și mucenicia

Viața Sf. Antim, înainte de a deveni episcop al Nicomidiei (azi Izmit, Turcia, pe coasta răsăriteană a Asiei Mici, într-un golf al Mării Marmara), nu se cunoaște. A ajuns episcop al cetății după anul 280, când aceasta avea deja o numeroasă populație creștină. Nicomidia a fost principala reședință imperială a împăratului Dioclețian (284-305) și mai târziu în timpul urmașului său la tron, Maximin Daia (308-313). Împăratul a lansat un val de persecuții de mare amploare împotriva creștinilor după ce un incendiu a izbucnit la Curtea imperială. Păgânii i-au acuzat pe creștini că ar fi declanșat incendiul în mod eliberat, iar reacția împotriva creștinilor a fost cumplită, afectând toate comunitățile creștine din provincia Bitinia.

În piețele din orașe au început să fie ridicate altare păgâne, împăratul decretând că orice tranzacție trebuia precedată obligatoriu de o jertfă adusă zeilor păgâni și spiritului împăratului. Ca urmare a acestor măsuri, un mare număr de creștini au fost prinși și siliți să apostazieze, în caz contrar fiind torturați și uciși. La rugămintea credincioșilor, episcopul Antim s-a ascuns la Omana, un sat din apropierea Nicomidiei. De acolo a trimis creștinilor scrisori prin care îi îndemna să rămână statornici în credință și să nu se teamă de chinuri.

Una din scrisorile sale către un diacon pe nume Teofil a fost interceptată și a ajuns în mâinile împăratului Maximin. Diaconul Teofil a fost interogat brutal și a murit din cauza torturilor îndurate, fără să dezvăluie locul unde se afla episcopul Antim. În cele din urmă, împăratul a reușit însă să afle unde se ascundea episcopul Antim și a trimit un detașament de soldați ca să-l prindă și să-l aducă înaintea sa. Episcopul Antim i-a întâlnit pe aceștia pe drum, fără să le dezvăluie cine era și i-a invitat la masă. La sfârșitul acesteia, episcopul le-a dezvăluit că el era cel pe care îl căutau. Uimiți și impresionați, soldații au hotărât să se întoarcă în oraș și să raporteze împăratului că nu îl găsiseră, însă episcopul Antim nu a fost de acord ca ei să mintă din pricina lui. El le-a propovăduit atunci pe Hristos, și soldații au crezut în El și au primit Sfântul Botez.

Apoi Antim le-a cerut soldaților să își facă datoria și să-l ducă înaintea împăratului. Când a ajuns înaintea acestuia, împăratul i-a cerut să apostazieze. Primind refuzul acestuia, Maximin a poruncit să i se arate episcopului instrumentele de tortură. Antim i-a răspuns atunci că nu se temea de tortură și că primea cu bucurie să moară pentru Hristos. Atunci, Antim a fost torturat cumplit și în cele din urmă i s-a tăiat capul. Episcopul Antim a murit lăudându-L pe Hristos până la capăt și a primit astfel cununa martiriului.

Mucenicia Sf. Antim de Nicomidia (Menologhionul lui Vasile al II-lea, Constantinopol, cca. 1000 d.Hr.) - foto preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

Mucenicia Sf. Antim de Nicomidia (Menologhionul lui Vasile al II-lea, Constantinopol, cca. 1000 d.Hr.) – foto preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

 

Datare

Data muceniciei sfântului Antim al Nicomidiei nu este sigură. În mod tradițional, urmând spusele lui Eusebiu de Cezareea, aceasta este plasată în 303, în timpul Marii Persecuții a lui Dioclețian.

În Chronicon Paschale (o cronografie în limba greacă din secolul al VII-lea) se păstrează o scrisoare a unui preot pe nume Lucian din Antiohia, aflat în închisoare, unde își aștepta moartea, în timpul persecuției lui Maximin Daia, în anii 311-312 (după cum observă Philip Schaff și Henry Wace, editorii moderni ai textului). În această scrisoare este amintit Antim, episcop de Nicomidia care tocmai ar fi suferit martiriul. Dacă fragmentul de scrisoare este autentic, ar rezulta că Sf. Antim a primit mucenicia în timpul lui Maximin Daia, nu în timpul lui Dioclețian.

 

Imnografie

Tropar, glasul al 4-lea:

Și părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credință răbdând până la sânge, sfințite Mucenice Antim, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac, glasul al 4-lea:

Între preoți strălucind cu evlavia și călătoria săvârșind, slujbele idolești le-ai stins, ajutor făcându-te turmei tale, de Dumnezeu înțelepțite. Pentru aceasta pe tine și cinstindu-te, cu taină strigăm ție: Din nevoi mântuiește-ne pe noi cu rugăciunile tale, Antime, Părintele nostru.

 

Iconografie

Potrivit Erminiei lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000, pp. 152,183), Sfântul Sfințit Mucenic Antim al Nicomidiei se zugrăvește tânăr, cu barbă scurtă, îmbrăcat în veșminte arhierești. Potrivit lui Dionisie, când se zugrăvește mucenicia lui, este reprezentată într-o parte o cetate (Nicomidia), iar în afara ei sfântul îngenuncheat, cu capul tăiat, lîngă el fiind reprezentat călăul cu sabia însângerată și un al doilea călău care ține în mînă capul sfântului.

 

 

cititi mai mult despre Sf. Sfințit Mc. Antim, Episcopul Nicomidiei si pe: doxologia.ro; basilica.ro

Tratatul de la Paris (3 septembrie 1783)

Pictură de Benjamin West înfăţişând delegaţia americană a semnării Tratatului de la Paris din 1783, John Jay, John Adams, Benjamin Franklin, Henry Laurens şi William Temple Franklin. Pictura nu a fost niciodată terminată pentru că, deloc surprinzător, reprezentanţii britanici au refuzat să fie înregistraţi

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Tratatul de la Paris (3 septembrie 1783)

Tratatul de la Paris din 1783, semnat în ziua de 3 septembrie 1783 şi ratificat de Congresul Statelor Unite ale Americii în ziua de 14 ianuarie 1784, a încheiat formal Războiul Revoluţionar American între Regatul Unit al Marii Britanii şi Cele 13 foste colonii ale Regatului din America de Nord care s-au răsculat împotriva conducerii britanice în 1776.

Destul de frecvent, în special în literatura istorică de limbă engleză, Tratatul de la Paris din 1783 este cunoscut sub numele de Al Doilea Tratat de la Paris pentru a crea o distincţie între acesta şi Tratatul de la Paris din 1763, care a fost evident anterior acestuia cu 20 de ani.

 

Tratatele de la Versailles

Ca o parte separată a acestui Tratat, Marea Britaniei a încheiat tratate separate cu Franţa şi Spania, cunoscute sub numele de Tratatele de la Versailles.

 

Termenii tratatului

Termenii generali ai Tratatului erau următorii:

- Recunoaşterea celor treisprezece colonii ca treisprezece state independente şi suverane [Articolul 1];

- Stabilirea graniţelor între Statele Unite şi British North America [Articolul 2];

- Există două anomalii stranii rezultate din această parte a Tratatului, vedeţi Northwest Angle şi [the] Republic of Indian Stream.

- Acordarea drepturilor de pescuit a pescarilor Statelor Unite în zona cunoscută sub numele de Grand Banks, situată în largul coastei insulei şi în zona Golfului fluviului Saint Lawrence [Articolul 3];

- Recunoaşterea tuturor datoriilor legal contractate de ambele părţi care urmau să fie plătite conform termenilor existenţi la data semnării Tratatului [Articolul 4];

- Congresul Statelor Unite “va recomanda cu toată onestitatea” (în original “will earnestly recommend”) tuturor legislaturilor celor 13 state “să recunoască şi să aplice restituirea tuturor drepturilor, bunurilor şi proprietăţilor confiscate ale subiecţilor britanici reali” (în original, “provide for the restitution of all estates, rights, and properties, which have been confiscated belonging to real British subjects”). [Niciodată aplicat Articolul 5];

- Statele Unite nu vor mai permite alte consfiscări în viitor [Articolul 6];

- Prizonierii de război de ambele părţi vor fi eliberaţi, iar proprietăţile lăsate de Armata britanică pe teritoriul american nu vor fi subiect de confiscare (incluzând Negroes) [Articolul 7];

- Atât Marea Britanie, cât şi Statele Unite vor avea acces perpetuu la fluviul Mississippi [Articolul 8];

- Teritoriile Marii Britanii care au fost ocupate de către americani vor fi returnate fără nici o compensaţie [Articolul 9];

- Ratificarea tratatului urma să se realizeze în decurs de 6 luni de la semnarea sa [Articolul 10].

Tratatul de la Paris (3 septembrie 1783) - Ultima pagina a tratatului - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Tratatul de la Paris (3 septembrie 1783) – Ultima pagina a tratatului – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Vermont

Deşi Vermont a fost, de fapt, un stat independent, începând cu declaraţia sa de independenţă de la 18 ianuarie 1777, negociind atât cu Congresul Continental, entitatea executiv-legislativă a Statelor Unite între 1776 şi 1790, (în original, Continental Congress), cât şi cu guvernul britanic, independenţa sa nu fusese recunoscută de nici unul dintre acestea.

Corespunzător, Tratatul definea graniţele Statelor Unite ale Americii incluzând teritoriul Republicii Vermont, care nu era nici tehnic şi nici legal (încă) parte a Uniunii. Delimitarea graniţelor Statelor Unite ale Americii prin includerea Vermont-ului a fost o dovadă indirectă de tratare absolut similară a tuturor celor 14 entităţi statale. Oricum Vermont Republic a continuat să existe paşnic până în 1788, pentru ca în 1791 să fie admisă în Statele Unite ca cel de-al patrusprezecelea stat al acestora.

Harta Statelor Unite și teritoriilor după Tratatul de la Paris (3 septembrie 1783) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Harta Statelor Unite și teritoriilor după Tratatul de la Paris (3 septembrie 1783) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

cititi mai mult despre Tratatul de la Paris (3 septembrie 1783) si pe en.wikipedia.org

Convenția Europeană a Drepturilor Omului

Signature of the Convention – 1950

foto preluat de pe www.echr.coe.int
articole preluate de pe: ro.wikipedia.orgyoutube.com

 

Convenția Europeană a Drepturilor Omului

Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cunoscută și sub denumirea de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este un catalog al drepturilor fundamentale elaborat de Consiliul Europei, semnat pe 4 noiembrie 1950 la Roma și intrat în vigoare pe 3 septembrie 1953.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, semnată la 4 noiembrie 1950 și ratificată de cvasi-totalitatea statelor membre ale Consiliului Europei, este una dintre construcțiile cele mai noi ale sistemului instituțional internațional.

Robert Schuman, Minister of Foreign Affairs for France, signs the European Convention on Human Rights (Rome, 4 November 1950) - foto preluat de pe www.cvce.eu

Robert Schuman, Minister of Foreign Affairs for France, signs the European Convention on Human Rights (Rome, 4 November 1950) - foto preluat de pe www.cvce.eu

 

Harta statelor membre în Consiliul Europei – foto: ro.wikipedia.org

 

Harta membrilor şi observatorilor în Consiliul Europei - foto: ro.wikipedia.org

 

Convenția și protocoalele la Convenție

- Textul original din 04.11.1950 - Roma - 59 de articole

- Protocolul adițional din 20.03.1952 - Paris - protecția proprietății, dreptul la instruire și dreptul la alegeri libere

- Protocolul nr. 4 din 16.09.1963 - Strasbourg - interzicerea privării de libertate pentru datorii, a    expulzării propriilor cetățeni, a expulzărilor colective de străini precum și libertatea de circulație

- Protocolul nr. 6 din 28.04.1983 - Strasbourg - interzicerea pedepsei cu moartea

- Protocolul nr. 7 din 22.11.1984 - Strasbourg - dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară (art. 3),  dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori (art. 4), egalitatea între soți (art. 5)

- Protocolul nr. 12 din 04.11.2000 - Roma - interzicerea generală a discriminării (art. 1)

- Protocolul nr. 13 din 03.05.2002 - Vilnius - abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanțele

 

Importanța Convenției

Această convenție stabilește pentru țările parte un control supranațional al drepturilor omului. Procedura foarte complexă se organizează în jurul a două instanțe:

Comisia Europeană a Drepturilor Omului este alcătuită din același număr de juriști cu cel al statelor care au ratificat Convenția și din persoane independente. Comisia poate fi sesizată fie prin unul din statele membre care denunță “orice nerespectare a deciziilor convenției”, fie printr-o reclamație individuală (în această ipoteză, statul apărător trebuie să fi recunoscut acest drept).

Comisia ia hotărâri în privința posibilității de a admite recursurile. Ea poate căuta împreună cu celelalte părți o rezolvare amiabilă; dacă nu se găsește o astfel de rezolvare, comisia redactează un raport pentru Comitetul de Miniștri;

Curtea Europeană a Drepturilor Omului care este formată din același număr de avocați cu al statelor membre din Consiliul Europei, poate fi sesizată în termen de trei luni de la transmiterea raportului, de Comisie, de orice stat implicat sau, în sfârșit, de indivizii reclamați.

Competența contencioasă a Curții nu se exercită decât față de statele care au acceptat-o ca obligatorie de drept. Curtea dă sentințe definitive. În cazul în care Curtea nu este sesizată, Comitetului de Miniștri îi revine dreptul de a decide asupra violării invocate.

 

Reclamații în baza Convenției la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Numărul reclamațiilor continuă crească: în 1981, 404 în fața comisiei; în 1992, 1861; cât privește numărul de sentințe date de Curte, el crește de la 2 în 1975, la 7 în 1980 și la 81 în 1982. Această creștere masivă a misiunilor dispozitivului conduc spre reforma sa cu ocazia summit-ului de la Viena din octombrie 1993. Comisia și Curtea fuzionează în cadrul unei curți unice și permanente (protocolul de la 11 mai 1994).

 

Adoptarea Convenției în Franța

Franța a întreținut relații dificile cu acest dispozitiv european. În noiembrie 1950 ea semnează convenția dar, din cauza evenimentelor din Algeria, nu o ratifică decât la 3 mai 1974. De la această dată până la 2 octombrie 1981, Franța, deși ratificase convenția, nu acceptă art.25, care stabilește condițiile reclamației individuale.

Ea o va face până la urmă la 2 octombrie 1981, conform unei promisiuni făcute de candidatul socialist la președinția Republicii, Fraçois Mitterand. Sunt menținute trei rezerve privind legalitatea monopolului radioului și televiziunii, regimul de sancțiuni aplicat în armată și articolul 16 al Constituției din 1958.

 

Adoptarea Convenției în România

România a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului la data de 20 iunie 1994. Aceasta a deschis calea petițiilor individuale în fața CEDO din partea persoanelor fizice și juridice române.

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, adesea numită informal “Curtea de la Strasbourg“, a fost creată pentru sistematizarea procedurii plângerilor în materia drepturilor omului provenite din statele membre ale Consiliului Europei. Misiunea Curții este să vegheze la respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Protocoalelor suplimentare de către statele semnatare.

Sistemul de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale introdus de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenția) se întemeiază pe principiul subsidiarității. Este, în primul rând, de competența statelor părți la Convenție să garanteze aplicarea acesteia, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) nu trebuie să intervină decât atunci când statele nu și-au respectat obligațiile. Controlul exercitat la Strasbourg este activat, în principal, prin intermediul cererilor individuale, cu care Curtea poate fi sesizată de către orice persoană, fizică sau juridică, aflată sub jurisdicția statelor părți la convenție.

O piesă din Zidul Berlinului în fața Curții Europene a Drepturilor Omului – foto: ro.wikipedia.org

 

 

cititi despre Convenția Europeană a Drepturilor Omului si pe en.wikipedia.org

cititi si Manualul Drepturilor Omului

La ordinea zilei – 3 septembrie 2020

Iluzionistul David Blaine a zburat la altitudinea de peste 7.500 de metri suspendat de un mănunchi de baloane colorate (2 septembrie 2020)

PHOTO BY DAVID BECKER/GETTY IMAGES FOR YOUTUBE ORIGINALS, preluat de pe nationalpost.com
articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 3 septembrie

Ortodoxe – Sf. Sfințit Mc. Antim, Episcopul Nicomidiei; Sf. Cuv. Teoctist; Sf. Cuv. Neofit și Meletie de la Mănăstirea Stânișoara

Greco-catolice – Sf. ep. Antim; Sf. cuv. Teoctist

Romano-catolice – Sf. Grigore cel Mare, pp. înv.

 

Comisia Europeană a aprobat o investiţie de 875,5 milioane euro pentru autostrada Sibiu-Piteşti

Comisia Europeană a anunţat joi că a aprobat o investiţie în valoare de 875,5 milioane euro de la Fondul de Coeziune pentru construirea primei faze a autostrăzii Sibiu-Piteşti, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Comisia Europeană subliniază că aceasta va fi prima autostradă care va traversa Munţii Carpaţi, permiţând o mai bună conectivitate în România de-a lungul coridorului Rin-Dunăre. Acest coridor va oferi o legătură neîntreruptă de-a lungul României, de la portul Constanţa şi până la vama Nădlac, legând centrul şi vestul României de reţeaua europeană de autostrăzi.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Guvernul a aprobat cadrul prin care tinerii fermieri pot obţine, prin concesiune, 50 de hectare de la stat

Guvernul a aprobat joi proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru crearea cadrului legal prin care tinerii fermieri vor putea obţine, prin concesiune, teren de la stat de maximum 50 de hectare.
cititi mai mult pe https://www.agerpres.ro/politica/2020/09/03/guvernul-a-aprobat-cadrul-prin-care-tinerii-fermieri-pot-obtine-prin-concesiune-50-de-hectare-de-la-stat–567179?fbclid=IwAR3fh6kkk_QsgnTDVD4vk3ilG9yJcwiS18d71ZlYnNTLz5taL-RGUDmZbOE

 

ECDC: România, cea mai mare rată a deceselor COVID din UE, raportate la populație

România are cea mai mare rată a deceselor provocate de COVID-19 din Uniunea Europeană, de 3,1 la 100.000 de locuitori. Următoarele două clasate, Bulgaria și Spania se află la o distanță apreciabilă, cu 1,6 decese la 100.000 de locuitori, adică la jumătate față de numărul deceselor din România, iar Spania la o treime, cu 1.0 decese la suta de mii de locuitori, arată un raport publicat miercuri de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC)
preluat de pe romania.europalibera.org

 

Instanţa dispune demolarea unui bloc construit ilegal pe spaţiu verde pe Şoseaua Giurgiului din Capitală

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv demolarea unui bloc construit ilegal pe un spaţiu verde în Capitală, în urma admiterii unei acţiuni introduse de o asociaţie de proprietari din Şoseaua Giurgiului – Sectorul 4 şi Fundaţia Eco Civica. Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul declarat de compania care a construit imobilul respectiv, fiind menţinută decizia de demolare luată în iulie 2019 de Tribunalul Bucureşti. Conform deciziei instanţei, blocul trebuie demolat, iar terenul trebuie adus la starea iniţială de spaţiu verde.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Dirijorul Cristian Măcelaru va susţine la 24 septembrie primul concert în calitate de director muzical al Orchestrei Naţionale a Franţei

Dirijorul român Cristian Măcelaru va susţine primul său concert în calitate de director muzical al Orchestrei Naţionale a Franţei la 24 septembrie, la sala Auditorium a Radio France, cu Preludiu la după-amiaza unui faun, de Claude Debussy, Simfonia a II-a de Saint-Saëns şi Concertul pentru pian nr.2 de Serghei Rahmaninov, care îl va avea ca solist pe pianistul britanic Benjamin Grosvenor, informează site-ul www.maisondelaradio.fr.

(…) În vârstă de 40 de ani, Cristian Măcelaru a devenit cunoscut la nivel internaţional în 2012, atunci când l-a înlocuit pe Pierre Boulez în fruntea Orchestrei Simfonice din Chicago. În calitate de director muzical al Orchestrei Radiodifuziunii din Koln (WDR), el a dirijat mai multe concerte în Europa, precum şi Orchestra Naţională a Franţei pentru prima dată în 2018.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

ANM: 16 judeţe sub Cod galben de instabilitate atmosferică de la ora 12:00; Cod portocaliu de averse în 9 judeţe de vineri

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată pentru 16 judeţe din nord-estul şi centrul ţării, care va fi în vigoare pe parcursul zilei de joi, urmând ca în noaptea de joi spre vineri nouă judeţe din centru şi sud-est să intre sub incidenţa unui Cod portocaliu de averse.

Potrivit meteorologilor, joi, între orele 12:00 – 21:00, în jumătatea de sud-est a Transilvaniei, nordul şi vestul Moldovei, nordul Munteniei şi în nord-estul Olteniei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă de 25 – 35 l/mp şi pe arii restrânse 40 – 50 l/mp.

Judeţele sub Cod galben sunt: Botoşani, Iaşi, Suceava, Neamţ, Bacău, Mureş, Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov, Vâlcea, Argeş, precum şi zona montană din judeţele Prahova, Buzău, Vrancea şi Dâmboviţa.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

ANM: În Capitală va fi înnorat joi; spre seară creşte probabilitatea pentru averse

În Capitală, cerul va avea înnorări în cursul zilei de joi, iar spre seară va creşte probabilitatea pentru averse şi descărcări electrice, potrivit prognozei speciale pentru municipiul Bucureşti a Administraţiei Naţională de Meteorologie (ANM), ce vizează intervalul 3 septembrie, ora 12:00 – 4 septembrie, ora 23:00. Potrivit meteorologilor, vântul va sufla slab şi moderat joi, cu uşoare intensificări spre sfârşitul intervalului. Temperatura maximă va fi de 30 – 31 de grade.

Începând de joi seara, ora 21:00, până vineri, ora 23:00, vremea va fi instabilă. Înnorările vor fi temporar accentuate şi se vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi posibil vijelii. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi însemnate – în medie 15 – 25 l/mp.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

A murit profesorul doctor Ovidiu Băjenaru

Şeful Secţiei Neurologie II a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, profesorul Ovidiu Băjenaru, a murit, a anunţat joi conducerea unităţii medicale. (…) Profesorul Ovidiu Alexandru Băjenaru era membru corespondent al Academiei Române, preşedinte de Onoare al Societăţii de Neurologie din România, directorul Departamentului de Neuroştiinţe Clinice al Universităţii. Potrivit unor surse medicale, profesorul doctor era infectat cu noul coronavirus şi se afla internat într-o unitate medicală din Capitală.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Situația din România – 3 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 3 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 91.256 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
39.275 de pacienți au fost declarați vindecați și 11.619 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.365 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 751 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 3.765 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 02.09.2020 (10:00) – 03.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 44 de decese (27 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.288. Dintre acestea, 503 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.876.063 de teste. Dintre acestea 23.973 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.760 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.213 la cerere.

Situația din România - 3 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 - Grupul de Comunicare Strategică - foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

Situația din România – 3 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.595 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 338 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 2 septembrie 2020, au fost raportate 2.252.224 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 337.168 (+1.295) 41.504 (+3) 1.742 (+33)
Spania 470.973 (+8.115) 29.152 (+58) 150.376 -
Italia 270.189 (+975) 35.491 (+8) 208.201 (+257)
Franţa 286.007 (+4.982) 30.661 (+26) 87.418 (+382)
Germania 244.855 (+1.256) 9.313 (+11) 219.904 (+1.501)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 2 SEPTEMBRIE 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

25.776.601 (+267.466) 857.448 (+6.546) 17.294.713 (+219.263)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 1 – 2 septembrie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Siria a interceptat rachete israeliene care vizau o bază aeriană din centrul ţării (agenţie oficială)

Apărarea aeriană siriană a interceptat miercuri rachete lansate de un avion israelian spre o bază aeriană din centrul Siriei, a anunţat agenţia oficială siriană de presă SANA, relatează AFP. Acesta este al doilea atac israelian de acest tip din această săptămână.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), un ONG cu sediul în Marea Britanie, a confirmat atacul indicând că acesta a avut loc în provincia Homs şi este ”probabil” de origine israeliană. Un atac similar a avut loc deja luni, când rachete israeliene au ucis un civil, trei soldaţi sirieni şi şapte luptători străini aliaţi ai regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, potrivit OSDO.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

SUA: Un Bărbat de culoare, ucis de poliţie la Washington

Un bărbat de culoare a fost ucis de poliţie, miercuri, la Washington, în timp ce SUA sunt cuprinse de o mişcare istorică împotriva rasismului şi a violenţelor poliţiei, relatează AFP. Potrivit autorităţilor, poliţia se afla în partea de sud-est a oraşului la scurt timp după ora 16:00 GMT (20:00 GMT) pentru a ancheta informaţii despre prezenţa unor ”bărbaţi înarmaţi la bordul unui vehicul”.

Când s-au apropiat de vehicul, unii dintre suspecţi au fugit pe jos şi un poliţist a tras cu arma lui”, omorând unul dintre ei, a declarat şeful poliţiei din capitala SUA, Peter Newsham, în cursul unei conferinţe de presă. ”Credem că subiectul avea o armă în acel moment”, a menţionat el, precizând că la faţa locului au fost găsite două arme.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Justiția americană a decis că programul de supraveghere în masă expus de Snowden era ilegal

La șapte ani după dezvăluirile fostului contractor NSA Edward Snowden despre programul de supraveghere în masă a telefoanelor americanilor, o instanță a decis că programul era ilegal și liderii serviciului de informații nu au spus adevărul, arată agenția Reuters.

Într-o decizie pronunțată miercuri, Curtea de Apel de pe Circuitul 9 a arătat că programul lipsit de un mandat care a colectat conversațiile a milioane de americani încalcă legea privind supravegherea informaţiilor externe şi poate fi considerat un act neconstituţional.

Edward Snowden, care a fugit în Rusia ca urmare a dezvăluirilor făcute în 2013, este încă sub acuzare pentru spionaj în Statele Unite. El a reacționat pe Twitter afirmând că decizia reprezintă o vindecare după ce a fost numit infractor.

În urmă cu şapte ani, când ştirile mă numeau infractor pentru că am spus adevărul, nu mi-am imaginat niciodată că voi trăi pentru a vedea instanţele de judecată din SUA să condamne activităţile NSA ca fiind ilegale şi, în aceeaşi hotărâre, să mă crediteze pentru că le-am expus“, a scrie Edward Snowden, pe Twitter.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

3 septembrie 2020 – Premierul rus Mișustin merge la Minsk, în timp ce Lukașenka cere sprijin Rusiei

Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișustin, se deplasează joi la Minsk, în timp ce tot mai contestatul președinte belarus Aleksandr Lukașenka vrea sprijinul Moscovei pentru a rezista protestelor de amploare și izolării occidentale care au venit ca răspuns la alegerile din 9 august care sunt condamnate drept viciate.

Protestele zilnice care țin de câteva săptămâni, fără precedent până acum într-o stat condus cu o mână forte de Lukașenka, sunt urmărite cu atenție de Moscova care de mult timp militează pentru o integrarea economică și politică între cele două foste state sovietice în ciuda faptului că a găsit de cele mai multe ori un partener dificil în Lukașenka. cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Germania: Cinci copii au fost găsiţi morţi într-un imobil din oraşul Solingen

Trupurile neînsufleţite a cinci copii au fost găsite în apartamentul în care locuiau din oraşul Solingen, în vestul Germaniei, a anunţat poliţia locală, relatează AFP, Reuters şi dpa. Forţele de ordine urmăresc pista uciderii lor de către propria mamă, în vârstă de 27 de ani, care a încercat apoi să se sinucidă aruncându-se în faţa unui tren, potrivit cotidianului Bild. Mama ar fi fost grav rănită. Informaţia a fost confirmată pentru dpa de surse de securitate. cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Racheta Vega a plasat pe orbită peste 50 de sateliţi

Racheta Vega, primul ”charter” spaţial european, a cărei lansare a fost amânată de multe ori din cauza vremii nefavorabile, a reuşit în noaptea de miercuri spre joi să plaseze pe orbită cei peste cincizeci de sateliţi pe care i-a transportat, relatează agenţia AFP. (…) Această misiune, VV16, este un zbor de validare pentru noul serviciu european de lansare a sateliţilor de mici dimensiuni. (…) Domeniile de aplicare ale nanosateliţilor şi microsateliţilor variază, de la telecomunicaţii şi observarea Pământului până la studii ştiinţifice.

(…) Lansarea Vega a fost una crucială pentru programul spaţial european, care îşi va face intrarea pe o piaţă în plină expansiune, unde concurenţa – în special cea reprezentată de compania americană SpaceX – se dezlănţuie. Misiunea VV16 a Arianespace este inedită pentru europeni deoarece va efectua prima lansare partajată, în beneficiul mai multor clienţi (”ride share”). cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Suprafaţa banchizei din Marea Bering, la cel mai redus nivel din ultimele milenii

Întinderile de gheaţă din Marea Bering au atins în timpul iernilor din 2018 şi 2019 noi minime record, ce nu au mai fost întâlnite de mii de ani, au anunţat oamenii de ştiinţă miercuri, ceea ce creşte îngrijorarea cu privire la impactul accelerat al schimbărilor climatice în Arctica, relatează Reuters. Datele satelitare oferă o imagine clară a modului în care banchizele s-au schimbat în ultimele patru decenii în această regiune situată între Oceanul Arctic şi nordul Oceanului Pacific. Până la aceste date, singurele informaţii disponibile erau cele înregistrate în jurnalele navelor şi prin alte metode de observare. cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Lansarea unui serial Netflix despre magnaţi indieni acuzaţi de fraudă, blocată printr-un ordin judecătoresc

Lansarea “Bad Boy Billionaires: India”, un serial produs de Netflix despre patru magnaţi indieni acuzaţi de fraudă, a fost amânată printr-un ordin judecătoresc şi reprezintă cel mai recent episod al unei serii de procese cu care gigantul american din industria de streaming se confruntă într-o piaţă importantă, informează Reuters.

Serialul documentar “Bad Boy Billionaires: India“, care îi prezintă pe Vijay Mallya – un magnat din industria alcoolului -, Subrata Roy – preşedintele Sahara Group -, Ramalinga Raju – fondatorul şi fostul director de la Satyam Computer Services – şi bijutierul Nirav Modi, ar fi trebuit să fie lansat în această săptămână.

Tribunalul districtual din Araria, localitate din statul indian Bihar, a ordonat săptămâna trecută amânarea documentarului, după ce Sahara Group s-a plâns de faptul că producţia Netflix ar putea să afecteze reputaţia magnatului Subrata Roy, potrivit unei copii a acelei decizii judecătoreşti, care nu a fost făcută publică, dar la care au avut acces joi jurnaliştii de la Reuters.

În ordinul judecătoresc se afirmă că noul serial documentar “ar afecta cu siguranţă reputaţia liderului familiei Sahara”.

Subrata Roy a fost eliberat pe cauţiune într-un proces în cadrul căruia a fost somat să plătească miliarde de dolari unor investitori din cauza unei scheme de investiţii coordonate de Sahara Group, care a fost considerată ilegală.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Iluzionistul David Blaine a zburat la altitudinea de peste 7.500 de metri suspendat de un mănunchi de baloane colorate

Iluzionistul american David Blaine a zburat miercuri deasupra deşertului din Arizona la o altitudine de peste 7.500 de metri în timp ce se ţinea de un mănunchi de 52 de baloane colorate umplute cu heliu, relatează EFE. (…) Pentru acest act temerar, David Blaine s-a antrenat timp de un şi jumătate, perioadă în care a obţinut brevetul de pilot, brevetul de conducător de balon cu aer cald şi un certificat de paraşutist după ce a realizat 500 de sărituri din avion. (…) Pentru a ateriza, iluzionistul a dat drumul la baloane şi s-a precipitat în gol, până când a deschis paraşuta la altitudinea de circa 2.000 de metri.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ştirile zilei – 3 septembrie 2020

Revista Presei din 3 septembrie

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 3 septembrie în Istorie