Articole

La ordinea zilei – 3 noiembrie 2020

Trump sau Biden? Americanii au votat pentru alegerea celui de-al 46-lea preşedinte al SUA (3 noiembrie 2020)

foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 3 Noiembrie

Ortodoxe – Sf. Sfinţiţi Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala; Așezarea moaștelor Sf. Mare Mc. Gheorghe în Lida

Greco-catolice – Sf. m. Achepsima; Sf. m. Aitala şi Iosif

Romano-catolice – Ss. Martin de Porres, călug.; Silvia, mamă

 

Ziua Vânătorilor de Munte

Armata Română sărbătoreşte Ziua Vânătorilor de Munte la data de 3 noiembrie. Data a fost aleasă deoarece la 3 noiembrie 1916, potrivit Ordinului Marelui Cartier General (MCG) nr. 294, Şcoala de Schiori din Bucureşti (prima formă organizatorică apropiată de vânătorii de munte, înfiinţată la 30 septembrie 1916) a fost transformată în Corpul Vânătorilor de Munte. Unitatea era organizată în trei batalioane, fiecare a câte trei companii, iar la comanda sa a fost numit căpitanul Virgil Bădulescu, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 3 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:

Bună seara!

Situația epidemiologică de la nivelul tuturor statelor europene se degradează rapid, iar populația este expusă unui risc major de infectare cu SARS-CoV-2. România se confruntă, la rândul ei, cu cifre îngrijorătoare și autoritățile se adaptează permanent prin noi măsuri pentru a controla transmiterea virusului.

În acest context, ne punem cu toții mari speranțe în dezvoltarea cât mai curând posibil a unui vaccin anti-COVID-19, vaccin sigur și eficace, iar eforturile făcute la nivel internațional confirmă dorința tuturor de a avea acest vaccin. România este parte a acordurilor încheiate de către Comisia Europeană pentru furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19, atunci când acestea vor fi disponibile, urmând ca țării noastre să îi revină o alocare de peste 10 milioane de doze de vaccin.

Din cauza cererii extrem de ridicate la nivel mondial și a capacității totuși destul de reduse de producție, vaccinul va ajunge în țările europene în mod etapizat.

Pentru România, ne așteptăm ca prima tranșă primită să ajungă, în cel mai favorabil scenariu, în primul trimestru al anului viitor.
cititi mai mult pe www.presidency.ro

 

Zeci de sindicalişti SANITAS participă la ”Mitingul Epuizării” în faţa sediului Guvernului

Câteva zeci de angajaţi din domeniile sanitar şi de asistenţă socială, membri ai Federaţiei SANITAS, participă marţi la un protest în Piaţa Victoriei, intitulat “Mitingul Epuizării”, nemulţumiţi de ceea ce numesc “strategiile de criză incoerente” ale autorităţilor în ceea ce priveşte abordarea epidemiei.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Fostul deputat PSD Cristian Rizea, reținut la Chișinău. El a fugit din țară după condamnare. Ce spune MJ

Cristian Rizea, fost deputat social-democrat român, a fost arestat marți după-masă la Chișinău în vederea extrădării în România, unde a fost condamnat pentru corupție. Știrea arestării fostului politician dat în urmărire prin Interpol a venit la câteva ore după ce președintele Igor Dodon i-a anulat cetățenia moldoveană dobândită în 2018. Poliția din Republica Moldova a confirmat reținerea sa și a spus că Rizea a obținut cetățenia în mod fraudulos. Rizea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani, după ce a cerut și primit mită 300.000 de euro de la un om de afaceri. Înainte de reținerea sa, Rizeaa anunțat că avocați săi vor contesta retragerea „abuzivă” a cetățeniei.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

Mihail Vlasov, condamnat definitiv la 8 ani închisoare

Mihail Vlasov, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României – CCIR, a fost condamnat definitiv, marţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 8 ani închisoare într-un dosar în care este acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase, delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Fostul deputat PSD Ioan Munteanu, condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani

Fostul deputat PSD Ioan Munteanu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 6 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, într-un dosar în care este acuzat de procurorii DNA Ploieşti că a cerut 400.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni la conducerea Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa în vederea deblocării unor plăţi.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Situația din România – 3 noiembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 3 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 258.437 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
181.175 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 7.733 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.326 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 7.273 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 02.11.2020 (10:00) – 03.11.2020 (10:00) au fost raportate 120 decese (70 bărbați și 50 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.897. Dintre acestea, 974 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.305.309 teste. Dintre acestea, 30.336 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 17.698 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.638 la cerere.

GCS: Sălaj şi Cluj – rată de infectare peste 5 la mia de locuitori; Bucureşti – 3,94

Situația din România - 3 noiembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 - Grupul de Comunicare Strategică - foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

Situația din România – 3 noiembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.853 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul SARS – CoV – 2 la nivel european și global:
Până la data de 2 noiembrie 2020, au fost raportate 7.569.075 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Spania, Franţa, Regatul Unit, Italia, și Germania.

ŢARA CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI VINDECAŢI*

Franţa 1.413.915(+49.290) 37.019 (+231) 123.664 -

Autorităţile franceze din domeniul sănătăţii au raportat marţi 854 de decese legate de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cel mai mare număr începând din 15 aprilie şi dublu faţă de cel de luni când 416 bolnavi au murit, transmite Reuters. Bilanţul total al deceselor în Franţa se ridică acum la 38.289.

Spania 1.185.678 – 35.878 – 150.376 -

Regatul Unit 1.034.914(+23.254) 46.717 (+162) 2.850 (+9)

Marea Britanie a raportat marţi 397 de noi decese cauzate de COVID-19, cea mai mare cifră zilnică de la 27 mai. Bilanţul total al deceselor a crescut astfel la 47.250, fiind ţara cu cel mai mare număr oficial de morţi din Europa din cauza COVID-19, informează Reuters

Italia 709.335(+29.905) 38.826 (+208) 296.017 (+3.637)

Germania 545.027(+12.097) 10.530 (+49) 372.038 (+8.493)

Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

 

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 2 NOIEMBRIE 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI VINDECAȚI*

46.597.299 (+440.759) 1.201.162 (+4.890) 31.366.859 (+288.018)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 1 – 2 noiembrie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
* Date rectificate

Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Ungaria instituie starea excepţională şi restricţionează circulaţia în timpul nopţii

Guvernul a instituit starea excepțională din cauza epidemiei de coronavirus și va cere Parlamentului să prelungească această situaţie excepţională cu 90 de zile, a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orbán, marţi, într-o înregistrare video postată pe pagina sa de socializare. El a precizat, de asemenea, că se vor introduce restricţii de circulaţie nocturne, între miezul nopţii şi ora 5 dimineaţa, iar locurile de distracţie vor fi închise. “Toată lumea trebuie să ajungă acasă până la miezul nopţii”, a spus premierul, citat de agenția maghiară de știri MTI.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

Organizaţia radicală Stat Islamic revendică atacul de la Viena

Organizaţia radicală Stat Islamic a revendicat marţi responsabilitatea atacului de luni seara de la Viena soldat cu cel puţin patru morţi, informează Reuters, AFP şi dpa. Organizaţia a revendicat atacul într-un mesaj postat pe site-ul Telegram de agenţia sa de propagandă Amaq, fără a aduce însă şi dovezi în acest sens. Anunţul este însoţit de o fotografie cu un individ bărbos, despre care se afirmă că era un “soldat al Califatului” numit Abu Dagnah Al-Albany şi că a atacat trecători din capitala Austriei cu arme de foc, înainte de a fi împuşcat mortal de poliţişti. Aşa-zisul Albany poartă în imagine şi un inel cu inscripţia “Mohamed este mesagerul lui Allah”.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Trump sau Biden? Americanii au votat pentru alegerea celui de-al 46-lea preşedinte al SUA

Procesul de vot pentru alegerea celui de-al 46-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii a ajuns la final. Americanii au avut de ales între preşedintele în exercitiu, republicanul Donald Trump, care aspiră la al doilea mandat, şi candidatul Partidului Democrat, Joe Biden. După închiderea urnelor, anunţarea câştigătorului ar putea dura zile sau chiar săptămâni. La acest scrutin, peste 100 de milioane de americani au votat prin corespondenţă din cauza pandemiei de COVID-19, ceea ce înseamnă că o întârziere în numărarea tuturor voturilor este foarte probabilă.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Bilanţul deceselor în urma seismului din vestul Turciei a ajuns la 100

Bilanţul deceselor în urma seismului produs vineri în vestul Turciei a ajuns marţi la 100, a anunţat Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor şi Urgenţelor (AFAD) din Turcia, relatează AFP. Seismul cu magnitudinea 7 pe scara Richter s-a soldat de asemenea cu 994 de răniţi, dintre care 147 sunt încă în spital, a adăugat AFAD, precizând că echipele de salvare îşi continuă eforturile pentru găsirea altor victime, în special sub dărâmăturile a cinci clădiri din provincia Izmir.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Aproximativ 120 de balene-pilot, salvate după ce au eşuat pe o plajă din Sri Lanka

Echipe de biologi marini şi de voluntari au salvat aproximativ 120 de balene-pilot care au eşuat pe coasta vestică din Sri Lanka în cadrul celui mai amplu fenomen de acest tip înregistrat vreodată în ţara asiatică, au anunţat marţi autorităţile locale, citate de AFP. Numeroşi marinari, membri ai Gărzii Civile, dar şi săteni au reuşit, în zorii zilei de marţi, să împingă înapoi în mare cel puţin 120 de balene-pilot la finalul unei extenuante operaţiuni de salvare. Două dintre mamiferele marine eşuate au murit, a precizat Indika de Silva, purtător de cuvânt al Marinei srilankeze.

Potrivit Reuters, la această operaţiune au participat şi numeroşi săteni srilankezi, care au sfidat dispoziţiile de izolare a populaţiei la domiciliu, impuse de autorităţile locale pentru a limita creşterea numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Bancul de cetacee a eşuat luni după-amiază pe o plajă din Panadura, la 25 de kilometri sud de Colombo, capitala acestui stat insular din Oceanul Indian.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

NASA a sărbătorit 20 de ani de prezenţă umană continuă la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale

NASA a celebrat luni cea de-a 20-a aniversare a primei sale misiuni pe termen lung la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), informează DPA. Pe 2 noiembrie 2000, echipajul Expediţiei 1 a sosit pe staţia spaţială cu misiunea de a crea un laborator ştiinţific pe orbita Pământului. În urmă cu 20 de ani, trei exploratori ai spaţiului – un astronaut de la NASA, William Shepherd, alături de doi cosmonauţi ai agenţiei spaţiale ruse, Roskosmos, Iuri Ghidzenco şi Serghei Krikalev, au andocat pe ISS la finalul unei călătorii de două zile realizate la bordul unei capsule Soyuz.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ştirile zilei – 3 noiembrie 2020

Revista Presei din 3 noiembrie

 

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 3 noiembrie în Istorie

- Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015

- Sf. Sfinţiţi Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala; Așezarea moaștelor Sf. Mare Mc. Gheorghe în Lida

Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015

Protestele din Piața Universității, București, 5 noiembrie 2015

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015

Protestele spontane de stradă din România, numite de către presă Revoluția Colectiv sau Revoluția CTRL ALT DEL, au debutat la începutul lunii noiembrie 2015 în București, în urma tragicului incendiu din clubul Colectiv, ca reacție la modul în care autoritățile acordă licențele și inspectează localurile publice, extinzându-se apoi la întreaga clasă politică, socotită drept principala vinovată pentru problemele sociale în care se află societatea românească din ultimele decenii.

În ziua de 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, marș la care au participat 8.000 de persoane; ulterior mulțimea s-a îndreptat către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți.

Ca urmare a declarației primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze, pentru că, din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, a fost organizat în ziua de 3 noiembrie 2015, tot în Piața Universității, un miting pentru demiterea acestuia. Mitingul de la București a început la ora 18:00 și a adunat până în momentul încheierii la ora 1:30 a doua zi 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, dar și lui Cristian Popescu Piedone.

A doua zi, pe 4 noiembrie 2015, la patru zile după incendiul de la clubul Colectiv, Victor Ponta, împreună cu Guvernul României, dar și primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.

În ciuda demisiilor anunțate și a declarației lui Victor Ponta care a spus: „Sper ca depunerea mandatului și al guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat”, protestele au continuat și în următoarele zile, extinzându-se și în majoritatea orașelor din țară, dar și în diaspora, mai întâi la Paris și la Londra, apoi și la Roma, Torino, Milano, Madrid, Copenhaga, Berlin, New York etc.

În București au ieșit pe străzi peste 30.000 de oameni, strigând „Peste tot corupție, nicăieri justiție”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Colectiv”. S-au cerut alegeri anticipate, dar s-a strigat și împotriva acestei idei – „Vrem dreptate, nu anticipate”.

Și în țară, lumea a ieșit pe străzi în număr mare: peste 4.000 la Constanța (unde lumea s-a oprit și în fața restaurantului Beirut, unde au ars într-un incendiu trei tinere), peste 4.000 la Timișoara, peste 3.000 la Cluj, Galați, Craiova, Oradea, Sibiu sau Iași. În Bacău au ieșit peste 1.500 de oameni, iar la Buzău și Alba Iulia peste 1.000, fiind înregistrate proteste mai mici și la Ploiești, Focșani, Deva, Arad, Pitești, Târgu Jiu, Brașov, Botoșani, Hârlău, Vaslui, Piatra Neamț, Bârlad, Brăila.

La o săptămână de la începerea protestelor, acestea au scăzut foarte mult în intensitate. Astfel luni 9 noiembrie, în a șaptea zi consecutivă de proteste, în Piața Universității din București s-au adunat aproximativ 400 de oameni, care nu au mai scandat și mai mult au discutat între ei.

În 10 noiembrie 2015, la orele 17:00, președintele Klaus Johannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș drept prim-ministru al României, însărcinându-l cu formarea unui guvern de tehnocrați. În urma acestei decizii, în cea de-a opta zi de la începerea lor, protestele de stradă au încetat.

Protest – Bucuresti – 3 noiembrie 2015

foto preluat de pe romaniacurata.ro

 

Miting în Piaţa Universităţii. 15.000 de persoane cer demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Cristian Popescu Piedone

articol preluat de pe stiri.tvr.ro

3 noiembrie 2015

Un miting de protest a început în jurul orei 18.00, în Piaţa Universităţii, după drama de vineri, din Clubul Colectiv. Apelul a fost lansat pe reţelele de socializare.

00.12 În Piaţa Universităţii sunt prezenţi între 7.000 – 8.000 de persoane. Se cere în continuare demisia premierului Victor Ponta, ministrului de Interne, Gabriel Oprea, şi primarului Cristian Popescu Piedone.

23.37 Circulaţia în Piaţa Universităţii a fost din nou blocată. Se scandează, în afară de sloganele menţionate anterior, “E doar începutul, vrem demisia!”.

Miile de cetățeni revoltați se întorc în Piața Universității

Posted by Presaliberă.net on 3 Noiembrie 2015

23.25 Reporterul TVR Dragoş Porojnicu informează că manifestanţii s-au decis să revină în Piaţa Universităţii.

23.16 Manifestanţii au plecat spre Patriarhie, nu înainte de a scanda din nou: “Sărim cu toţii şi strigăm tare că România nu e de vânzare”, “Demisia!”,ori “Ieşim, ieşim până plecaţi”. O parte dintre protestatari au ajuns la Catedrala Patriarhală, unde scandează “Am venit să ne spovedim”, ori “Am venit să cântăm colinde”.

22.48 În stradă sunt peste 25.000 de persoane.

22.38 Preşedintele Klaus Iohannis a postat un mesaj pe Facebook: “Sunt impresionat de manifestările din această seară. Este o mișcare de stradă, care vine din dorința oamenilor de a le fi respectată condiția și demnitatea. Am înțeles că se cere și se așteaptă, pe bună dreptate, ca cineva să-și asume răspunderea politică. Următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă”.

22.30 Protestatarii au ajuns la Primăria Sectorului 4 şi solicită demisia edilului-şef Cristian Popescu Piedone.

 22.21 Moment tensionat la Parlament, după ce câţiva tineri au sărit gardul, iar protestatarii nu au renunţat până ce persoanele care au pătruns în incinta Casei Poporului nu au fost lăsate să plece.

 22.16 Sute de oameni au participat, marţi seară, la o slujbă de pomenire oficiată de Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, pentru tinerii morţi în incendiul de la clubul Colectiv din Bucureşti, potrivit Agerpres.

Slujba, oficiată în faţa Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca, a adunat peste cinci sute de credincioşi care, cu lumânări în mâini, au cântat şi s-au rugat alături de cei câţiva zeci de preoţi pentru sufletele celor morţi. La rândul lor, tinerii seminarişti au decorat fântâna arteziană din piaţa Avram Iancu, în care s-a oficiat slujba de pomenire, cu zeci de lumânări aprinse.

22.04 În drum spre Primăria Sectorului 4 a Capitalei, protestatarii vor manifesta şi în faţa Parlamentului.

22.00 La Oradea, câteva sute de persoane au aprins lumânări şi s-au rugat pentru cei afectaţi de tragedia de vineri.

 21.53 Aproape 2.000 de persoane au ieşit în stradă în centrul municipiilor Ploieşti şi Braşov, în de solidaritate cu victimele tragediei de la Clubul Colectiv.

 21.46 În faţa sediului MAI, se află câteva zeci de jandarmi.

citit mai mult pe stiri.tvr.ro

 

”DEMISIA!” Centrul Capitalei blocat de protestatari. 20.000 de oameni au ajuns la Guvern

articol preluat de pe romaniacurata.ro

Peste 6.000 de oameni au blocat centrul Capitalei într-o amplă manifestare de protest declanșată de tragedia de la Colectiv. ”Jos, Ponta!”, ”Jos, Oprea!”, ”Ieșiți din casă dacă vă pasă!” sunt scandările celor care au plecat din Piața Universității, pe b-dul Magheru, către Guvern.

Ample proteste sunt anunțate și pentru sfârșitul acestei săptămâni, încă de joi, în București și alte orașe din România. O listă provizorie de revendicări, în 10 puncte, a fost anunțată astăzi de către mai multe grupuri civice. Lista nu e definitivă, forma finală urmând să fie stabilită în stradă.

CITIȚI AICI LISTA REVENDICĂRILOR (click) ȘI ADĂUGAȚI PROPUNERI!

ARTICOL ÎN CURS DE ACTUALIZARE

***

Citește (aici) comentariul scris în timpul protestului de Alina Mungiu-Pippidi: ”Cinci pași indispensabili afară din zona morții degeaba”

***

Ora 21.30: S-a ajuns în Piața Revoluției. La propunerea lui Claudiu Crăciun, oamenii s-au așezat în genunchi în memoria victimelor Revoluției. Scandările care cer demisia lui Oprea au fost reluate în fața Ministerului de Interne.

”Ponta, nu reziști, nici cu mii de securiști!” (video: Radu Ciorniciuc)

#bucharest #corruptionkills #colectiv

Posted by Radu Ciorniciuc on Tuesday, November 3, 2015

21. 20: ”Ieri îndoliați, astăzi revoltați!”, ”Premier penal, marș la tribunal” și ”Colectiv! Colectiv!” sunt scandările coloanei de manifestanți.

“Corupţia ucide”, “Corupţia, indiferenţa şi lăcomia ucid toată România”, “Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de masacrarea României” – mesaje de pe pancardele protestatarilor.

”Atmosfera la Guvern e foarte incărcată. E un amestec de nemulțumire, solidaritate, tristețe. S-a umplut paharul. Mulți le vorbesc jandarmilor, le spun ce au pe suflet, descriu cum au murit oameni din cauza corupției sau cum le-a afectat lor viața. Vor să fie auziți, vor să se facă dreptate, acum și de acum înainte” (Laura Ștefănuț)

Schimbarea este aici. Și suntem tot noi, tinerii!

Posted by Alex Coita on Tuesday, November 3, 2015

Pe drumul spre Guvern, oamenii s-au oprit să aplaude Pompierii#solidaritate #colectiv

Posted by Laura Ștefănuț on Tuesday, November 3, 2015

cititi mai mult pe: romaniacurata.ro

 

Tragedia din Colectiv, 15.000 de oameni sunt la Ministerul de Interne

Protest - Bucuresti - 3 noiembrie 2015 foto: Agerpres

Protest – Bucuresti – 3 noiembrie 2015
foto: Agerpres

articol preluat de pe digi24.ro

3 noiembrie 2015

Mii de oameni s-au adunat în Piaţa Universităţii, încă de la ora 18.00, cerând demisia responsabililor pentru tragedia din Colectiv. Centrul Capitalei este blocat.

21.27. Mii de protestatari au ajuns la Ministerul de Interne, stau în genunchi şi ţin un moment de reculegere.

20.53. Protestatarii pleacă spre Ministerul de Interne.

20.35. Aproximativ 1.500 de oameni protestează şi la Braşov.

20.25. Au fost mobilizate mai multe efective de jandarmi pentru a menține ordinea publică pe parcursul manifestării.

“Mai mulți negociatori ai Jandarmeriei discută cu unii dintre liderii acestei adunări și vom încerca să aflăm intenția lor și finalitatea acestei manifestări. Nu este o adunare publică organizată, cu o coerență în activitate, sunt mai multe grupuri, este o adunare eterogenă și vom încerca să adaptăm dispozitivele noastre de protecție ca să asigurăm măsurile de ordine publică”, a declarat Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al instituției la un post de televiziune.

Protest-Bucuresti-3-noiembrie-2015 foto Facebook Călin Gheorghe, din studioul live al Radio TANANANA

Protest-Bucuresti-3-noiembrie-2015
foto Facebook Călin Gheorghe, din studioul live al Radio TANANANA

20.00. În faţa Guvernului se scandează „Nu plecăm până nu plecaţi!”.

Vin în continuare oameni, din zona de nord a Capitalei. Sunt angajaţi ai multinaţionalelor.

#colectiv #solidaritatePeste 10.000 de oameni s-au revarsat pe bd. Magheru, prin Piata Romana si inainte, spre…

Posted by Rezistența Urbană on 3 Noiembrie 2015

În Piaţa Victoriei, atmosfera începe să se tensioneze.

Mii de manifestanţi sar şi strigă: „Cine nu sare nu vrea schimbare!”

Protestatarii aplauda masina pompierilor! Imaginile merita distribuite.

Posted by Claudiu Pândaru on 3 Noiembrie 2015

 

cititi mai mult pe digi24.ro

 

Revolta care unește. Protest în Piața Universității: „Corupția ucide!”, „Oprea, demisia!”, „Jos Piedone!”

Bătălia de la Târgu Jiu (3/16 noiembrie – 4/17 noiembrie 1916)

Armata Română in Primul Război Mondial

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Bătălia de la Târgu Jiu (3/16 noiembrie – 4/17 noiembrie 1916) 

Bătălia de la Târgu Jiu – parte din Participarea României la Primul Război Mondial, s-a desfășurat între între 3/16 noiembrie – 4/17 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat învingerea forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, în împrejurimile orașului Târgu Jiu, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane.

Bătălia s-a desfășurat imediat în continuarea celei de-A doua bătălii de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor germane.

Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei.

 

Contextul operativ strategic

Bătălia de la Târgu Jiu a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916.

Contraatacul Puterilor Centrale, septembrie-octombrie 1916 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Contraatacul Puterilor Centrale, septembrie-octombrie 1916 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn.

Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați.

Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile”.

Înfrângerea forțelor germao-austro-ungare în Prima bătălie de pe Valea Jiului din prima parte a lunii octombrie 1916, a fost interpretată diferit de cele două părți. Generalul Falkenhayn a realizat, în ciuda înfrângerii, că în Valea Jiului Carpații puteau fi forțați cel mai ușor.

A doua bătălie de pe Valea Jiului (29 octombrie/11 noiembrie - 2/15 noiembrie 1916) - Parte din Participării României la  Primul Război Mondial (Dispozitivele de luptă ale combatanților) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

A doua bătălie de pe Valea Jiului (29 octombrie/11 noiembrie – 2/15 noiembrie 1916) – Parte din Participării României la Primul Război Mondial (Dispozitivele de luptă ale combatanților) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Marele Cartier General român, sub euforia succesului neașteptat, considerase că forțele Puterilor Centrale nu vor mai încerca o nouă lovitură pe Valea Jiului, până la sosirea iernii. După victoria în prima bătălie de pe Jiu, din prima parte a lunii octombrie, Armata 1 română, comandată de către generalul Paraschiv Vasilescu, a trecut la punerea în aplicare măsurilor din planul de reorganizare ordonat de Marele Cartier General, încă de la 9 octombrie, dar care trebuiseră să fie amânate de intervenția germană. Divizia 11 Infanterie a fost scoasă de pe front iar sectorul ocupat de aceasta a fost preluat de unități ale Diviziei 1 Infanterie.

Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, simultan cu alte măsuri de dezinformare, menite să distragă atenția de la Valea Jiului.

Bătălia de la Târgu Jiu (3/16 noiembrie - 4/17 noiembrie 1916) - Parte din Participarea României la Primul Război Mondial (Desfăşurarea acţiunilor militare) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Târgu Jiu (3/16 noiembrie – 4/17 noiembrie 1916) – Parte din Participarea României la Primul Război Mondial (Desfăşurarea acţiunilor militare) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Între 29 octombrie/11 noiembrie – 2/15 noiembrie 1916 s-a desfășurat A doua bătălie de pe Valea Jiului, care a avut ca rezultat străpungerea apărării forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, prin trecătorile Surduc și Vâlcan și ocuparea orașului Târgu Jiu.

 

Comandanți

Comandanți români

- Comandant ai Armatei 1 – General de brigadă Paraschiv Vasilescu

Paraschiv Vasilescu (n. 14 martie 1864 - d. 1925, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. În perioada 3 martie 1904 - 1 aprilie 1905 maiorul Paraschiv Vasilescu a fost comandantul Corpului Grănicerilor. A îndeplinit funcții de comandant de divizie, în campaniile anilor 1916, 1917, și 1918. A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 14 Infanterie în luptele din campania din 1916, fiind unul dintre primii generali decorați cu acest ordin (al doilea decret pentru generali, împreună cu generalul Eremia Grigorescu „Pentru destoinicia cu care a condus trupele de sub comanda sa, deschizând defileul de la Toplița cu minimum de pierderi, dând rezultate prea frumoase.” Înalt Decret no. 3055 din 27 octombrie 1916. După război, generalul Paraschiv Vasilescu a ocupat o serie de poziții importante în armată, cum ar fi acelea de comandant de corp de armată sau Inspector General al Armatei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Paraschiv Vasilescu (n. 14 martie 1864 – d. 1925, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. În perioada 3 martie 1904 – 1 aprilie 1905 maiorul Paraschiv Vasilescu a fost comandantul Corpului Grănicerilor. A îndeplinit funcții de comandant de divizie, în campaniile anilor 1916, 1917, și 1918. A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 14 Infanterie în luptele din campania din 1916, fiind unul dintre primii generali decorați cu acest ordin (al doilea decret pentru generali, împreună cu generalul Eremia Grigorescu „Pentru destoinicia cu care a condus trupele de sub comanda sa, deschizând defileul de la Toplița cu minimum de pierderi, dând rezultate prea frumoase.”
Înalt Decret no. 3055 din 27 octombrie 1916. După război, generalul Paraschiv Vasilescu a ocupat o serie de poziții importante în armată, cum ar fi acelea de comandant de corp de armată sau Inspector General al Armatei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

- Comandant al Diviziei 1 Infanterie – Colonel Ioan Anastasiu

Ioan I. Anastasiu sau Ion I. Anastasiu (n. 10 iunie 1864 - d. 1946) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcţia de comandant de divizie în campaniile anilor 1916 şi 1917 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ioan I. Anastasiu sau Ion I. Anastasiu (n. 10 iunie 1864 – d. 1946) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcţia de comandant de divizie în campaniile anilor 1916 şi 1917 - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

- Comandant al Diviziei 17 Infanterie – Colonel Constantin Neculcea

Constantin Neculcea (n. 4 martie 1873, Dumbrăveni - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. După trecerea în rezervă în anul 1934, a îndeplinit pentru o perioadă funcția de primar al orașului Fălticeni. Unul dintre fiii săi, locotenentul de cavalerie Nicolae Neculcea, a murit pe câmpul de luptă, în Șarja de la Robănești - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Constantin Neculcea (n. 4 martie 1873, Dumbrăveni – d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. După trecerea în rezervă în anul 1934, a îndeplinit pentru o perioadă funcția de primar al orașului Fălticeni. Unul dintre fiii săi, locotenentul de cavalerie Nicolae Neculcea, a murit pe câmpul de luptă, în Șarja de la Robănești – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Comandanți ai Puterilor Centrale

- Comandant al Armatei 9 – General de infanterie Erich von Falkenhayn

Erich von Falkenhayn (n. 11 septembrie 1861, Burg Belchau, Prusia – d. 8 aprilie 1922, Potsdam, Republica de la Weimar) a fost unul dintre generalii armata Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcţia de şef al Statului Major General german între de la începerea războiului până în august 1916, când a fost înlocuit de generalul Paul von Hindenburg. În anul 1916 a comandat cu succes contraofensiva Armatei 9 germană în Bătălia de la Sibiu şi în Bătălia pentru Bucureşti, după care a intrat victorios în Bucureşti, în data de 6 decembrie 1916 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Erich von Falkenhayn (n. 11 septembrie 1861, Burg Belchau, Prusia – d. 8 aprilie 1922, Potsdam, Republica de la Weimar) a fost unul dintre generalii armata Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcţia de şef al Statului Major General german între de la începerea războiului până în august 1916, când a fost înlocuit de generalul Paul von Hindenburg. În anul 1916 a comandat cu succes contraofensiva Armatei 9 germană în Bătălia de la Sibiu şi în Bătălia pentru Bucureşti, după care a intrat victorios în Bucureşti, în data de 6 decembrie 1916 - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

- Comandant al Comandamentului General LIV Rezervă – General-locotenent Viktor Kühne

Otto Viktor Kühne (n. 28 martie 1857, Mogilno – d. 19 februarie 1945) a fost unul dintre generalii Armatei Imperiale Germane din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului General 54 Rezervă în campania acestuia din România, având gradul de general-locotenent - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Otto Viktor Kühne (n. 28 martie 1857, Mogilno – d. 19 februarie 1945) a fost unul dintre generalii Armatei Imperiale Germane din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului General 54 Rezervă în campania acestuia din România, având gradul de general-locotenent – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

- Comandant al Corpului de Cavalerie – General-locotenent Eberhard von Schmettow

Eberhard von Schmettow (n. 17 septembrie 1861, Halberstadt, Germania – d. 31 ianuarie 1935, Görlitz) a fost unul dintre generalii armatei Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 9 Cavalerie, Diviziei 8 Cavalerie și Diviziei 115 Cavalerie. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului de Cavalerie în campania acestuia din România, din anii 1916-1917 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Eberhard von Schmettow (n. 17 septembrie 1861, Halberstadt, Germania – d. 31 ianuarie 1935, Görlitz) a fost unul dintre generalii armatei Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 9 Cavalerie, Diviziei 8 Cavalerie și Diviziei 115 Cavalerie. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului de Cavalerie în campania acestuia din România, din anii 1916-1917 - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Comandanți de divizie

- Divizia 41 Infanterie germană – General-maior Heinrich Schmidt von Knobelsdorff

- Divizia 109 Infanterie germană – General-maior Horst Ritter und Edler von Oetinger

- Divizia 11 Infanterie bavareză – General-locotenent Paul von Kneussl

Paul von Kneussl (n. 27 iunie 1862 – d. 16 februarie 1928) a fost unul dintre generalii Armatei Imperiale Germane din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 11 Bavareză în campania acesteia din România, având gradul de general-locotenent - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Paul von Kneussl (n. 27 iunie 1862 – d. 16 februarie 1928) a fost unul dintre generalii Armatei Imperiale Germane din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 11 Bavareză în campania acesteia din România, având gradul de general-locotenent – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

- Divizia 301 Infanterie bavareză – General-locotenent Johannes von Busse

- Divizia 6 Cavalerie germană – General-maior Karl Stenger

- Divizia 7 Cavalerie germană – General-maior Albert von Mutius

Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003)

Demonstrators spending the night in front of the Georgian Parliament in Tbilisi

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003)

Revoluția Trandafirilor a fost o schimbare a puterii politice în Georgia în noiembrie 2003, care a avut loc după proteste în masă ca urmare a alegerilor parlamentare contestate. Ulterior, președintele Eduard Șevardnadze a fost forțat să demisioneze la data de 23 noiembrie 2003.

 

Context

Influența președintelui Eduard Șevardnadze, care deținea funcția din 26 noiembrie 1995, a început să scadă odată cu slăbirea formațiunii loiale lui, partidul de guvernământ, Uniunea Cetățenilor din Georgia (UCG). Odată cu anul 2000, acuzele de corupție îndreptate spre aparatul de stat au dus la plecarea din partid, inițial, a oamenilor de afaceri, care, în același an, au format Partidul „Drepturi Noi”. La scurt timp, alți politicieni s-au alăturat noului partid sau au înființat alte formațiuni politice. Însuși Eduard Șevardnadze a demisionat din fruntea UCG, în septembrie 2001. În aceeași lună, Miheil Saakașvili, ministru al Justiției, a părăsit UCG pentru a forma, o lună mai târziu, Mișcarea Națională Unită.

Drept urmare, Uniunea loială președintelui Eduard Șevardnadze suferă un eșec usturător la alegerile locale din 2002, determinându-l pe acesta să încerce o revigorare a formațiunii. În ciuda relansării UCG, cota popularității șefului statului ajunsese la doar cca. 5% din preferințele electoratului.

În paralel, încrederea georgienilor în UCG și în președintele Georgiei a fost erodată de postul privat de televiziune Rustavi 2, care a difuzat constant materiale critice la adresa conducerii de la Tbilisi. Printre altele, Rustavi 2 a promovat documentarul „Bringing Down a Dictator” (Doborând un dictator), al lui Steve York, despre răsturnarea pașnică de la putere a fostului lider sârb Slobodan Milosevici.

Eduard Șevardnadze (n. 25 ianuarie 1928 - 7 iulie 2014) a fost un politician și diplomat georgian. Șevardnadze a servit ca Prim Secretar al Partidului Comunist Georgian (de facto liderul Georgiei Sovietice) între 1972 și 1985, și apoi, ministru de externe al Uniunii Sovietice între 1985 și 1991, în perioada când la conducerea acesteia se afla Mihail Gorbaciov. După destrămarea Uniunii Sovietice, între anii 1992 și 2003 Șevardnadze a ocupat funcția de președinte al Georgiei, conducând țara în mod autoritar, și venind la putere prin înlăturarea forțată a președintelui democratic ales, Zviad Gamsahurdia. În perioada președinției sale Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor Abhazia, Osetia de Sud și a slăbit autoritatea puterii centrale în Adjaria. El a fost forțat să se retragă în 2003, ca urmare a sângeroasei Revoluții a Trandafirilor - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Eduard Șevardnadze (n. 25 ianuarie 1928 – 7 iulie 2014) a fost un politician și diplomat georgian. Șevardnadze a servit ca Prim Secretar al Partidului Comunist Georgian (de facto liderul Georgiei Sovietice) între 1972 și 1985, și apoi, ministru de externe al Uniunii Sovietice între 1985 și 1991, în perioada când la conducerea acesteia se afla Mihail Gorbaciov. După destrămarea Uniunii Sovietice, între anii 1992 și 2003 Șevardnadze a ocupat funcția de președinte al Georgiei, conducând țara în mod autoritar, și venind la putere prin înlăturarea forțată a președintelui democratic ales, Zviad Gamsahurdia. În perioada președinției sale Georgia a pierdut controlul asupra regiunilor Abhazia, Osetia de Sud și a slăbit autoritatea puterii centrale în Adjaria. El a fost forțat să se retragă în 2003, ca urmare a sângeroasei Revoluții a Trandafirilor - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Alegerile parlamentare din 2 noiembrie 2003

La 2 noiembrie 2003, au avut loc noile alegeri legislative. Conform Comisiei Electorale Georgiene, scrutinul ar fi fost câștigat de o coaliție susținătoare a președintelui în funcție, numită „Pentru o Nouă Georgie”, cu 21,3%. Mișcarea Națională Unită, formațiunea liderului opoziției Miheil Saakașvili, s-ar fi clasat de abia pe a treia poziție, cu 18,1% din preferințele electoratului.

Scrutinul a fost însă descris de către cei peste 450 de observatori din 43 de țări din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) ca nereușind să îndeplinească standardele democratice internaționale, fiind în esență, lipsit de credibilitate[1]. Saakașvili a proclamat victoria formațiunii sale, pretențiile sale fiind susținute de exit-poll-urile companiei americane Global Strategy. Printre neregulile semnalate, a fost aceea că numele lui Miheil Saakașvili nici nu s-a regăsit pe listele de votanți.

Miheil Saakaşvili (n. 21 decembrie 1967, Tbilisi) este un politician georgiano-ucrainean,care fost preşedinte al Georgiei de la 25 ianuarie 2004 până la 17 noiembrie 2013. În prezent este guvernator al regiunii Odesa din Ucraina - (Georgian President Mikheil Saakashvili in Tbilisi, March 22, 2008) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Miheil Saakaşvili (n. 21 decembrie 1967, Tbilisi) este un politician georgiano-ucrainean,care fost preşedinte al Georgiei de la 25 ianuarie 2004 până la 17 noiembrie 2013. În prezent este guvernator al regiunii Odesa din Ucraina – (Georgian President Mikheil Saakashvili in Tbilisi, March 22, 2008) - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Începutul protestelor

Mișcarea Națională Unită, alături de Partidul „Drepturi Noi” și alți membri ai Opoziției au îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva guvernului fidel lui Șevardnadze și să practice nesupunerea civică, fără acte de violență. Scopul urmărit era demisia președintelui, în paralel cu organizarea de noi alegeri. La jumătatea lunii noiembrie 2003, au început să aibă loc demonstrații anti-guvernamentale masive pe străzile din Tbilisi, manifestările răspândindu-se rapid în aproape toate orașele importante ale Georgiei. Liderii din stradă ai revoluției au fost organizația de tineret „Kmara” (Destul!) și câteva organizații neguvernamentale, printre care Liberty Institute.

Revolta a atins apogeul la 22 noiembrie, când președintele în funcție a intenționat să deschidă noua sesiune a parlamentului. Lideri ai partidelor de opoziție, printre care și Saakașvili, au întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de „Revoluție a Trandafirilor”.

Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând stare de urgență și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10.000 de oameni ieșind pe străzi pentru a sărbători.

Revoluția Trandafirilor (3 - 23 noiembrie 2003) a fost o schimbare a puterii politice în Georgia în noiembrie 2003, care a avut loc după proteste în masă ca urmare a alegerilor parlamentare contestate. Ulterior, președintele Eduard Șevardnadze a fost forțat să demisioneze la data de 23 noiembrie 2003 (Proteste lângă sediul Parlamentului, în ziua demisiei lui Șevardnadze) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003) – Proteste lângă sediul Parlamentului, în ziua demisiei lui Șevardnadze – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Consecințe

La scurt timp, Curtea Supremă a Georgiei a invalidat rezultatele scrutinului din 2 noiembrie. La 4 ianuarie 2004 au fost organizate alegeri prezidențiale, câștigate cu peste 96% din voturi de Miheil Saakașvili, care la învestirea sa în funcție, la 25 ianuarie, avea să devină cel mai tânăr șef de stat din Europa. La 28 martie 2004, alegerile parlamentare au fost câștigate, cu o largă majoritate, de partidele susținătoare ale noului președinte.

Saakashvili's inauguration as President of Georgia - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Saakashvili’s inauguration as President of Georgia – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

cititi mai mult despre Revoluția Trandafirilor (3 – 23 noiembrie 2003) si pe en.wikipedia.org

Sf. Sfinţiţi Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala; Așezarea moaștelor Sf. Mare Mc. Gheorghe în Lida (3 noiembrie)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articole preluate de pe: ziarullumina.robasilica.ro

 

Sf. Sfinţiţi Mucenici Achepsima, Iosif și Aitala

Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Achepsima episcopul, Iosif preotul şi Aitala diaconul au trăit în Persia, în vremea regelui Sapor al 2-lea (309-379), prigonitorul creştinilor, în vreme ce peste romani au stăpânit, rând pe rând, împăraţii de la Sfântul Constantin cel Mare şi până la Teodosie cel Mare.

Regii perşilor îi prigoneau pe creştini, nu pentru că aceştia ar fi săvârşit fărădelegi, ci pentru faptul că numărul lor creştea din ce în ce mai mult, încât vechea religie păgână a perşilor era pe cale să dispară. Perşii se rugau în acea vreme la doi zei, unul al binelui şi altul al răului, se închinau soarelui şi focului şi beau sânge de animale.

Deci, a dat Sapor poruncă în întreaga sa împărăţie să fie ucişi toţi aceia care se închină lui Hristos. Şi au fost ucişi fără cruţare mulţi creştini care se aflau prin sate sau prin cetăţi, chiar oameni apropiaţi regelui.

În acea vreme, episcopul cetăţii Anita, fericitul Achepsima, a fost prins, el fiind bătrân de zile şi cinstit, având vârsta de 80 de ani. Nevrând să se închine soarelui şi focului, a fost bătut cu toiege ghimpoase.

Apoi au fost prinși şi preotul Iosif şi Aitala diaconul, vestiţi pentru credinţa şi ştiinţa lor. Şi nevrând ei să se închine focului au fost bătuţi cumplit încât li se desprindea carnea de pe oase. Apoi, legându-i, i-au băgat în temniţă lângă episcopul lor, Achepsima.

Acolo au stat pătimitorii pentru Hristos trei ani de zile, fiind scoşi în fiecare lună la chinuri. După toate acestea, odată, scoţându-l iarăşi pe fericitul episcop, ostaşii l-au bătut până şi-a dat sufletul. Pe Iosif preotul şi pe Aitala diaconul, spânzurându-i cu capul în jos, i-au ucis cu pietre.

 

Sf. Gheorghe

Slăvitul Gheorghe, marele mărturisitor al lui Hristos, s-a născut pe vremea lui Diocleţian, din tată capadocian şi maică palestiniancă. Şi dobândind creştere minunată, având fire bună şi rădăcină cinstită şi sfânta – căci părinţii lui din vechi strămoşi erau cu ales neam şi cu bună credinţă, s-a făcut prea viteaz şi strălucit în războaie.

Pentru acest lucru a fost cinstit de Diocleţian ca tribun vestit, cu rangul de numerie, încă pe când era tânăr; după aceea, pentru bărbăţia lui cea covârşitoare, a fost înaintat comit, tăinuindu-se până atunci şi necunoscând nimeni că era creştin.

Împlinind douăzeci de ani, a rămas orfan de tată, care şi-a pierdut viaţa în luptele dreptei credinţe. Iar Sfântul, plecând cu maicasa din Capadocia, a trecut în Palestina, de unde era ea, şi unde avea multe lucruri de moştenit.

Şi fiindcă s-a întâmplat a muri şi maicasaîn acea vreme, i-a rămas multă avuţie, din care, luând avere cu sine destulă, s-a dus la Diocleţian, poftind să ia mai mare stăpânire decât cea dintâi. Dar, văzându-i pe păgâni că au atâta ură asupra creştinilor, a hotărât mai întâi să-şi împartă averile sale pe care le avea cu sine la săraci, apoi să declare înaintea lui Diocleţian şi la tot sfatul şi divanul că este creştin, care lucru l-a şi făcut degrabă.

Deci, împărţind la săraci averile ce avea şi dând libertate robilor săi şi făcând aşezământ şi rânduiala pentru averile rămase în Palestina, în ziua a treia – când se ţinea sfatul stăpânitorilor de prin toată împărăţia romanilor ca să scoată din mijlocul lor pe creştini -, a venit singur în mijlocul divanului şi al sfatului unde se afla Diocleţian.

Propovăduind pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, şi-a dat la iveală bună credinţă. Pentru aceasta, fiind prins, a fost supus la tot felul de chinuri cumplite, căci a fost împuns cu suliţa în pântece, a fost pus pe o roată, bătut cu vine de bou de multe ori, aruncat într-o groapă plină cu var; dar fiind păzit nevătămat de toate, prin darul lui Dumnezeu, a atras către credinţa cea în Hristos pe împărăteasa Alexandra, femeia lui Diocleţian; şi, afară de dânsa, a creştinat şi pe un oarecare Glicherie şi pe altul, cu numele Atanasie.

Apoi a înviat pe un om din morţi şi nenumărată mulţime de oameni a adus la credinţa lui Hristos, făcând felurite minuni numai cu chemarea Domnului.

Deci, făcând el acestea, a fost închis în temniţă după porunca lui Diocleţian şi legat cu lanţuri de fier. Dar în acea noapte i s-a arătat în vedenie Hristos, binevestindu-i bunătăţile care-l aşteaptă pe dânsul. Şi, deşteptându-se, a mulţumit lui Dumnezeu şi l-a rugat pe păzitorul temniţei să dea voie slujitorului obişnuit să vină la dânsul.

Făcând păzitorul temniţei după voia lui, a intrat robul său care stătea afară de temniţă, şi Sfântul i-a arătat scrisorile cele aducătoare aminte ale sale, adică diata (testamentul) pe care o scrisese mai înainte. Robul, văzând pe stăpânul său în legături, închinându-se lui, zăcea jos la pământ plângând.

Dar Sfântul, ridicându-l, îl îndemna să fie cu inimă bună. După aceea, i-a spus lui vedenia şi i-a poruncit cu tot dinadinsul ca, după moartea sa, să-i ia trupul şi diata pe care o făcuse mai înainte de a fi prins şi să le ducă în casa patriei sale, care era în Palestina, şi să se aibă frică de Dumnezeu. Apoi să nu îndrăznească să nu facă vreuna din câte sunt scrise în diată. Deci, fiindcă el a făgăduit şi s-a învoit a face toate câte i-a poruncit, a luat binecuvântare şi iertare şi s-a dus de la Sfântul.

A doua zi, Sfântul Gheorghe, fiind adus iarăşi la cercetare şi neplecându-se lui Apolon, ci mai vârtos zdrobind cu rugăciunea şi sfărâmând pe idolii care erau în capişte, i s-a tăiat capul. Dar robul său, luând prea cinstit trupul sfântului împreună cu diata lui, s-a dus în Palestina, unde, împreună cu alţi creştini, cu multă cinste şi evlavie au îngropat sfântul şi mucenicescul trup. Apoi a săvârşit, ca un rob recunoscător şi mulţumitor, toate câte îi poruncise Sfântul.

După aceasta, n-a trecut multă vreme şi a strălucit dreapta credinţă. Căci, luând domnia împăratul Constantin, de-a pururea pomenitul şi marele împărat întocmai cu apostolii, aceia care iubeau dreapta credinţă au dobândit libertate. Iar cei ce iubeau pe mucenicul, i-au zidit Sfântului o biserică mare şi prea frumoasă în Lida.

Apoi, ridicând mult pătimitul şi sfântul trup al mucenicului, din locul cel neînsemnat în care zăcea, şi aducându-l în acea cetate, au pus la iveală pe cel vrednic de multă lumină şi de mai multă arătare; şi, printr-însul a făcut înnoire bisericii aceleia, care era din nou zidită de dânşii, fiind atunci ziua a treia a lunii noiembrie; iar moaştele lui erau ca nişte izvoare de-a pururea curgătoare, cu daruri de minuni celor care se închină lui cu credinţă.