Articole

La ordinea zilei – 25 septembrie 2020

Situația din România – 25 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne
articole preluate de pe: www.agerpres.ro;

 

Sărbătorile Zilei de 25 septembrie

Ortodoxe – Sf. Cuv. Eufrosina; Sf. Cuv. Pafnutie Egipteanul; Sf. Cuv. Serghie de la Radonej

Greco-catolice – Sf. cuv. Eufrosina

Romano-catolice – Ss. Cleofa, ucenicul lui Isus; Sergiu, călug.

 

Ziua dăruirii

La 25 septembrie se sărbătoreşte, începând cu anul 2019, în România, “Ziua dăruirii“. Iniţiată de senatorul PSD Niculae Bădălău, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 17 septembrie 2018 şi de Camera Deputaţilor la 28 noiembrie 2018, Legea nr. 355/2018 fiind promulgată la 27 decembrie 2018. Potrivit expunerii de motive semnate de iniţiatorul actului normativ şi publicate pe site-ul www.cdep.ro, această zi este menită

să încurajeze generozitatea şi implicarea socială (…) Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă“.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Alegeri Locale 2020/ Peste 18 milioane de alegători – aşteptaţi duminică la urne; măsuri sanitare speciale în procesul de vot

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege primarii, preşedinţii de consilii judeţene, dar şi pe cei care vor face parte, timp de patru ani, din consiliile locale şi judeţene.

Cetăţenii îşi pot exercita dreptul de a alege în 18.794 de secţii de votare organizate la nivel naţional, dintre care peste 1.200 în Capitală, cele mai multe în sectoarele 3 şi 6.

Pandemia de COVID-19 a determinat noi reguli de desfăşurare a votului de duminică, pentru prima dată românii fiind nevoiţi să respecte anumite măsuri de protecţie sanitară, pentru a evita răspândirea noului coronavirus.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

AlegeriLocale2020/ Ultima zi de campanie electorală; peste 100 de candidaţi în Bucureşti – la Primăria Generală şi primăriile de sector – https://bit.ly/309ohcR

Publicată de AGERPRES pe Joi, 24 septembrie 2020

 

Cursuri exclusiv online, de vineri, în şcolile în care sunt secţii de votare; activităţile didactice – reluate pe 30 septembrie

Activitatea didactică ce presupune prezenţa fizică a elevilor şi a cadrelor didactice în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar în care sunt organizate secţii de votare pentru desfăşurarea alegerilor locale va fi suspendată începând de vineri, până marţi, 29 septembrie, inclusiv, cursurile urmând să se desfăşoare doar online. Activităţile didactice se vor relua începând cu data de 30 septembrie, cu respectarea tuturor condiţiilor de siguranţă şi igienă sanitară.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Activiştii Fridays for Future Romania au blocat, vineri dimineaţa, intrarea în Ministerul Mediului

Activiştii Fridays for Future Romania au protestat, vineri dimineaţa, în faţa Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), blocând intrarea în instituţie cu zeci de perechi de pantofi şi afişe cu mesaje ce sugerau autorităţilor că nu au dreptul să ignore drama generaţiei care va experimenta cel mai puternic efectele schimbărilor climatice. Acţiunea de protest a avut loc de Ziua Mondială a Acţiunii Climatice, celebrată în fiecare an pe data de 25 septembrie.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

Situația din România – 25 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 25 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 119.683 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
96.158 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.629 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 600 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 4.633 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 24.09.2020 (10:00) – 25.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 42 de decese (25 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.328.322 de teste. Dintre acestea 25.494 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.879 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.615 la cerere.

Pe teritoriul României, 9.352 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.004 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 23.850 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 179 de persoane.

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.693 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 428 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 24 septembrie 2020, au fost raportate 3 014 925 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Spania, Franţa, Regatul Unit, Italia, și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 409.729 (+6.178) 41.862 (+37) 2.282 (+35)
Franţa 481.141 (+13.072) 31.459 (+43) 95.980 -
Spania 693.556 (+11.289) 31.034 (+130) 150.376 -
Italia 302.537 (+1.640) 35.758 (+20) 221.762 (+1.097)
Germania 278.070 (+2.143) 9.428 (+19) 247.766 (+2.060)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 24 SEPTEMBRIE 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

31.969.439 (+310.866) 978.284 (+6.415) 22.151.237 (+260.828)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 23 – 24 septembrie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.

Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Revista Presei din 25 septembrie

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 25 septembrie în Istorie

Fridays for Future Romania: Trataţi orice criză ca pe o criză! (25 septembrie 2020)

foto si articol preluate de pe https://www.facebook.com/FridaysForFutureRomania

25 septembrie 2020

 

Activiştii Fridays for Future Romania au blocat, vineri dimineaţa, intrarea în Ministerul Mediului

Activiştii Fridays for Future Romania au protestat, vineri dimineaţa, în faţa Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), blocând intrarea în instituţie cu zeci de perechi de pantofi şi afişe cu mesaje ce sugerau autorităţilor că nu au dreptul să ignore drama generaţiei care va experimenta cel mai puternic efectele schimbărilor climatice.

Acţiunea de protest a avut loc de Ziua Mondială a Acţiunii Climatice, celebrată în fiecare an pe data de 25 septembrie.

Pandemia a demonstrat vulnerabilitatea sistemelor noastre actuale în faţa unor situaţii de criză. Chiar dacă, în acest moment, întreaga atenţie este îndreptată asupra crizei epidemiologice în desfăşurare, nu ne putem permite să uităm că ne aflăm încă într-o criză mai amplă, şi anume criza climatică şi ecologică. Deciziile pe care liderii noştri le iau în aceste momente vor determina dacă reuşim sau nu să evităm în viitorul apropiat alte catastrofe umane, posibil chiar mai grave decât cele cauzate de COVID-19, şi dacă următoarele situaţii de criză ne vor prinde sau nu mai pregătiţi“, a declarat Mihnea Teodor Popescu, coordonator al departamentului de PR al Fridays for Future Romania.

Protestarii au afişat la intrarea din Ministerul Mediului un mesaj pentru demnitari “Azi corona, mâine criza climatică/Puneţi-vă în pantofii acestei generaţii!“. De asemenea, au expus zeci de perechi de pantofi, trimise de către tineri din întreaga ţară în acest scop. Încălţămintea urmează a fi donată către persoanele care au nevoie de aceasta, cu ajutorul Ligii Studenţilor la Medicină Dentară Bucureşti.

Potrivit organizatorilor protestului, acţiunea vine în contextul mai amplu al unei serii de proteste globale desfăşurate de activiştii pentru climă pe 25 septembrie, în limitele care garantează siguranţa în contextul pandemiei.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

 

⚠️Trataţi orice criză ca pe o criză!⚠️

Astăzi, 25 septembrie, de Ziua Globală a Acțiunii Climatice, le-am reamintit factorilor decizionali de la Ministerul Mediului că nu au dreptul să ne ignore.

Incendii, inundații, defrișări, deșertificări, evacuări, foamete, topirea ghețarilor. Asta este ceea ce vedem constant în jurul nostru, până în punctul în care răul se banalizează.

⭕ Suntem generația care va fi cel mai puternic afectată de consecințele crizei ecologice în care ne aflăm și care abia a început. Totuși, nimeni nu pare că ne aude.

️ Deciziile pe care liderii noștri le iau în aceste momente ne vor creiona viitorul în următorii ani. Atâta timp cât ei nu se comportă responsabil, ne rămâne nouă obligația de a-i responsabiliza.

☣️ Deja o criză ne-a luat prin surprindere și ne-a arătat cât de vulnerabile sunt sistemele noastre actuale. În plină pandemie, politicienii vorbesc despre întoarcerea la normal și relansarea economiei, fără să conștientizeze că tocmai acest “normal” este problema.

❄️ Înainte de COVID-19, a fost criza climatică – mai amplă, mai profundă și totodată mai ușor de ignorat și raționalizat de cei puternici și privilegiați în stadiul actual. Pe măsură ce aceasta avansează, și sistemele noastre vor ceda din nou. Vom permite ca alte catastrofe umane să ne prindă tot nepregătiți și dezorientați? Vom pretinde din nou că totul e sub control până în clipa în care numărul de victime ne va trezi la realitate? Sau, de data aceasta, putem spune că am învățat ceva din ce s-a întâmplat?

Viitorul nostru este în acest moment în mâinile voastre. De aceea, vă spunem astăzi răspicat: ̦-̆ ̂ ̦!

Scrisoare deschisă pentru Guvern și Parlament în contextul recuperării post-COVID: bit.ly/recuperare-justa

#FightClimateInjustice #ClimateCareUprising

Bătălia de la Nicopole (25 septembrie 1396)

Miniatură din cronica lui Jean Froissart, 1398

foto si articole preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Bătălia de la Nicopole (25 septembrie 1396)

Bătălia de la Nicopole a avut loc pe 25 septembrie 1396, între o armată aliată franco – valaho – maghiară și Imperiul Otoman, lângă fortăreața dunăreană Nicopole (Nikopol, Bulgaria). De multe ori, această bătălie mai este numită și cruciada de la Nicopole, deoarece are numeroase caracteristici ale „cruciadelor” Evului Mediu. Unele surse consideră că bătălia a fost purtată pe 28 septembrie.

 

Contextul istoric

În cursul secolului al XIV au avut loc mai multe cruciade minore inițiate de diferiți regi sau aristocrați. Astfel, avusese loc o cruciadă împotriva Tunisiei în 1390 și în epocă era în continuă desfășurare cruciada nordică de-a lungul coastei baltice. După victoria din Bătălia de la Kosovo din 1389, otomanii cuceriseră cea mai mare parte a Balcanilor, reducând teritoriul Imperiului Bizantin la regiunea din imedita vecinătate a orașului Constantinopol, care avea să fie cucerit în cele din urmă în 1453.

În 1393, țarul bulgar Ivan Șișman pierduse cetatea Nicopole – capitala sa temporară – în mâinile otomanilor, iar fratele lui, Ivan Stratismir, mai stăpânea încă Vidinul, dar statutul său politic era acela de vasal al turcilor. Frontiera dintre islam și creștinism se mutase încet spre nord spre Ungaria și Țara Românească. Regatul Ungariei era acum direct amenințat de expansionismul turcilor otomani. În plus, orașul-stat Veneția își simțea amenințată influența în Marea Adriatică.

În 1394, Papa Bonifaciu al IX-lea a proclamat organizarea unei noi cruciade împotriva turcilor, deși în acel moment schisma occidentală împărțise papalitatea în două între scaunele papale de la Avignon respectiv Roma, iar vremurile în care Sfântul Părinte avea o autoritate de necontestat erau de mult apuse. În acele timpuri, Anglia și Franța se aflau într-o perioadă de acalmie a războiului de 100 de ani, iar Richard al II-lea al Angliei și Charles al VI-lea al Franței și-au manifestat disponibilitatea pentru finanțarea în comun a unei noi cruciade. Francezii au purtat negocieri încă din 1393 cu Sigismund, regele Ungariei, pentru declanșarea unei cruciade comune.

 

Pregătirile de luptă

Planul cerea ca John de Gaunt, Louis de Orleans și Filip de Burgundia să plece încă din 1395, iar ca regii Charles și Richard să-i urmeze un an mai târziu. La începutul anului 1396, acest plan a fost abandonat. În schimb, Ioan de Nevers a organizat și condus o forță de aporximativ 10 000 de burgunzi, în special cavaleriști, și 1000 de englezi. Lor li s-au mai adăugat cam 6000 de oameni din Palatinat, Bavaria și Nürnberg. Sigismund comanda o forță mult mai mare de aproximativ 60 000 de oameni. Francezii au plecat din Montbéliard în aprilie 1396 și au ajuns la Viena în cursul lunilor mai și iunie, iar la Buda în iulie.

Deși era ortodox, domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân, s-a alăturat de asemenea cu un corp de oaste la expediția cruciată. La fel ca și în cazul Ungariei, Țara Românească se afla în acel moment la granița dintre creștinism și islamism. Mircea cel Bătrân și soldații săi erau familiarizați deja cu stratagemele otomanilor, muntenii reușind să-l înfrângă pe sultanul Baiazid I în Bătăliile de pe râul Argeș, de la Rovine și în cele pentru controlul Țării Cărvunei (1395).

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I (dar numai după tată), căruia i-a urmat la tron. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn...”. În istoriografia română apare și sub numele Mircea cel Mare. În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Acest fapt a adus cu sine și o întărire a autorității sale, exprimată în titulatura pompoasă (care încludea și titlul de despot „al țărilor lui Dobrotici”) și în reprezentarea numismatică - pictură din biserica Episcopiei de Argeș - foto preluat de pe: ro.wikipedia.org

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I (dar numai după tată), căruia i-a urmat la tron. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn…”. În istoriografia română apare și sub numele Mircea cel Mare. În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Acest fapt a adus cu sine și o întărire a autorității sale, exprimată în titulatura pompoasă (care încludea și titlul de despot „al țărilor lui Dobrotici”) și în reprezentarea numismatică – pictură din biserica Episcopiei de Argeș - cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org

Johann Schiltberger, un cruciat bavarez luat prizonier de turci la Nicopole, a descris în memoriile sale bătălia. El amintește de neînțelegerile ivite între conducătorii cruciaților cu privire la tactica de urmat: cea occidentală a cruciaților, cu grosul trupelor format din soldați ai cavaleriei grele, și cea a lui Mircea, care îi ceruse lui Sigismund ca mai înainte de bătătlie să i se permită să execute o misiune de recunoaștere pentru evaluarea pozițiilor otomane și pentru alegerea tacticii potrivite.

Sigismund a fost de acord cu domnul valah, iar după ce cavaleria ușoară munteană și-a îndeplinit misiunea, Mircea cel Bătrân a cerut să i se dea comanda asupra întregii aripi drepte cruciate, care să execute atacul din deschiderea bătăliei. Sigismund a fost imediat de acord, dar propunearea lui Mircea a fost respinsă vehement de Jean de Nevers și alți cavaleri occidentali, care nu au fost de acord cu vreo schimbare a tacticilor tradiționale vestice. În plus, se pare că Jean de Nevers dorea să i se acorde onoarea primului atac, dat fiind faptul că venise de la o mare depărtare și în plus cheltuise mulți bani pentru această expediție.

Jean de Nevers a preluat comanda forțelor reunite, (cam 100 000 de luptători), și apornit în marș spre Nicopole. Regiunea străbătută de armata cruciată a fost prădată, iar orașul Rahova a fost luat cu asalt și jefuit, iar locuitorii săi uciși sau luați prizonieri.

Bătălia de la Nicopole - (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa - The Battle of Nicopolis, as depicted by Turkish miniaturist Nakkaş Osman in the Hünername, 1584–88 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Nicopole – (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa – The Battle of Nicopolis, as depicted by Turkish miniaturist Nakkaş Osman in the Hünername, 1584–88 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Asediul Nicopolelui

Nicopole era un oraș bine fortificat și bine aprovizionat, iar cruciații nu aduseseră cu ei mașini de asediu pentru a cuceri cetatea. Cruciații au rămas în zonă, așteptând forțele otomane trimise pentru despresurarea Nicopolelui. Sultanul Baiazid I era ocupat de asedierea Constantinopolului, dar și-a mobilizat armatele și a mărșăluit spre Nicopole. Aliatul otomanilor, despotul Stefan Lazarević al Serbiei, s-a alăturat pe drum suzeranului său și, pe 24 septembrie, cei aproximativ 104 000 de soldați ai sultanului au ajuns în fața Nicopolelui. Este foarte probabil ca efectivele celor două armate să fi fost mai mici, dar în mod sigur erau aproximativ egale. Baiazid I avea avantajul de a primi informații despre mișcările trupelor cruciate de la Gian Galeazzo Visconti.

Bătălia de la Nicopole - (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa - The Battle of Nicopolis, as depicted by a Turkish miniaturist in 1588 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Nicopole – (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa – The Battle of Nicopolis, as depicted by a Turkish miniaturist in 1588 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Bătălia

În ziua de 25 septembrie, ambele armate s-au pregătit pentu bătălie. Înainte de bătălie, prizonierii luați de cruciați la Rahova au fost executați de francezi dintr-un motiv necunoscut. Francezii și englezii formau avangarda, iar Sigismund și-a împărțit trupele în trei: el comanda centrul, transilvănenii formau aripa dreaptă, iar muntenii conduși de Mircea cel Bătrân formau aripa stângă. Baiazid și-a dispus liniile cu avangarda cavaleriei protejată de o zonă de țepușe, urmată de unitățile principale de arcași și de ieniceri, iar corpul principal de oaste otoman și sârbii se ascundeau în spatele dealurilor, la ceva distanță de prima linie.

Bătălia de la Nicopole - (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa - Harta Bătăliei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Nicopole – (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa – Harta Bătăliei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Cavaleriștii francezi îmbrăcați în armuri grele au atacat spre primele linii otomane, dar au fost nevoiți să descalece în fața liniei de țepușe. Aici au început să smulgă țepușele din pământ, în acest timp aflându-se sub tirul arcașilor turci. După ce au fost îndepărtate țepușele, cavalerii descălecați au trebuit să facă față atacului infanteriei de elită otomană – ienicerii.

Francezii, superiori la capitolul armuri, au respins atacul infanteriei turce, căreia i-au provocat pierderi de aproximativ 10 000 de oameni. Francezii au atacat și cavaleria turcă și au avut din nou succes, ucigând cam 5000 de turci. Deși nu erau călare, cavalerii francezi au pornit urmărirea otomanilor care fugeau pe deal.

În momentul în care au ajuns pe vârful dealului, francezii obosiți au descoperit grosul armatelor otomane, care așteptau să contraatace. În faza următoare a luptei, francezii au fost înfrânți clar. Amiralul Franței Jean de Vienne a fost ucis, în ciuda vitejiei de care a dat dovadă în timpul în care a apărat stindardul de luptă al francezilor. Jean de Nevers, Enguerrand al VII-lea de Coucy și mareșalul Jean Le Maingre, au fost luați prizonieri.

Între timp, caii fără călăreți s-au reîntors în tabăra cruciată. Sigismund a atacat ca să-i sprijine pe cavalerii francezi și a dat piept cu forțele principale ale lui Baiazid pe creasta dealului. Rezultatul luptei a fost indecis până în momentul în care au sosit trupele sârbești. Sigismund a fost convins de apropiații săi să se retragă. Armata lui Hermann II of Cilli i-a ajutat pe Sigismund și cei din preajma sa să ajungă pe o corabie venețiană.

Bătălia de la Nicopole - (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa - Titus Fay saves King Sigismund of Hungary in the Battle of Nicopolis. Painting in the Castle of Vaja, creation of Ferenc Lohr, 1896 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Nicopole – (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa – Titus Fay saves King Sigismund of Hungary in the Battle of Nicopolis. Painting in the Castle of Vaja, creation of Ferenc Lohr, 1896 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Sigismund a spus despre francezi: “Dacă m-ar fi ascultat! Aveam destui oameni să luptăm cu dușmanii noștri.” În aceeași după-amiază târziu, Stefan Lazarević a condus atacul aripii stângi otomane și a încercuit trupele lui Sigismund rămase fără apărare. Târziu, în aceeași seară, s-a ajuns la o înțelegere și armata lui Sigismund s-a predat.

 

Urmări

Pe 26 septembrie, Baiazid a ordonat ca 3000 de prizonieri șă fie uciși drept represalii pentru uciderea prizonierilor turci din Rahova de către cruciații francezi. În plus, sultanul a fost foarte furios pentru că pierduse cam 35 000 de oameni, în special în primele faze ale bătăliei. Cruciații care au reușit să scape s-au reîntros acasă, mulți dintre ei sărăcind pe drum. Sigismund a reușit să scape cu un număr de colaboratori apropiați fugind cu o corabie pe Dunăre, Marea Neagră, Marea Egee și Marea Mediterană. Sigismund i-a suspectat pe munteni de trădare. Charles al VI-lea a fost informat în ziua de Crăciun de înfrângerea suferită de cruciați.

Bătălia de la Nicopole (25 septembrie 1396) Executarea prizonierilor cruciați ca răzbunare pentru uciderea prizonierilor turci de la Rahova - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Nicopole (25 septembrie 1396) Executarea prizonierilor cruciați ca răzbunare pentru uciderea prizonierilor turci de la Rahova – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Cavalerii din Europa Occidentală și-au pierdut în scurtă vreme intereseul pentru cruciade. Luptele aveau să mai continue în Spania și în Marea Mediterană, împotriva păgânilor din Europa de Nord, dar Occidentul nu a mai lansat alte expediții militare de amploare după această înfrângere. Anglia și Franța au reluat după puțină vreme luptele lor. Țara Românească a continuat lupta antiotomană, reușind să oprească expediția turcilor de anul următor, ca și pe cea din 1400. Înfrângerea sultanului Baiazid de către Timur Lenk (Tamerlan) la Ankara în vara anului 1402 a deschis o perioadă de anarhie în timpul căreia Mircea cel Bătrân a preluat inițiativa și a organizat împreună cu ungurii o campanie antiotomană.

Țara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrân (întindere maximă după 1404) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Țara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrân (întindere maximă după 1404) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

O dată cu restabilirea conducerii centralizate în Imperiul Otoman, ofensiva lor în Europa a fost reluată. Ungurii și polonezii au fost înfrânți în 1444 la Varna, iar în 1453 otomanii au cucerit Constantinopolul, iar în 1460 întreaga Moree, punând astfel capăt rezistenței grecilor în Balcani. În fața șirului de victorii otomane, occidentul nu a mai opus o altă mișcare de amploarea cruciadelor până în timpul Renașterii.

 

cititi despre Bătălia de la Nicopole (25 septembrie 1396) si pe en.wikipedia.org

Evenimentele Zilei de 25 septembrie în Istorie

Bătălia de la Nicopole (25 septembrie 1396) Executarea prizonierilor cruciați ca răzbunare pentru uciderea prizonierilor turci de la Rahova

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

25 septembrie este a 268-a zi a calendarului gregorian și a 269-a zi în anii bisecți. 97 zile rămase până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 25 septembrie

(BOR) Sf. Cuv. Eufrosina; Sf. Cuv. Pafnutie Egipteanul; Sf. Cuv. Serghie de la Radonej

(BRU) Sf. Eufrosina, cuvioasă († secolul al V-lea)

(BRC) Sf. Nicolae de Flüe, pustnic

 

România – Ziua dăruirii

La 25 septembrie se sărbătoreşte, începând cu anul 2019, în România, “Ziua dăruirii“. Iniţiată de senatorul PSD Niculae Bădălău, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 17 septembrie 2018 şi de Camera Deputaţilor la 28 noiembrie 2018, Legea nr. 355/2018 fiind promulgată la 27 decembrie 2018. Potrivit expunerii de motive semnate de iniţiatorul actului normativ şi publicate pe site-ul www.cdep.ro, această zi este menită

să încurajeze generozitatea şi implicarea socială (…) Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă“.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 25 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 25 septembrie în Istorie:

- 25 septembrie 1396 – Bătălia de la Nicopole

 

25 septembrie 275 - După asasinarea lui Aurelian, Senatul roman il proclamă imparat pe Marcus Claudius Tacitus.

Lucius Domitius Aurelianus (n. 9 septembrie 214, Moesia, Panonia – d. 275, Çorlu, în apropiere de Byzantion), cunoscut drept Aurelian, împărat roman (270–275) - foto: ro.wikipedia.org

Lucius Domitius Aurelianus – foto: ro.wikipedia.org

Lucius Domitius Aurelianus (n. 9 septembrie 214, Moesia, Panonia – d. 275, Çorlu, în apropiere de Byzantion), cunoscut drept Aurelian, împărat roman (270–275).

Marcus Claudius Tacitus (ca. 200 - Iunie 276) a fost Împărat roman din 25 Septembrie, 275, până în Iunie 276 - foto: ro.wikipedia.org

Marcus Claudius Tacitus – foto: ro.wikipedia.org

Marcus Claudius Tacitus (ca. 200 – Iunie 276) a fost Împărat roman din 25 Septembrie, 275, până în Iunie 276. Ar fi murit de febră la Tyana în Cappadocia, insa potrivit relatarii lui Zosimus , el ar fi fost asasinat.

 

25 septembrie 303 - Sfantul Fermin din Pamplona este decapitat din ordinul guvernatorului Sebastianus, la Amiens in Franţa, unde a predicat Evanghelia si a crestinat peste 3000 de oameni . Firmin era fiul unui senator roman din Pampeluna si s-a convertit la crestinism. Este alaturi de sfantul Francisc Xavier unul din cei doi patroni ai provinciei Navarra din Spania.

 

25 septembrie 1066 - Bătălia de la  Stamford Bridge - Regele Angliei, Harold Godwinson l-a învins pe Harald al III-lea al Norvegiei, punând capăt invaziei vikinge a Angliei.

Bătălia de la Stamford Bridge (25 septembrie 1066), parte a invaziei vikinge a Angliei, Pictură a artistului norvegian Peter Nicolai Arbo (1831–1892) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Stamford Bridge (25 septembrie 1066), parte a invaziei vikinge a Angliei, Pictură a artistului norvegian Peter Nicolai Arbo (1831–1892) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Stamford Bridge (lit. de la Podul Stamford) în Anglia este privită adesea ca un reper pentru sfârșitul Erei Vikinge în Marea Britanie. Bătălia a avut loc la 25 septembrie 1066, la puțin timp după ce armata norvegiană invadatoare condusă de regele Harald al III-lea a învins armata seniorilor nordici Edwin de Mercia și Morcar de Northumbria în Bătălia de la Fulford cu două mile la sud de York.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

25 septembrie 1396 - Bătălia de la Nicopole - Sultanul Baiazid I, “Fulgerul” înfrânge armata cruciată la Nicopole; de partea cruciaților a luptat și un corp de oaste sub comanda lui Mircea cel Bătrân.

Bătălia de la Nicopole - (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa - Miniatură din cronica lui Jean Froissart, 1398 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Nicopole – (25 septembrie 1396) Parte din Războaiele otomane din Europa – Miniatură din cronica lui Jean Froissart, 1398 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Nicopole a avut loc pe 25 septembrie 1396, între o armată aliată franco – valaho – maghiară și Imperiul Otoman, lângă fortăreața dunăreană Nicopole (Nikopol, Bulgaria). De multe ori, această bătălie mai este numită și cruciada de la Nicopole, deoarece are numeroase caracteristici ale „cruciadelor” Evului Mediu. Unele surse consideră că bătălia a fost purtată pe 28 septembrie.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

25 septembrie 1513 - Exploratorul spaniol Vasco Núñez de Balboa ajunge la Oceanul Pacific. Exploratorul spaniol Vasco Núñez de Balboa (n. 1474 – d. 15 ianuarie 1519), a pornit intr-o expeditie care a dus la descoperirea Oceanului Pacific la 25 septembrie 1513, ocean care va fi numit de spanioli Marea Sudului (Mar del Sur) , pana cand Fernando Magellan in 1520 ii va schimba numele in Pacific. Printre spaniolii membri ai expeditiei conduse de Vasco Núñez de Balboa se afla si Francisco Pizzaro, conquistadorul spaniol care avea sa distruga Imperiul Incas din America de Sud.

 

25 septembrie 1534 - A murit Papa Clement al VII-lea (n. 1478)

Papa Clement al VII-lea (nume burghez: Giulio de´Medici; n. 26 mai 1478 la Florența; d. 25 septembrie 1534 la Roma), membru al familiei de´Medici și papă al Romei din 18 noiembrie 1523 până la moartea lui - foto (Clement VII. Sebastiano del Piombo. c.1531): ro.wikipedia.org

Clement VII. Sebastiano del Piombo. c.1531 – foto: ro.wikipedia.org

 

25 septembrie 1559 - A murit domnul Tarii Romanesti, Mircea Ciobanul. Era al cincilea fiu al lui Radu cel Mare. După numele de botez se chema Dumitru și a fost căsătorit cu doamna Chiajna, fiica lui Petru Rares, domnul Moldovei, al cărei nume era de fapt Ana. Se numea „Ciobanul”, probabil pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. A domnit în Tara Romaneasca de trei ori: ianuarie 1545- 16 noiembrie 1552 ;mai 1553-28 februarie 1554; (în martie părăsește Bucureștiul); ianuarie 1558 – 21 septembrie 1559. A fost înmormântat în biserica de la Curtea Veche din București, ctitorita de el, cel mai vechi lăcaș de cult din Bucuresti care se păstrează și astăzi în forma sa de origine. Este urmat pe tron de fiul sau cel mare, în vârstă de 13 ani, Petru cel Tanar.

 

25 septembrie 1572 - Rudolf al II-lea este încoronat rege al Ungariei și Croației. A fost împărat al Sfantului Imperiu Romano-German (1576-1612), totodată rege al Boemiei și rege al Ungariei si principe al Transilvaniei (între 1599-1604).

 

25 septembrie 1599 - S-a născut arhitectul Francesco Castelli Borromini, reprezentant al barocului italian (a conceput Biserica San Carlino alle Quattro Fontane din Roma); (m. 1667).

 

25 septembrie 1683 - S-a nascut compozitorul francez Jean-Philippe Rameau; (d. 1764).

 

25 septembrie 1768 - Războiul Ruso-Turc (1768–1774) – Sultanul otoman Mustafa al III-lea a declarat război Rusiei.

Războiul Ruso-Turc (1768–1774) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Războiul Ruso-Turc (1768–1774) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Războiul Ruso-Turc din 1768–1774, numit și al V-lea Război Ruso-Turc, a izbucnit în urma luptei nobililor polonezi contra protectoratului rus din timpul țarinei Ecaterina cea Mare. Acest amestec în Polonia a determinat Imperiul Otoman să declare război Rusiei. Pretextul războiului a fost alăturarea unui regiment de cazaci trupelor ruse care au intrat în Polonia.

Turcii au învinuit cazacii de masacrul făcut în rândul populației din Balta, Ucraina de astăzi. Sultanul otoman Mustafa al III-lea declară la 25 septembrie 1768 război Rusiei. Turcii contau pe o alianță a Confedrației poloneze de la Bar. Rusia era sprijinită în război de Marea Britanie, iar Frederic cel Mare al Prusiei oferă ajutor în schimbul împărțirii Poloniei.

Confederația poloneză este înfrântă de generalul rus Alexandr Suvorov, care se întoarce apoi în ajutorul feldmareșalului Piotr Rumianțev-Sadunaiski care suferea pierderi mari împotriva trupelor otomane. Situația pe frontul ruso-otoman se schimbă în favoarea rușilor, în urma intrării în luptă a trupelor aliate ruso-prusace sub comnda prințului Alexei Orlov.

Înfrângerea trupelor otomane a urmat în Ucraina, Siria, Egipt și la bătălia navală de la Çeșme (1770). La data de 21 iulie 1774 otomanii semnează tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi (astăzi, satul Kainardja din Dobrogea de Sud, în Bulgaria). În urma acordului de pace, Hanatul Crimeii devine independent, nu mai este vasal porții otomane. Rusia primește o despăgubire de război de 4,5 milioane de ruble, și două porturi importante la Marea Neagră.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

25 septembrie 1789 - Congresul SUA adopta Bill of Rights . Proiectul Legii drepturilor, este numele cu care sunt cunoscute primele zece amendamente la Constituția Statelor Unite. Acestea au fost supuse de James Madison Congresului Statelor Unite în 1789 , și au intrat în vigoare la 15 decembrie 1791, atunci cand au fost aprobate de către trei pătrimi dintre congresmeni si trimise spre ratificare presedintelui. Initial, acestea erau in numar de 12, insa numai 10 dintre acestea au fost ratificate. In 1992, unul dintre amendamente respinse cu 200 de ani in urma a fost in cele din urma aprobat, acesta referindu-se la sitemul de reprezentare al populatiei in structuri.

Deoarece in Constitutia din 1788 au fost inscrise doar cateva drepturi individuale, dupa aprobarea ei s-au adaugat o serie de amendamente care sa garanteze libertatile fundamentale pentru cetatenii tarii. Prin completarile aduse s-a garantat dreptul la libertatea de a vorbi si la religie. Americanii s-au inspirat la conceperea actului legislativ din actul cu acelasi nume, Bill of Rights, pe care Parlamentul Marii Britanii l-a votat in 1689 si in care s-au enumerat libertatile pentru dobandirea carora natiunea engleza a facut revolutia din 1688. O alta sursa de inspiratie a fost Declaratia Drepturilor din Virginia, schitata de luptatorul pentru drepturile omului, George Mason, in 1776.

 

25 septembrie 1807 - S-a nascut Alfred Vail, inginer şi inventator american, cel care a efectuat o primă demonstraţie a unui cod telegrafic bazat pe sistemul inventat de Samuel Morse ; (d.18.01.1859).

 

25 septembrie 1840 - A murit Étienne Jacques Joseph Alexandre MacDonald, mareșal al Franței (n. 1765)

Etienne-Jacques-Joseph-Alexandre MacDonald, Duce de Taranto (n. 17 noiembrie 1765; d. 25 septembrie 1840) a fost un militar francez, Mareșal al Franței (din 1809), care a jucat un rol important în timpul perioadei napoleoniene - in imagine - MacDonald par Antoine Jean Gros - foto: ro.wikipedia.org

MacDonald par Antoine Jean Gros – foto: ro.wikipedia.org

Etienne-Jacques-Joseph-Alexandre MacDonald, Duce de Taranto (n. 17 noiembrie 1765; d. 25 septembrie 1840) a fost un militar francez, Mareșal al Franței (din 1809), care a jucat un rol important în timpul perioadei napoleoniene.

 

25 septembrie 1848 - Caimacamul Constantin Cantacuzino si comisarul Portii Fuad Efendi, au semnat decretul de exilare a fruntasilor revolutiei din Tara Românească; (25.09/7.10).

Fruntașii Revoluției de la 1848, din Țara Românească - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Fruntașii Revoluției de la 1848, din Țara Românească – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

25 septembrie 1849 - A încetat din viaţă Johann Strauss- tatăl, compozitor, violonist şi dirijor austriac; (n.14 martie 1804).

Johann Strauss (tatăl) (n. 14 martie 1804, Viena - d. 25 septembrie 1849, Viena; cunoscut și ca Johann Baptist Strauss, Johann Strauss Sr., Johann Strauss I), compozitor romantic austriac, faimos pentru valsurile sale și popularizarea acestora alături de Joseph Lanner, așezând astfel fundațiile pentru ca fiii lui să continue dinastia sa muzicală - foto -Johann Strauss (tatăl) (gravură din 1835): ro.wikipedia.org

Johann Strauss (tatăl) (gravură din 1835) – foto: ro.wikipedia.org

 

25 septembrie 1860 - Alexandru Ioan Cuza a efectuat o vizita “de curtoazie” la Istanbul. Domnitorul a fost primit cu onorurile prevazute pentru sefii de state suverane, renuntându-se la ceremonialul ofensator cu care erau primiti domnii anteriori. Vizita a urmarit solutionarea cerintelor din memoriul adresat Portii si Puterilor garante în luna iunie a aceluiasi an, referitoare la dreptul de a desavârsi unirea celor doua principate si de a modifica legea electorala (25.09/7.10-5.10/17.10).

Situaţia pe plan internaţional complicată de unificarea Italiei a amânat luarea unei decizii. În cele din urmă, la 13 septembrie 1861 s-a deschis la Constantinopol Conferinţa puterilor europene. Trei luni mai târziu Poarta emite firmanul prin care se recunoştea unirea administrativă şi legislativă a Principatelor, cu garanţia Marilor Puteri, însă numai pe timpul domniei lui Cuza . Deşi nu era o izbândă deplină, se făcuse un important progres faţă de situaţia anterioară. În aceste condiţii, pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan Cuza a emis „Proclamaţia Unirii”, in care exclama : „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată […] alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie”.

 

25 septembrie 1866 - S-a născut biologul Thomas Hunt Morgan, fondatorul teoriei cromozomiale a eredităţii – “morganism”; a primit Premiul Nobel pentru Medicină în 1933 ; (m. 4 decembrie 1945).

 

25 septembrie 1872 - Se inaugurează Gara de Nord din București și se deschide prima linie de cale ferată București – Ploiești. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Din 13/25 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman–Galați–București–Pitești. Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală.

Gara de Nord, la inaugurarea din 25 septembrie 1872 - foto: Muzeul CFR (preluat de pe:historia.ro)

Gara de Nord, la inaugurarea din 25 septembrie 1872 – foto: Muzeul CFR (preluat de pe:historia.ro)

Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită între anii 1868-1872 fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri.

Din august 1944 s-au refacut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de 350 m. Perioada dintre 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare.

 

25 septembrie 1881 - S-a născut Lu Xun, unul dintre cei mai importanţi scriitori chinezi din secolul al XX-lea. In China este considerat iniţiatorul curentului literar modern baihua ; (m. 19 octombrie 1936).

 

25 septembrie 1881 - S-a născut poetul roman de origine bulgara Panait Cerna (Panait Stanciof). A fost un poet romantic, epigon al lui Mihai Eminescu ; (m.26 martie 1913).

 

25 septembrie 1883 - A fost inaugurat castelul Peleş, ocazie folosită de autorităţi pentru a declara Sinaia oraş.

Castelul Peleș  palat in Sinaia, construit între 1873 și 1914. Fostă reședință de vară a regilor României, în prezent este muzeu - foto: ro.wikipedia.org

Castelul Peleș palat in Sinaia, construit între 1873 și 1914. Fostă reședință de vară a regilor României, în prezent este muzeu – foto: ro.wikipedia.org

Lucrările au început în 1873, sub conducerea arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman, iar costurile lucrarii s-au ridicat la 16 milioane lei-aur. Chiar după inaugurarea sa din 1883, Peleșul va mai suferi modificări, extinzându-se mereu. La forma actuală se ajunge abia în 1914 (anul morții regelui Carol I). Castelul are 160 de camere și mai multe intrări și scări interioare. Turnul central măsoară nu mai puțin de 66 de metri înălțime. Pe lângă Peleșul propriu-zis, în zonă au mai fost înălțate încă două construcții mai mici, Pelișorul și Foișorul.

 

25 septembrie 1890 - S-a născut Carli Elinor (in alte surse, s-a nascut pe 21 mai sau 21 septembrie), dirijor din SUA, de origine romană, socotit de presa epocii ca cel mai cunoscut compozitor de muzică sincronă cu imaginea filmelor de la inceputul veacului nostru, Carli Elinor are un palmares de peste 1.000 de filme

Carli Elinor est un acteur et compositeur américain né le 21 septembre 1890 à Bucarest (Roumanie), décédé le 20 octobre 1958 à Hollywood (Californie) - foto: buzznews.ro

Carli Elinor – foto: buzznews.ro

 

25 septembrie 1897 - S-a născut scriitorul William Faulkner, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1949, laureat al premiului Pulitzer: “Cătunul”, “Lumină de august”, Zgomotul şi furia” ; (m. 6 iulie 1962).

William Cuthbert Faulkner, născut Falkner (25 septembrie 1897 – 6 iulie 1962) a fost un prozator american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1949, unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii americane din secolul XX - foto (fotografie facuta de Carl Van Vechten din 1954 1954): en.wikipedia.org

William Cuthbert Faulkner (fotografie facuta de Carl Van Vechten din 1954 1954 – foto: en.wikipedia.org

William Cuthbert Faulkner, născut Falkner (25 septembrie 1897 – 6 iulie 1962) a fost un prozator american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1949, unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii americane din secolul XX.

 

25 septembrie 1906 - S-a nascut compozitorul, pianistul si profesorul rus Dmitri Dimitrievici Sostakovici; (d.9 august 1975 ). Este considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului al XX-lea. A compus lucrări în numeroase genuri. Cele mai importante lucrări ale sale sunt cele 15 simfonii, 15 cvartete de coarde, 6 concerte, lucrări de cameră și lucrări pentru pian solo. În afară de lucrările clasice, Șostakovici a compus și muzica pentru numeroase filme sovietice.

 

25 septembrie 1907 - S-a născut Robert Bresson, regizor şi scenarist francez („Un condamnat la moarte a evadat”, „Procesul Ioanei D’Arc”); (d.18.12.1999).

 

25 septembrie 1913 - S-a născut Maria Tănase, interpretă de muzică populară românească (d. 1963)

Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, București ― d. 22 iunie 1963, București), interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră (de Nicolae Iorga) și Regina cântecului românesc. A aparut prima data in public in 1921, la o serbare scolara. Si-a intrerupt studiile, fiind obligata sa munceasca pentru intretinerea familiei. In 1934 a intrat prin concurs la Teatrul de vara “Carabus”, condus de celebrul Constantin Tanase.

Debutul carierei artistice al Mariei Tanase a coincis cu debutul radiofonic, in 1938 cu un concert cu piese folclorice. Calitatile ei vocale au fost rapid apreciate. Istoricul Nicoale Iorga a numit-o “Pasarea Maiastra” dupa ce artista a cantat la inchiderea cursurilor Scolii de Vara de la Valenii de Munte, cu ocazia implinirii a 30 de ani de la infiintarea Universitatii, eveniment petrecut in toamna lui 1938. Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955 a primit Premiul de Stat, iar in octombrie 1957 i s-a acordat titlul de Artista Emerita. A decedat in Bucuresti, la 22 iunie 1963.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

25 septembrie 1920 - S-a născut actorul şi regizorul rus de film Serghei Bondarciuk, regizorul capodoperei cinematografice “Razboi si Pace” si al filmelor „Waterloo”, „Clopotele roşii”. “Razboi si pace” a fost apreciata drept o capodopera a regiei unei scene de masa (pentru regizarea bataliei de la Borodino s-au folosit peste 100. 000 de figuranti), filmul primind Premiul Oscar pentru cel mai bun film strain al anului, în 1968; (d.20.10.1994).

 

25 septembrie 1924 - Ministrul de externe Nicolae Titulescu a prezentat la Geneva la cea de-a V-a sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor, în numele guvernului român, punctul de vedere românesc în problema reglementării paşnice a diferendelor internaţionale. La 19.09.1925, Titulescu a semnat Declaraţia pentru reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale.

 

25 septembrie 1936 - S-a născut Ileana Sărăroiu, interpretă de muzică populară românească; (d. 13 mai 1979).

 

25 septembrie 1938 - S-a născut Nicolae Mărgineanu, regizor de film român. Nicolae-Dinu Mărgineanu (n. 25 septembrie 1938, Cluj) este un operator, scenarist, producător și regizor de film român.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si www.agerpres.ro

 

25 septembrie 1944 - În timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a încheiat Operatiunea Market – Garden prin care Aliatii au încercat să cucerească unele poduri peste principalele râuri din Olanda ocupată de germani. Operațiunea s-a dovedit un eșec, fluviul Rin ramanand o barieră în calea înaintării trupelor anglo-americane până în la ofensiva din martie 1945.

 

25 septembrie 1944 - S-a născut Michael Douglas, actor și producător american de film.

Michael Kirk Douglas, pe numele său adevărat Michael Danielovitch (n. 25 septembrie 1944 în New Brunswick, New Jersey), actor și producător american. Michael Douglas este fiul celebrului actor american Kirk Douglas și al actriței Diana Dill.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

25 septembrie 1948 - S-a desfăşurat la Bucureşti, prima ediţie a Campionatelor internaţionale de atletism ale României. România a fost o promotoare a atletismului european, prima ediție a acestei competiții din 1948 fiind considerată cea mai veche întrecere organizată pe continent.

 

25 septembrie 1949 - S-a nascut Pedro Almodóvar, regizor spaniol de film. Pedro Almodóvar (n. 25 septembrie 1951, Calzada de Calatrava, Provincia Ciudad Real, Spania) este un regizor spaniol. La sfârșitul anilor 60 s-a mutat la Madrid. A lucrat timp de 12 ani ca asistent administrativ la Compania Națională de Telefoane. A debutat în activitatea cinematografică prin producția unor scurt metraje. Concomitent a jucat în trupa de teatru Los Goliardos și a scris pentru mai multe reviste underground, și i se publică unele din povestiri. De asemenea a cântat în grupul punk Almodovar & McNamara.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.orgwww.imdb.com

 

25 septembrie 1950 - La exact trei luni de la începerea Razboiului din Coreea, trupele Națiunilor Unite au ocupat Seulul.

 

25 septembrie 1952 - S-a născut Christopher Reeve, actor american de film (d. 2004)

Christopher D’Olier Reeve[1] (n. 25 septembrie 1952 – d. 10 octombrie 2004) a fost un actor, regizor, producător, scenarist, autor și activist american, cunoscut mai ales pentru interpretarea rolului “Superman”. În mai 1995, în timp ce filma are loc un accident în care actorul, căzând de pe cal pe platourile din Charlottesville, rămâne paralizat de la gât în jos pentru toată viața.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

25 septembrie 1957 - Central High School din Little Rock, Arkansas, devine şcoaoala mixta pentru elevii albi si negri. A fost nevoie de intervenţia armatei americane, care a escortat elevii de culoare, pentru ca localnicii albi să accepte integrarea rasială.

 

25 septembrie 1961 - S-a înfiinţat Consiliul Apărării RPR.

 

25 septembrie 1962 - Se proclamă Republica Democrată Algeria; Ferhat Abbas e ales președinte al guvernului provizoriu.

 

25 septembrie 1968 - S-a născut Will Smith, actor și rapper american.

Willard Carroll “Will” Smith, Jr. (n. 25 septembrie 1968) este un actor, producător, rapper și compozitor american, nominalizat la premiile Oscar și Globul de Aur. De asemenea este artist hip-hop/R&B câștigător al mai multor premii Grammy. În aprilie 2007, revista Newsweek l-a numit „cel mai bun actor de la Hollywood”. Smith a cunoscut faima ca rapper sub numele de The Fresh Prince, la sfârșitul anilor 1980 și în serialul The Fresh Prince of Bel-Air. Printre cele mai notabile filme ale sale sunt Bad Boys și continuarea; Men in Black și continuarea; Independence Day; I, Robot; Ali; The Pursuit of Happyness; I Am Legend; Hancock și Seven Pounds. În 2008 revista Forbes l-a declarat cel mai bine plătit actor din lume.

Smith este considerat de Forbes cel mai profitabil actor în materie de generare a încasărilor pentru filme. Până în 2014, 17 din 21 de filme în care el a jucat un rol principal au acumulat la nivel global încasări de peste $100 milioane fiecare, cinci din ele având încasări de peste $500 milioane fiecare. Per total, până în 2014, filmele sale au încasat $6,6 miliarde la nivel global la office.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.facebook.com

 

25 septembrie 1969 - S-a născut Catherine Zeta-Jones, actriţă americană.

Catherine Zeta Jones (n. 25 septembrie 1969) este o actriță britanică, de origine galeză,. ce joacă în principal în Statele Unite, soţia actorului Michael Douglas, laureată cu Premiul Oscar pentru prestația feminină din musicalul Chicago.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.agerpres.roen.wikipedia.org; www.facebook.com

 

25 septembrie 1970 - A încetat din viaţă scriitorul german Erich Maria Remarque ( “Soroc de viaţă şi soroc de moarte”, “Nimic nou pe frontul de vest”); (n. 22 iunie 1898).

Erich Maria Remarque (pseudonimul literar al lui Erich Paul Remark; n. 22 iunie 1898, Osnabrück, Germania - d. 25 septembrie 1970, Locarno, Elveția) este unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea - foto: famouspeopleinfo.com

Erich Maria Remarque - foto: famouspeopleinfo.com

Erich Maria Remarque (pseudonimul literar al lui Erich Paul Remark; n. 22 iunie 1898, Osnabrück, Germania – d. 25 septembrie 1970, Locarno, Elveția) este unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea . Parte din operele sale au fost ecranizate de-a lungul timpului.

 

25 septembrie 1972 - Norvegienii votează majoritar negativ la referendumul privind integrarea tarii lor în Comunitatea Economică Europeană.

 

25 septembrie 1976 - Trupa de rock U2 este înfiinţată după o întâlnire în casa bateristului Larry Mullen. U2 este o formație rock din Dublin,capitala Republicii Irlanda, ai cărei membri sunt: Bono (voce și chitară), The Edge (chitară, claviaturi și voce), Adam Clayton (chitară bas) și Larry Mullen Jr. (baterie și percuție). Înființată în 1976, U2 a rămas printre cele mai apreciate prezențe din lumea muzicală începând cu mijlocul anilor 1980. Grupul a vândut peste 140 de milioane de albume în întreaga lume, având peste șase albume numărul 1 în Statele Unite ale Americii și nouă numărul 1 în Regatul Unit, fiind una din cele mai de succes formații rock din toate timpurile.

 

25 septembrie 1991 - A murit intr-o inchisoare franceza la varsta de 77 de ani, fostul sef al Gestapoului din Lyon, Klaus Barbie, gasit vinovat de asasinarea a numerosi luptatori din rezistenta si evrei francezi; (n.25 octombrie 1913). Supranumit „macelarul din Lyon”, Barbie fost condamnat pentru crime impotriva umanitatii la inchisoare pe viata de un tribunal francez in 1987.

 

25 septembrie 1991 - În ediţia sa din 25 septembrie 1991, ziarul bucureştean ,,România Liberă” publica o ştire cu titlul: ,,România este gata pentru unirea cu Republica Moldova”, citând un interviu acordat de prim-ministrul României Petre Roman ziarului austriac ,,Die Presse”. Mai exact, la întrebarea corespondentului vienez dacă este posibilă Unirea, şeful guvernului de la Bucureşti a spus că nu vede nici o problemă din partea României şi că totul depinde de voinţa moldovenilor.

Dacă ei vor insista, guvernul român nu se va opune unirii”, a adăugat Petre Roman. Este interesant de reţinut soluţia sugerată de Petre Roman cu privire la soarta celorlalte naţionalităţi din Republica Moldova, mai ales a ruşilor. Premierul român afirma că acestora li se va putea propune să se întoarcă în teritoriile din care provin. „Aceştia [oricum] au fost aduşi ca populaţie în Moldova doar în ultimii 10-20 de ani, de către autorităţile ruseşti, deci nu o consideră propria lor patrie”.

 

25 septembrie 1991 - A patra Mineriada. Minerii din Valea Jiului au ajuns în Gara Băneasa cu mai multe garnituri de tren, conduși de liderul lor sindical, Miron Cozma. La sfârșitul zilei, Miron Cozma îi cere la Palatul Cotroceni președintelui Ion Iliescu demiterea primului ministru Petre Roman în schimbul liniștii din Capitală.

În 24 septembrie 1991, minerii din Valea Jiului intră în grevă generală și cer primului ministru, Petre Roman, să vină la Petroșani pentru a le asculta problemele. Liderul sindical, Miron Cozma, i-a amenințat pe reprezentanții Guvernului că dacă nu se rezolvă aceste nemulțumiri cît mai repede posibil, ei vin în număr mare la București. Primele acțiuni violente au fost făcute la Petroșani unde au intrat în primărie și l-au agresat pe subprefectul Ionel Botoroaga și pe directorul Regiei Autonome a Huilei, Benone Costinaș.

În gara Petrosani solicită trenuri pentru deplasarea la Bucuresti şi fiind refuzaţi, devastează gara, ocupă acceleratul 244 şi deturneaza alte două garnituri de tren. În Petroşani şi Vulcan au loc violenţe, devastări şi incendii. A doua zi, trenurile cu mineri sunt oprite în Gara Craiova, se anunţase că Petre Roman ar fi dispus să vină aici pentru tratative. Minerii refuză oferta şi îl agresează pe prefectul Ilie Ştefan şi pe generalul maior Ilie Marin şi devastează gara. După toate acestea trenurile pleaca spre Bucureşti unde ajung în dimineaţa zilei de 25 septembrie 1991.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

25 septembrie 1992 - A fost inaugurat la Nürenberg, canalul de navigaţie Rin-Main-Dunăre. Avand o lungime de 171 km, Canalului Dunăre-Marea Neagră reduce distanţa de transport dintre Rotterdam şi Constanţa la jumătate.

 

25 septembrie 1996 - A încetat din viaţă Nicu Ceauşescu, fiul dictatorului Nicolae Ceauşescu (n. 1 septembrie 1951).

Nicu Ceaușescu (n. 1 septembrie 1951, București – d. 25 septembrie 1996, Viena), al treilea fiu al dictatorului Nicolae Ceaușescu și al soției sale - foto: cotidianul.ro

Nicu Ceaușescu - foto: cotidianul.ro

Nicu Ceaușescu (n. 1 septembrie 1951, București – d. 25 septembrie 1996, Viena), al treilea fiu al dictatorului Nicolae Ceaușescu și al soției sale.

 

25 septembrie 1997 - La Biserica Mirăuţi din Suceava, necropolă voievodală, si sediul primei Mitropolii a Moldovei, a fost descoperit mormântul domnitorului Petru I Muşatinul, Domn al Moldovei ( 1375 – decembrie 1391). În ordinea reprodusă în cronicile moldoveneşti şi în diploma lui Alexandru cel Bun din 7 ianuarie 1403 , Petru I Muşatinul a urmat în scaunul voievodal al Moldovei după Laţcu.

Cu excepţia cronicii zise moldo-polone, care greşeşte evident atribuindu-i o domnie de doar 8 ani, şi a cronicii zise anonime sau de la Bistriţa, care-i atribuie, poate nu fără oarecare temei, o domnie de 12 ani, celelalte variante ale cronicilor indigene sunt solidare în a aprecia durata aflării lui Petru I Muşatinul în scaun la 16 ani .

Nici un izvor istoric însă nu menţionează data la care a început să domnească acest voievod. Despre sfârşitul domniei se ştie doar că pe la începutul anului 1392 unii soli de-ai săi continuau să sosească “cu scrisori” la Cracovia, la regele Vladislav al II-lea Jagiello, iar la 30 martie 1392 era deja în scaun urmaşul său – Ştefan I . Ar însemna că Petru I Muşatinul a început să domnească pe la începutul anului 1376, adică vreo 2-3 ani după moartea lui Laţcu. Altfel spus, urcarea în scaun a lui Petru I Muşatinul a marcat sfârşitul perioadei de interregn ,intervenita după stingerea din viaţă a feciorului lui Bogdan şi se înscrie ca un final al luptelor interne pentru scaunul voievodal rămas vacant.

 

25 septembrie 2008 - China lansează nava spaţiala Shenzhou 7, avand la bord trei cosmonauti. Misiunea s-a incheiat fără probleme in ziua de 28 septembrie.

 

25 septembrie 2009 - Vladimir Filat devine cel de-al 8-lea prim-ministru al guvernului Republicii Moldova.

Vladimir Filat (n. 6 mai 1969, satul Lăpușna, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, astăzi Republica Moldova), cunoscut mai mult ca Vlad Filat, politician și om de afaceri din Republica Moldova, membru fondator și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, fost prim-ministru al Republicii Moldova între 2009 și 2013 și fost președinte interimar al Republicii Moldova în 2010. Este unul dintre cei mai bogați și mai influenți oameni din Republica Moldova - foto: enational.ro

Vladimir Filat – foto: enational.ro

Vladimir Filat (n. 6 mai 1969, satul Lăpușna, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, astăzi Republica Moldova), cunoscut mai mult ca Vlad Filat, politician și om de afaceri din Republica Moldova, membru fondator și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, fost prim-ministru al Republicii Moldova între 2009 și 2013 și fost președinte interimar al Republicii Moldova în 2010. Este unul dintre cei mai bogați și mai influenți oameni din Republica Moldova.

 

25 septembrie 2020 - La Ordinea Zilei

Bătălia de la Stamford Bridge (25 septembrie 1066)

Bătălia de la Stamford Bridge (25 septembrie 1066), parte a invaziei vikinge a Angliei, pictură a artistului norvegian Peter Nicolai Arbo (1831–1892)

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Bătălia de la Stamford Bridge (25 septembrie 1066)

Bătălia de la Stamford Bridge (lit. de la Podul Stamford) în Anglia este privită adesea ca un reper pentru sfârșitul Erei Vikinge în Marea Britanie Bătălia a avut loc la 25 septembrie 1066, la puțin timp după ce armata norvegiană invadatoare condusă de regele Harald al III-lea a învins armata seniorilor nordici Edwin de Mercia și Morcar de Northumbria în Bătălia de la Fulford cu două mile la sud de York.

Regele Harold Godwinson al Angliei l-a întâmpinat pe Harald cu propria sa armată, luându-l prin surprindere, cu războinicii fără armuri și nepregătiți după un marș forțat intrat în legendă și care a străbătut regatul de la sud la nord.

Bătălia de la Stamford Bridge (25 septembrie 1066) - A 19th century illustration for Harald Hardrada saga, Heimskringla - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Stamford Bridge (25 septembrie 1066) – A 19th century illustration for Harald Hardrada saga, Heimskringla – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Conform Cronicii Anglo-Saxone (SA 1066), dar nemenționată în versiunile precedente, la apariția englezilor Podul de la Stamford a fost imediat ținut de un berseker norvegian, înarmat cu o secure și fără armură. Era vorba despre un războinic de statură impresionantă, mare chiar și pe lângă Harald Hardrade (deci având peste 2 metri). I-a inspăimântat pe englezi și a ținut podul o oră întragă ucigând pe oricine încerca să treacă. Până la urmă englezii l-au ucis cu lancea dintr-o barca poziționată sub pod.

Dar acest act de curaj solitar i-a dat regelui Harald al III-lea și oamenilor săi destul timp să formeze un cerc pe un promotoriu forțându-i pe englezi să atace în urcare și cu spatele la râu. După o bătălie încrâncenată cu pierderi de ambele părți, dar devastatoare mai ales pentru norvegieni (lipsiți fiind de zale), Harald Hardråde și seniorul Tostig, fratele lui Harold Godwinson, au căzut amândoi.

Venirea de întăriri norvegiene a prelungit bătălia dar nu i-a schimbat cursul. Infrângerea norvegienilor a fost decisivă. Regele Harold Godwinson a acceptat un acord cu supraviețuitorii, inclusiv cu fiul lui Hardråde, Olaf, și le-a dat permisiunea să se întoarcă în Norvegia luând cu ei și trupul regelui lor, după ce au jurat să nu mai atace Anglia niciodată.

Bătălia de la Stamford Bridge (25 septembrie 1066) - The Battle of Stamford Bridge and the death of Harald Hardrada (wielding a battleaxe) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Stamford Bridge (25 septembrie 1066) – The Battle of Stamford Bridge and the death of Harald Hardrada (wielding a battleaxe) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Dar, deși a câștigat o bătălie, Harold Godwinson urma să piardă în scurt timp un război împreună cu propria viață. La doar două săptămâni după aceea, la 14 octombrie, după ce mărșăluise tocmai din Yorkshire, a fost înfrânt de normanzii ducelui William Cuceritorul, în Bătălia de la Hastings. Cucerirea normandă a Angliei începuse.

 

cititi mai mult despre Bătălia de la Stamford Bridge si pe en.wikipedia.org

Sfânta Cuvioasă Eufrosina (25 septembrie)

foto si articol preluate de pe ziarullumina.ro

 

Sfânta Cuvioasă Eufrosina

Sfânta Eufrosina a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel Mic (408-450) şi era singurul copil al unui om puternic, slăvit, credincios şi milostiv, pe care-l chema Pafnutie, din cetatea Alexandriei.

Pe când avea 18 ani, tatăl ei a logodit-o cu un tânăr nobil, însă ea iubea mai mult viaţa monahicească. Drept aceea, pe orice călugăr primit în casă şi ospătat de tatăl ei, ea îl întreba despre viaţa fraţilor din mănăstire. Astfel, odată, pe când tatăl ei nu era acasă, fericita Eufrosina a părăsit lumea şi deşertăciunile ei şi a fugit pe ascuns din casa părintească, schimbându-şi portul, adică îmbrăcându-se în haine bărbăteşti şi numindu-se Smarald. Tunzându-şi părul capului a intrat într-o mănăs­tire, dându-se drept famen.

Şi a stat acolo, nevoindu-se şi strălucind în mijlocul bărbaţilor precum piatra cea scumpă, timp de 38 de ani. Apoi, căzând într-o boală grea, Sfânta Eufrosina s-a mutat la Domnul.

Din iconomia lui Dumnezeu, se afla atunci în mănăstire şi Pafnutie, tatăl ei, căruia i s-a descoperit înainte de a-şi da duhul.

O, tată, eu sunt Eufrosina, fiica ta, şi tu eşti tatăl meu”, a zis ea.

Pafnutie, văzând acestea, s-a cutremurat, dar totodată s-a şi bucurat. Pentru aceasta şi-a împărţit toată averea săracilor şi s-a făcut şi el monah, luând asupra sa asprimea nevoinţelor pustniceşti. Şi s-a arătat vrednic urmaş şi moştenitor, atât al chiliei şi al rogojinii pe care se odihnea Cuvioasa Eufrosina, cât şi al râvnei şi bunătăţilor fiicei sale. Şi s-a mutat Pafnutie la Domnul, bucurându-se.

cititi mai mult despre Sfânta Cuvioasă Eufrosina si pe: basilica.ro; doxologia.ro