Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei
Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi (cunoscut și ca Teodosie al Moldovei) a fost un mitropolit al Moldovei din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, care a suferit mucenicia din mâinile tătarilor intrați pe teritoriul Moldovei într-o expediție de pradă.
Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 22 septembrie.
Sf. Ierarh Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Secolul al XVII-lea) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfântul Teodosie s-a născut în prima parte a secolului al XVII-lea, din părinți răzeși, în apropierea Mănăstirii Brazi (județul Vrancea).
Crescut cu evlavie și iubind slujbele bisericești, el intră ca frate la această mănăstire la vârsta de optsprezece ani.
Mai târziu fost tuns în monahism, cu metania la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți (azi jud. Suceava).
Iubitor de învățătură și evlavios, a fost ales ca episcop de Rădăuți în anul 1669.
În anul 1671 a fost rânduit apoi ca episcop de Roman până în anul 1674.
Pentru vrednicia lui și ca urmare a situației politice tulburi din țară, după plecarea în Polonia a mitropolitului Dosoftei, el este ales Mitropolit al Moldovei, după venirea pe tron a lui Dumitrașcu-Vodă Cantacuzino (nov. 1673-nov. 1675 și 1684-1685).
Dumitrașcu-Vodă urcase pe tron datorită promisiunii de a plăti sultanului o sumă foarte mare de bani și este adus în țară cu sprijinul tătarilor.
Ion Neculce, în Cronica Moldovei, îl descrie din această cauză ca pe o figură decăzută, întrucât, pentru a-și plăti datoriile față de Poartă, crește birurile, confiscând chiar și o parte din averile mănăstirilor; pe de altă parte, acesta ține cetele tătare în țară pe toată durata iernii anului 1684-1685, de teama unei invazii polone, însă tătarii pornesc o serie de expediții de jaf care îngrozesc întreaga țară.
A doua lui domnie avea să fie marcată de o teribilă foamete.
Mitropolitul Teodosie îl înfruntă pe domnitor, cerându-i să pună capăt jafurilor, însă, ca răspuns, domnitorul îl înlătură din scaunul mitropolitan și îl trimite sub pază la mănăstirea Sfântul Sava din Iași (unde rămâne, sub ocrotirea Patriarhului Ierusalimului).
Este eliberat de aici de mitropolitul Dosoftei, revenit pe scaunul mitropolitan, care îi îngăduie să se retragă la mănăstirea Brazi.
Aici ierarhul înalță o nouă biserică, cu hramul Sf. Gheorghe, stabilind și o nouă rânduială a slujbelor.
De asemenea, se mai îngrijește și de mănăstirea lui de metanie, Bogdana, îndemnându-l pe logofătul Solomon Bârlădeanu să o reconstruiască.
Înzestrează ambele mănăstiri cu mai multe moșii, cărora le lasă și o parte din averile sale; pentru restul averilor sale, hotărăște printr-un testament datând din anul 1691 ca acestea să fie cheltuite pentru întemeierea altor două mănăstiri.
Incursiunile de jaf ale tătarilor în Moldova continuă în toată această perioadă, lucru relatat și în cronica lui Neculce.
În timpul unei astfel de expediții, hoardele tătarilor ajung până la mănăstirea Brazi.
Aflându-l aici pe mitropolitul Teodosie, îl chinuie cumplit, încercând să-l facă să le dea odoarele mănăstirii și banii.
Acesta însă nu se învoiește să le dea, astfel că tătarii i-au tăiat capul, sfântul Teodosie primind astfel cununa muceniciei, la scurt timp după praznicul Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie).
Trupul lui a fost îngropat în biserica Sf. Gheorghe, ctitoria lui, însă cu vremea, din cauza cutremurelor din zona Vrancei, biserica avea să cadă în ruină.
Trupul sfântului a fost descoperit însă în chip minunat în anul 1842, în vremea stăreției la mănăstirea Brazi a ieroschimonahului Dimitrie.
Trupul sfântului este descoperit atunci când noul stareț pune să fie săpat propriul lui mormânt în cimitirul mănăstirii, în locul unde fusese biserica Sf. Gheorghe.
Groapa se surpă însă în fiecare zi, până când starețul însuși se hotărăște să vină să cerceteze pricina și, săpând iarăși, află în acest loc trupul Sfântului Teodosie, după cum povestește și Cuviosul Antipa de la Calapodești, care a fost de față la această descoperire minunată și care spune că moaștele Sf. Teodosie răspândeau o mireasmă plăcută.
Starețul pune ca sfântul să fie reînhumat în Peștera de Jos, în subteranele paraclisului „Învierea lui Lazăr”, unde se slujea pe atunci și Sf. Liturghie.
Capul sfântului a fost păstrat în altarul paraclisului, spre cinstirea lui de către monahi și credincioși; a rămas aici până la închiderea și demolarea mănăstirii de către regimul comunist, în anul 1959, când a fost pus din nou în mormânt.
Există mărturii atât din secolul al XIX-lea, cât și din secolul al XX-lea care atestă evlavia credincioșilor față de sfântul mucenic Teodosie.
Proslăvirea
După căderea regimului comunist în decembrie 1989, mănăstirea Brazi a fost redeschisă, ca mănăstire de maici.
Tot atunci s-a reluat și cinstirea sfântului Teodosie pe plan local, în așteptarea unei hotărâri a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Sfântul Sinod a proclamat solemn canonizarea Sf. Ier. Mc. Teodosie de la Brazi pe 5 octombrie 2003, sfântul având ca zi de pomenire data de 22 septembrie.
Sfintele moaște
Cercetările făcute în anii 2000 pe locul fostului paraclis, prin grija episcopului locului, PS Epifanie al Buzăului au dus la descoperirea moaștelor sfântului Teodosie.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat solemn canonizarea ca sfânt a sfințitului Teodosie, iar moaștele sale au fost așezate, spre cinstire, în biserica Mănăstirii Brazi.
O parte a moaștelor sfântului a fost trimisă și la mănăstirea de metanie a sfântului, Bogdana, iar din mai 2010, o părticică din moaștele sale a fost dăruită bisericii Sf. Nicolae din București (parohia Apărătorii Patriei 1), care a primit și hramul Sf. Teodosie de la Brazi.
Părți din moaștele Sf. Ierarh Teodosie de la Brazi se găsesc așadar astăzi:
-La Mănăstirea Brazi (jud. Vrancea)
- La mănăstirea Bogdana, împreună cu o parte din moaștele Sf. Leontie de la Rădăuți
- La biserica Sf. Nicolae din București (parohia Apărătorii Patriei I, str. Panselelor nr. 2).
Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie este astăzi cinstit în întreaga țară, dar mai ales pe plan local, în episcopia Buzăului și Vrancei și în zona Moldovei, unde și-a petrecut viața și a primit moartea mucenicească.
El este iubit pentru smerenia și răbdarea lui în suferință, pentru râvna și grija lui pentru biserici și mănăstiri și față de toți păstoriții lui, precum și pentru jertfa lui mucenicească.
Imnografie
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei
Glasul 1
Prea lăudaților mucenici…
Arătatu-te-ai, Ierarhe Teodosie, sfeșnic pururea luminos și mare apărător al Bisericii lui Hristos. Strălucit-ai prin slujire și mucenicie, ca o jertfă preacurată, aducându-te Stăpânului tuturor; slăvim pomenirea ta, rugând pe Dumnezeu să dăruiască sufletelor noastre pace și mare milă.
Condacul Sfântului Sfinţit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei
Glasulul al 8-lea
Glasul cuvântului vieții a răsunat în Biserica lui Hristos, căci Păstorul ei s-a arătat bun chivernisitor al Tainelor lui Dumnezeu. Drept aceea, soborul arhiereilor și cetele călugărilor cântă într-un glas: „Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, mucenice nebiruit al lui Hristos!”
Sfântul Mucenic Teodosie s-a născut în prima jumătate a secolului al XVII-lea în aproprierea Mănăstirii Brazi din părinți răzeși urmași de la Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.
Părinții săi l-au dus la slujbele care se oficiau aici. La vârsta de 18 ani el a intrat ca frate la această mănăstire, iar metania de călugăr a primit-o la Mănăstirea Bogdana (azi în județul Bacău).
Fiind un monah evlavios și având și o inteligență deosebită, cunoscând Sfânta Scriptura și o parte din Scrierile Sfinților Părinți, a fost ales Episcop în anul 1669 la Rădăuți, unde mergea deseori la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, unde ardea permanent o candelă.
În anul 1671 a fost trimis să păstorească Episcopia Romanului, unde a activat până în anul 1674, când pentru activitatea sa pastorală și pentru înalta sa spiritualitate, a fost ales Mitropolitul Moldovei, unde scaunul era vacant prin plecarea lui Dosoftei în Polonia.
Cronicarul Ion Neculce scrie în Cronica Moldovei că domnul Moldovei era Dumitrașcu Cantacuzino, una dintre cele mai decăzute figuri din istoria noastră.
El a adus pe tătari în Moldova pentru a sta cât mai mult pe tron, plătind un bir mare provenit nu numai din impozitele mari asupra moldovenilor, dar și din banii mănăstirilor (de la Mănăstirea Rascău luând toți galbenii).
„Mitropolitul Teodosie s-a dus la Domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino zicând: „Ce sunt acestea Măria Ta, au semeni lui Antihrist?”. Și domnul s-a mâniat și l-a scos din scaun cu necinste”, scrie cronicarul Ion Neculce și l-a închis la Mănăstirea Sfântul Sava din Iași.
Când s-a întors din Polonia Mitropolitul Dosoftei l-a scos din închisoare și Mitropolitul Teodosie s-a retras la Mănăstirea Brazi, de care era legat sufletește de când a intrat ca frate la această mănăstire.
Cum a ajuns aici a ridicat o biserică frumoasă cu hramul Sfântului Gheorghe, introducând reguli cu slujbe monahale de zi și de noapte. A avut grijă și de Mănăstirea Bogdana, determinând pe logofătul Solomon Bârlădeanu de a ridica din temelie o nouă mănăstire.
A înzestrat aceste mănăstiri cu terenuri arabile, vii, pomi fructiferi, păduri și mori de apă. În vremea aceea era vornic de Vrancea Cronicarul Miron Costin și împreună au semnat multe documente ale vrâncenilor, urmași ai celor 7 feciori ai „babei Vrâncioaia”, cărora Sfântul Voievod Ștefan cel Mare le-a dat „ocine”, fiindcă „l-au slujit cu credință”.
În anul 1691 Mitropolitul Teodosie face o Diată în care scrie că a ridicat mai multe locașuri pe care le știe Dumnezeu și lasă toate donațiile pe care le-a primit de la credincioși pentru mănăstiri, ucenicului său, Diaconul Laurențiu, ca să mai facă două mănăstiri.
Cronicarul Ion Neculce scrie că în vremea aceea veneau tătarii ca lăcustele și jefuiau pe moldoveni de tot avutul lor.
Astfel, în anul 1694 o hoardă de tătari răzleți au pătruns în Mănăstirea Brazi și l-au chinuit cumplit pe Mitropolitul Teodosie ca să le dea odoarele și banii și pentru că el nu a voit să le dea, l-au ucis tăindu-i cinstitul său cap. Era după „Ziua Crucii”.
Monahii împreună cu credincioșii de prin satele vecine l-au înmormântat în Biserica Sfântul Gheorghe, care era ridicată de Mitropolitul Teodosie.
Din cauza cutremurelor din regiunea Vrancei, biserica ridicată de Mitropolitul Teodosie s-a ruinat.
Atunci Ieroschimonahul Dimitrie, starețul Mănăstirii Brazi, a dezgropat, în anul 1842, osemintele Mitropolitului Teodosie și le-au dus să fie reînhumate în Peștera de jos, ridicata de primii pustnici ai Mănăstirii Brazi, Teofilact și Sava, unde era și Paraclisul „Învierea lui Lazăr”, în care se oficia și Sfânta Liturghie.
În timpul în care soborul de preoți slujeau osemintele Sfântului Ierarh Teodosie, era acolo și Cuviosul Antipa (de la Calapodești), pe care noi îl sărbătorim la 10 ianuarie și el mărturisește: „M-am învrednicit a vedea aceste moaște, eu le-am atins și erau binemirositoare”.
Un egumen al Mănăstirii Brazi, Anton Dumbravă, care a fost și ajutor de stareț la Mănăstirea Neamț, scria că în anul 1857 se găsea tivda (capul) Sfântului Mucenic Teodosie la mare cinste, scoasă din mormânt la Mănăstirea Brazi.
Starețul de la Mănăstirea Brazi – Teodosie Filimon, care după anul 1959, când Mănăstirea Brazi a fost demolata de comuniști, a dat o declarație la Mănăstirea Cernica semnată de Preacuviosul stareț și cu ștampila Mănăstirii Cernica, în care scrie că „atât în timpul meu, cât și înainte de mine, monahii și credincioșii veneau de aprindeau lumânări și se rugau pentru împlinirea cererii lor la mormântul Sfântului Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi”.
Viața Sfințitului Mucenic Teodosie, râvna lui pentru ridicarea de sfinte lăcașuri, smerenia sa, dragostea pentru buna rânduială a obștilor monahale, grija părintească față de păstoriții săi, răbdarea tuturor suferințelor și prigonirilor nedrepte la care a fost supus, precum și lucrarea lui încununată de jertfă martirică, au făcut ca să fie întotdeauna cinstit cu evlavie de dreptmăritorii creștini.
Sfântul Teodosie de la Brazi a fost în mod solemn proclamat sfânt la data de 5 octombrie 2003.
Pomenirea sa a fost stabilită pentru ziua de 22 septembrie.
cititi mai mult despre Sf. Ierarh Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei si pe: basilica.ro; doxologia.ro
Sfântul Sfințit Mucenic Foca, Episcopul de Sinope (†117)
Sfântul Mucenic Foca este unul din cei patru sfinți cu numele acesta, pomeniţi de sinaxar.
S-a născut în orașul Sinopi, iar părinții săi au fost Pamfil și Maria.
El a trăit în Sinope, în zilele împăratului Traian, strălucind cu toate faptele bune şi cu petrecere neprihănită.
Încă din tinerețe s-a învrednicit de darul Duhului Sfânt, făcând minuni.
A fost ales Episcop al orașului Sinopi.
În timpul împăratului Traian (98-117), a suferit moarte martirică din porunca dregătorului African († 117).
Sfântul Sfințit Mucenic Foca, Episcopul de Sinope (†117) – foto preluat de pe doxologia.ro
Când a fost adus înaintea eparhului African şi întrebat dacă este creştin, el a mărturisit cu îndrăzneală credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos.
Plin de mânie, eparhul African l-a chinuit pe Sfântul Foca pentru mărturisirea lui.
Însă, s-a făcut un cutremur mare şi, fără de veste, căzând eparhul împreună cu slujitorii lui, au rămas fără suflare.
Văzând femeia eparhului această minune, s-a înfricoşat şi s-a rugat sfântului, care l-a înviat pe African.
După aceea, l-au dus la împăratul Traian şi mărturisind Sfântul Foca pe Hristos, a fost spânzurat şi strujit, iar apoi băgat în var.
Fiind pus într-o baie foarte fierbinte, mucenicul s-a rugat Domnului, apoi şi-a dat sufletul în mâinile Sale.
Moaștele Sfântului Mucenic Foca au fost mutate din Sinope (unde el fusese episcop) la Constantinopol, în ziua de 23 iulie 403 sau 404.
Imnografie
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Foca, Episcop de Sinope
Glasulul al 4-lea
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Foca, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Condacul Sfântului Sfinţit Mucenic Foca, Episcop de Sinope
Glasul 2
Pe propovăduitorii…
Ca pe un soare înţelegător al Bisericii de Dumnezeu luminat şi purtător de lumină te-a pus pe tine Stăpânul Cel Preaînalt, mucenice, ca să luminezi mulţimea credincioşilor. Că vieţuirea şi nevoinţele tale le-a primit ca un mir de bună mireasmă Cel Ce Singur este Mult Milostiv.
Viața Sfântului Sfințit Mucenic Foca, Episcopul de Sinope
Sfântul Sfințit Mucenic Foca, Episcopul de Sinope (†117) – foto preluat de pe doxologia.ro
În cetatea Sinopiei era un om numit Pamfil, și avea de soție pe Maria.
Aceștia au născut pe acest fericit Foca, care din tinerețe era plin de darul Duhului sfânt; îi gonea pe diavoli din oameni și tămăduia neputințele.
Ajungând la vârsta bărbatului desăvârșit, pentru viața lui cea îmbunătățită, a fost ales episcop acelei cetăți.
Șezând pe scaunul său, păștea bine oile cele cuvântătoare, cu cuvântul și cu lucrul, adăugind, spre nevoința sa, mai mari osteneli.
Și au fost arătate la toți lucrurile lui cele bune, pentru care se proslăvea Tatăl cel ceresc.
A întors mulți oameni de la rătăcirea lor și pe pagini de la închinarea către idoli i-a adus la cunoștința unuia Dumnezeu.
Iar când a vrut Domnul ca să-l învredniceasă, a înștiințat pe robul său de această voie a sa prin vedenie, astfel:
Un porumbel a zburat de sus, având în gura să o cunună de flori, pe care punând-o pe capul fericitului, i-a grăit cu glas omenesc, zicându-i:
„Acum s-a umplut paharul tău, care se cade a-l bea”.
Din această vedenie sfântul a cunoscut muncile cele ce erau să-i vină pentru Hristos.
Iar noi, din aceasta cunoaștem plăcerea lui cea mare către Dumnezeu, că s-a învrednicit a fi încoronat din cer fiind în trup.
Așa iubește prea bunul Dumnezeu pe cei drepți și plăcuți ai săi: îi încununează pe dânșii cu slavă și cu cinste și pune pe capetele lor coroană.
Acest Sfânt Foca era mire ceresc după curăția sa sufletească și trupească, cu care cerul a vrut să se împreune, și i-a pus lui cunună.
Cununa aceea era cununa cea mai bună a cămării Mântuitorului, cu care avea să fie încoronat în veci, când se va veseli la nunta Mielușelului.
După acest semn prea slăvit, a fost prins și chinuit pe timpul împărăției lui Traian (98-117) de către African.
El a silit mult pe sfânt să jertfească idolilor, dar sfântul, în locul acelora, a vrut a se aduce pe sine însuși jertfă lui Dumnezeu.
Și, după ce nu s-a supus mai marelui și nu a dat lucrului făcut de mâini omenești cinstea aceea care se cuvine Unuia Dumnezeu care șade pe Heruvimi, atunci mai marele a poruncit ca legând pe sfânt la un lemn să-i rupă mădularele.
Și era trupul lui zdrobit de răni, și rupt în bucăți. Precum păsările răpitoare flămânde se gră-mădesc la vreun stârv și îl rup mâncându-l, așa rupeau muncitorii din trupul cel curat al pătimitorului lui Hristos.
Însă el a răbdat cu vitejie și a auzit un glas din înălțime întărindu-l și așa a biruit muncile pentru Iisus, Cel ce l-a întărit pe el când pătimea, ca într-un trup străin;
că nu și-a cruțat trupul pentru mărturisirea Aceluia care nici sufletul nu l-a cruțat, ci L-a pus pentru noi pe Cruce.
Suferințele grele și pătimirea le socotea că pe o răcorire a raiului, pentru Hristos, Domnul Cel ce a pătimit pentru noi.
Pentru că a suferit cu înlesnire robul Domnului, pentru dragostea dumneze-iască, și de s-ar fi adunat din toată lumea asupra lui chinuitorii și toate chinurile, el era gata să le rabde pe toate pentru iubitul său, zicând cu David:
„Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea” (Psalm 56, 10).
Apoi, cei ce-l chinuiau l-au pus pe el pe o tigaie arsă în foc și îndată tigaia s-a răcit, pentru că biruia duhovnicescul foc care ardea spre Dumnezeu în inima lui puterea focului celui simțit.
El s-a arătat biruitor asupra tuturor muncilor la care a fost supus, că se arăta oastea cea îngerească și lumina lui Dumnezeu cea nemăsurată, împrejurul lui.
Și era în temniță luminat cu lumină cerească, în legături, veselit cu nădejdea cereștii mântuiri, în necazuri mângâiat de îngeri și în bătăi întărit de Iisus.
Iar după chinurile cele de multe feluri, îl aruncară într-o baie înfocată, și acolo, rugându-se, și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu și s-a încoronat cu coroana biruinței în Biserica celor ce dănțuiesc, iar trupul lui cel sfânt a fost îngropat de cei credincioși cu cinste și mai multe minuni se săvârșesc la mormântul lui.
În vremea aceea Iisus ședea lângă lacul Ghenizaret
Şi a văzut două corăbii oprite lângă țărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele.
Atunci El, urcându-Se într-una din corăbii, care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puțin de la uscat și, șezând în corabie, învăța din ea mulțimile.
Iar când a încetat să vorbească, i-a zis lui Simon: Îndepărteaz-o la adânc și lăsați în jos mrejele voastre ca să pescuiți.
Și, răspunzând, Simon a zis: Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și nimic n-am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele.
Și, făcând ei aceasta, au prins mulțime mare de pește, încât li se rupeau mrejele.
De aceea, au făcut semn celor care erau în cealaltă corabie să vină să-i ajute. Și au venit și au umplut amândouă corăbiile, încât erau gata să se scufunde.
Iar Simon-Petru, văzând aceasta, a căzut în genunchi, înaintea lui Iisus, zicând: Ieși de la mine, Doamne, că sunt om păcătos!
Căci spaimă îi cuprinsese, pe el și pe toți cei ce erau cu el, pentru pescuirea atâtor pești.
Tot așa și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau împreună cu Simon. Și a zis Iisus către Simon: Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni.
Și, trăgând corăbiile la țărm, au lăsat totul și au mers după El.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Foca gradinarul.
Acest Sfânt era din Sinope, cetate veche si vestita lânga Marea Neagra.
Avea mestesug gradinaria, la care ostenea si lucra, si ce agonisea avea mare grija sa-si înfrumuseteze sufletul.
Pentru aceea nu s-a ascuns, ci s-a vadit ca o sluga adevarata a lui Hristos catre ighemonul care era atunci.
Si venind ucigasii, au gazduit la casa celui pe care îl cautau.
Primindu-i si odihnindu-i i-a întrebat cine sunt si cu ce trebuinta au venit în cetatea lui?
Aceia îi spusera taina, ca ei cautau pe Foca, pentru a-l chinui.
Si daca a auzit sluga Domnului acestea, facându-si gatirea mormântului, s-a vadit pe sine la cei ce-l cautau; iar lor li s-a facut mila; dar el îi ruga sa îndrazneasca a înfaptui porunca pe care o aveau, si taindu-i capul, s-a adus curata jertfa înaintea lui Dumnezeu.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Isaac si a Sfântului Martin.
Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului Cosma Zografitul, ce a pustnicit în Sfântul Munte al Atonului, în anii 1323.
Sfântul Cosma, pustnic al Mănăstirii Zografu, a fost bulgar de origine. În tinereţe a făcut tot ce a putut să nu se căsătorească şi a părăsit în secret casa părinţilor săi, plecînd spre Muntele Athos.
Pe drum spre Sfântul Munte, diavolul a încercat să-l zdruncine pe tânăr printr-o viziune înfricoşătoare a unei adâncimi infinite a mării care înconjura muntele.
Tânărul a scăpat de ispita diavolească după îndelungă rugăciune făcută cu ardoare.
La Sf. Munte, Cosma a fost primit în Mănăstirea Zografu, unde a fost novice o perioada lungă de timp, după care a fost tuns şi numit ecleziarh.
Sf. Cosma a fost învrednicit de un dar deosebit chiar din partea Stăpânei Sfântului Munte, Preasfânta Fecioară, care la hramul Buneivestiri de la Mănăstirea Vatoped a binevoit să-i dezvăluie acestuia o fărâmă din grija ei faţă de oameni.
Astfel i se arătă o Fecioară cu slavă împărătească, care participa la slujbele din biserică şi la trapeză, toţi călugării slujind şi supunîndu-i-se ei.
Curând, sfântul a fost hirotonit diacon, apoi preot, ceea ce l-a inspirat la multe fapte remarcabile.
Râvnitor pentru mântuire, prin multele rugăciuni la Maica Domnului, a fost învrednicit de un semn special din partea Preasfintei Fecioare.
El a auzit vocea Maicii Domnului vorbindu-i dintr-o sfântă icoană în care ea îl întreba pe Fiul ei:
“Cum se va mântui Cosma?”
La care Mîntuitorul a răspuns:
“Lăsaţi-l să se retragă în pustie“.
După ce primi binecuvântarea din partea superiorului său, Sf. Cosma s-a retras în sălbăticie, unde într-o peşteră tăiată în stâncă şi-a început nevoinţa însingurării.
Dumnezeu însă nu s-a lepădat de rugătorul său credincios, dăruindu-i darul înaintevederii.
Ca şi la începutul drumului său în ale credinţei, vrăjmaşul neamului omenesc a încercat din nou să-l abată pe sfânt de la drumul său, dîndu-i in ultimele sale zile de viaţă o încercare cumplită.
Nu cu mult timp înainte de moartea alesului lui Dumnezeu, i s-a arătat Însuşi Hristos care i-a spus că înainte ca sufletul său să urce la cer va veni satan cu armata lui şi-l vor chinui.
Pregătit cu acea mângâiere divină pentru încercările care urmau, sfântul a îndurat curajos atacurile demonice şi în a treia zi de bătăi furibunde a primit Preacuratele Taine.
Cu rugăciuni de slavă lui Dumnezeu pe buze, sfântul a plecat cu pace de la moarte la viaţă în Sânul Domnului.
Dumnezeu, “Care slăveşte pe toţi cei ce-L slăvesc pe El“, l-a slăvit în mod minunat şi pe Sf. Cosma la moartea sa.
La slujba înmormântării sfântului, mulţime de animale sălbatice şi păsări s-au adunat la peştera sa, simţind şi ele pierderea pentru Sf. Munte.
La punerea sa în mormânt, fiecare din cele necuvântătoare au scos sunete de jale, ca un ultim omagiu adus sfântului lui Dumnezeu.
După patruzeci de zile, când fraţii au deschis mormântul sfântului după privegherea de toată noaptea, după cum era obişnuit, ca să mute cu cinste sfintele moaşte la mănăstire, acestea nu au mai fost de găsit.
Părinţii săi l-au dus la slujbele care se oficiau aici.
La vârsta de 18 ani el a intrat ca frate la aceasta mănăstire, iar metania de călugăr a primit-o la Mănăstirea Bogdana (azi în judeţul Bacău).
Fiind un monah evlavios si având si o inteligenta deosebita, cunoscând Sfânta Scriptura si o parte din Scrierile Sfinţilor Părinţi, a fost ales Episcop in anul 1669 la Rădăuţi, unde mergea deseori la mormântul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, unde ardea permanent o candela.
In anul 1671 a fost trimis sa păstoreasca Episcopia Romanului, unde a activat până in anul 1674, când pentru activitatea sa pastorala si pentru înalta sa spiritualitate a fost ales Mitropolitul Moldovei, unde scaunul era vacant prin plecarea lui Dosoftei in Polonia.
Cronicarul Ion Neculce scrie in Cronica Moldovei ca domnul Moldovei era Dumitrascu Cantacuzino, una dintre cele mai decăzute figuri din istoria noastră.
El a adus pe tătari in Moldova pentru a sta cat mai mult pe tron, plătind un bir mare provenit nu numai din impozitele mari asupra moldovenilor, dar si din banii mănăstirilor (de la Mănăstirea Rascău luând toţi galbenii).
“Mitropolitul Teodosie s-a dus la Domnitorul Dumitrascu Cantacuzino zicand: Ce sunt acestea Maria Ta, au semeni lui Antihrist? si domnul s-a maniat si l-a scos din scaun cu necinste“,
scrie cronicarul Ion Neculce, si l-a închis la Mănăstirea Sfântul Sava din Iaşi.
Când s-a întors din Polonia Mitropolitul Dosoftei l-a scos din închisoare si Mitropolitul Teodosie s-a retras la Mănăstirea Brazi, de care era legat sufleteşte de când a intrat ca frate la aceasta mănăstire.
Cum a ajuns aici a ridicat o biserica frumoasa cu hramul Sfântului Gheorghe, introducând reguli cu slujbe monahale de zi si de noapte.
A avut grija si de Mănăstirea Bogdana, determinând pe logofătul Solomon Bârlădeanu de a ridica din temelie o noua mănăstire.
A înzestrat aceste mănăstiri cu terenuri arabile, vii, pomi fructiferi, păduri si mori de apa.
In vremea aceea era Vornic de Vrancea Cronicarul Miron Costin si împreuna au semnat multe documente ale vrâncenilor, urmaşi ai celor 7 feciori ai “babei Vrâncioaia” , cărora Sfântul Voievod Ştefan cel Mare le-a dat “ocine”, fiindcă “l-au slujit cu credinţă.”
In anul 1691 Mitropolitul Teodosie face o Diata in care scrie ca a ridicat mai multe locaşuri pe care le ştie Dumnezeu si lasă toate donaţiile pe care le-a primit de la credincioşi pentru mănăstiri, ucenicului sau Diaconul Laurenţiu ca sa mai facă doua mănăstiri.
Cronicarul Ion Neculce scrie ca in vremea aceea veneau tătarii ca lăcustele si jefuiau pe moldoveni de tot avutul lor.
Astfel, in anul 1694 o hoarda de tătari răzleţi au pătruns in Mănăstirea Brazi si l-au chinuit cumplit pe Mitropolitul Teodosie ca sa le dea odoarele si banii, si pentru ca el nu a voit sa le dea, l-au ucis tăindu-i cinstitul său cap.
Era după “Ziua Crucii“.
Monahii împreună cu credincioşii de prin satele vecine l-au înmormântat in Biserica Sfântul Gheorghe, care era ridicată de Mitropolitul Teodosie.
Din cauza cutremurelor din regiunea Vrancei, biserica ridicată de Mitropolitul Teodosie s-a ruinat.
Atunci Ieroschimonahul Dimitrie, stareţul Mănăstirii Brazi, a dezgropat, in anul 1842, osemintele Mitropolitului Teodosie si le-au dus sa fie reinhumate in Peştera de jos, ridicata de primii pustnici ai Mănăstirii Brazi, Teofilact si Sava, unde era si Paraclisul “Învierea lui Lazar”, in care se oficia si Sfânta Liturghie.
In timpul in care soborul de preoţi slujeau osemintele Sfântului Ierarh Teodosie, era acolo si Cuviosul Antipa (de la Calapodeşti), pe care noi il sărbătorim la 10 ianuarie, si el mărturiseşte:
“M-am învrednicit a vedea aceste moaşte, eu le-am atins si erau binemirositoare“.
Un egumen al Mănăstirii Brazi, Anton Dumbrava, care a fost si ajutor de stareţ la Mănăstirea Neamţ, scria ca in anul 1857 se găsea tivda (capul) Sfântului Mucenic Teodosie la mare cinste, scoasă din mormânt la Mănăstirea Brazi.
Stareţul de la Mănăstirea Brazi – Teodosie Filimon, care după anul 1959, când Mănăstirea Brazi a fost demolata de comunişti, a dat o declaraţie la Mănăstirea Cernica semnata de Prea Cuviosul stareţ si cu stampila Mănăstirii Cernica, in care scrie ca
“atât in timpul meu, cat si înainte de mine, monahii si credincioşii veneau de aprindeau lumânări si se rugau pentru împlinirea cererii lor la mormântul Sfântului Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi“.
Viaţa Sfinţitului Mucenic Teodosie, râvna lui pentru ridicarea de sfinte lăcaşuri, smerenia sa, dragostea pentru buna rânduială a obştilor monahale, grija părintească faţă de păstoriţii săi, răbdarea tuturor suferinţelor şi prigonirilor nedrepte la care a fost supus, precum şi lucrarea lui încununată de jertfă martirică au făcut ca să fie întotdeauna cinstit cu evlavie de dreptmăritorii creştini.
Sfântul Teodosie de la Brazi a fost în mod solemn proclamat sfânt la data de 5 octombrie 2003.
Pomenirea sa a fost stabilita pentru ziua de 22 septembrie.
Tot în aceasta zi, pomenirea celor douazeci si sase cuviosi Parinti Zografiti (de la Manastirea Zografu, Muntele Athos), care mustrând pe împaratul Mihail si pe patriarhul Ioan Becul, latino-cugetatorii, deasupra Pirgului prin foc s-au savârsit.
In 1274, la Lyon, imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul ordona semnarea unui act de uniune intre Biserica Ortodoxa si Biserica Catolica romana, nu din dragoste pentru adevar, ci numai pentru a-si asigura protectia politica a Papalitatii in actiunea lui de reconstituire a imperiului bizantin la sfirsitul ocupatiei latine.
Poporul iubitor de Dumnezeu, gata sa ramina credincios pina la singe Sfintei Credinte Ortodoxe, nu accepta aceasta falsa unire si se dadu de partea Patriarhului Arsenie, care fu inlaturat pentru ca il infruntase pe imparat.
Acesta, cu ajutorul lui Ioan al XI-lea Becul, barbat invatat si viclean pe care il ridicase la demnitatea Patriarhala, incerca sa impuna cu forta aceasta uniune.
Din acel moment inchisorile se umplura de Preoti, de Calugari, de laici, de oameni simpli precum si de nobili, care preferau cu totii mai degraba tortura si surghiunul decit tradarea.
Latinofronii (astfel erau numiti partizanii Uniunii) isi indreptara actiunea in special impotriva Calugarilor, care din toate timpurile fusesera aparatorii mult veghetori ai Sfintei Credinte Ortodoxe.
Ei venira cu osti puternice pe Sfintul Munte Athos, pentru a-i constringe pe Calugari sa accepte Uniunea.
În acea vreme, era un batrin ascet pe linga Manastirea Zografu care isi facuse pravila din citirea de mai multe ori pe zi a Acatistului Maicii Domnului.
În acea zi, in timp ce oamenii imparatului se apropiau de Zografu, el auzi glasul Maicii Domnului raspunzind binecuvintarilor pe care i le adresa ca de obicei.
Ea ii vesti ca dusmanii lui Hristos se apropiau si ii ceru sa mearga sa anunte aceasta la manastire, pentru ca cei care erau inca slabi sa poata sa fuga iar cei care ajunsesera la maturitate duhovniceasca sa poata sa se pregateasca de Mucenicie.
La auzul acestei vesti, majoritatea Calugarilor au fugit in munte, dar douazeci si sase dintre ei s-au refugiat in turnul manastirii, primind de la Dumnezeu incredintarea ca venise vremea pentru ei sa primeasca coroana Muceniciei.
Lingusirile si falsele argumente ale Latinilor si ale aliatilor lor greci pentru a-i convinge sa treaca de partea uniunii celei fatarnice ramasera fara succes, Sfintii raminind tari in marturisirea lui Hristos ca singur cap al Bisericii.
Si murira aducindu-I slava in turnul caruia soldatii ii dadusera foc.
Tot în aceasta zi (s.v. 22 septembrie / s.n. 05 octombrie), pomenirea Sfintei Cuvioase PARASCHEVA, nebună pentru Hristos de la Mănăstirea Diveievo din Rusia (†1915)
Sfânta Cuvioasă Parascheva, nebună pentru Hristos de la Mănăstirea Diveievo din Rusia (†1915) – foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro
Fericita Parascheva provenea dintr-o familie de tarani din provincia Tambov si i se spunea Irina.
Parintii ei au maritat-o si a trait alaturi de sotul ei timp de 15 ani fara sa aiba nici un copil. 5 ani mai tarziu sotul ei moare si Irina sufera mult.
In timpul unui pelerinaj la Kiev, a inceput sa urasca lumea aceasta si a hotarat sa-si dedice viata in intregime Domnului.
Din voia Domnului, mosierii au dat-o afara si timp de 5 ani a trait in satul sau natal pe ulite, indurand saracia.
Într-un sfarsit, la Kiev ea a fost tunsa in taina sub numele de Parascheva.
A trait timp de 30 de ani in padurea din Sarov intr-o pestera sapata cu propriile maini, suferind multe lipsuri. Inca din acea perioada, ea a inceput sa fie considerata nebuna pentru Hristos si inainte-vazatoare, oamenii cinstindu-o si cerandu-i sa se roage pentru ei.
În acea vreme, Domnul a ingaduit sa indure incercarea data si Sfantului Serafim: a fost batuta cu cruzime de hoti, aproape de moarte.
Pentru cativa ani Parascheva a trait retrasa in padurea din Sarov, dar cu 6 ani inainte de moarte a inceput sa locuiasca pentru perioade mai lungi in Diveevo, iar dupa trecerea la Domnul moastele ei au fost mutate acolo.
Ea avea grija de niste papusi pentru copii, carora le spunea copiii ei.
Isi petrecea noptile in rugaciune si le supraveghea pe surori sa participe zilnic la slujbe si sa se trezeasca la miezul noptii pentru rugaciunea de noapte. Fericita impletea ciorapi in timp ce rostea rugaciunea lui Iisus.
De asemenea ea pribegea adesea, umbland dintr-un loc intr-altul, schimband chiliile.
Obisnuia sa taie iarba cu o secera, timp in care facea inchinaciuni pina la pamant si se ruga.
Fericita Pasa proorocea cu ajutorul papusilor si conform marturiei din „Cronica” au fost atat de multe cazuri de inainte-vedere incat a fost imposibil sa se adune si sa fie scrise toate.
Lumea spirituala era deschisa pentru ea si vedea sufletele si gandurile celor care o inconjurau. Deseori era auzita cum vorbea cu sfintii si cu Maica Domnului.
Potrivit cu traditia din Diveevo, in timpul preacinstitei praznuiri a Sf. Serafim din 1903, tarul si tarina au intalnit-o pe fericita Pasa care a proorocit nasterea unui mostenitor, caderea Rusiei si a Dinastiei, precum si devastarea Bisericii si o mare de sange.
După aceasta, Maiestatea Sa a cerut sfat pentru toate problemele grave cu care se confrunta. Inainte de moarte, fericita Parascheva a facut metanii in fata portretului tarului, prezicand sfintenia lui.
Fericita Parascheva Ivanovna a trecut la Domnul in 1915.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.
Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale.
Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.
Echinocțiul are loc de două ori pe an.
Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.
Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal.
Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale.
Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.
În această zi Soarele trece exact la zenit pe ecuatorul terestru.
Schemă care indică orientarea aproximativă a Pământului în raport cu Soarele la solstiţiul din iunie (stânga), echinocţiul din septembrie (jos), solstiţiul din decembrie (dreapta) şi echinocţiul din martie (sus) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Echinocțiul de primăvară
Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după “zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice.
El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.
După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.
Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .
La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală.
Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.
La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii.
Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.
Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei.
În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice.
Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Iluminarea planetei la echinocțiul de primăvară – fioto preluat de pe www.astro-urseanu.ro
Al doilea echinocțiu al anului este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.
Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.
Echinocțiul de toamnă
Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim în toamna astronomică.
Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°.
Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.
Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților.
Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.
În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii.
La latitudinile tarii noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont.
Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.
Iluminarea planetei la echinocțiul de toamnă – fioto preluat de pe www.astro-urseanu.ro
Etimologie
Termenul românesc echinocțiu are etimologie dublă: împrumut din latinul æquinoctium, care este format prin compunere, din lat. æquus: „egal” cu lat. nox, noctis: „noapte”, precum și împrumut din franceză: équinoxe care provine din același cuvânt latinesc æquinoctium Aceasta, pentru că la echinocțiu ziua și noaptea au durate egale.
Astfel, echinocțiul de primăvară (sau vernal) descrie echinocțiul din martie în emisfera nordică, în timp ce echinocțiul din septembrie pe cel din emisfera sudică.
Tradiţii
Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu.
La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor, iar o vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.
Linia echinocțiului
Linia echinocțiului sau linia echinocțială este dreapta de intersecție a planului eclipticii (care este aceea a orbitei Pământului) cu planul ecuatorului ceresc (care este cel al ecuatorului terestru).
Ea este perpendiculară pe linia solstițiilor sau linia solstițială.
Un echinocțiu sau punct echinocțial este unul din cele două puncte de intersecție ale liniei echinocțiale cu sfera cerească.
22 septembrie este a 265-a zi a calendarului gregorian și a 266-a zi în anii bisecți.
Mai sunt 100 de zile până la sfârșitul anului.
Zodia Balanţă (22 septembrie – 22 octombrie)
Zodia Balanta (22 septembrie – 22 octombrie) – foto: eastrolog.ro
Nativul Balanta este sarmant, sociabil, bun diplomat; accepta compromisurile si poate fi indecis.
Nativul din Balanta are nevoie de ceilalti pentru a se desfasura.
Caracterul lui iubitor si armonios este controlat de ratiune.
Este inimos, diplomat înnascut si stapâneste arta de a se purta cu ceilalti.
Pentru nativul din zodia Balanta, mentinerea echilibrului, ideea de “a trai si a-i lasa si pe ceilalti sa traiasca” sunt necesitati vitale. Este adaptabil, are bun gust si talent artistic.
Iubeste culorile, tablourile, muzica si dansul si iese în evidenta datorita infatisarii placute.
Daca Soarele este prost aspectat, rafinamentul erotic al nativului Balanta poate duce la viciu.
Ambitia, toanele, lingusirile, desfrâul si vanitatea ii pot dauna nativului din Balanta, iar dorinta de lux îl poate costa prea mult.
Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi (cunoscut și ca Teodosie al Moldovei) a fost un mitropolit al Moldovei din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, care a suferit mucenicia din mâinile tătarilor intrați pe teritoriul Moldovei într-o expediție de pradă.
Sf. Toma din Villanova, episcop; Sf. Mauriciu, ofițer, martir
Sărbători internaționale ale zilei de 22 septembrie
Ziua internaţională de informare cu privire la leucemia mieloidă cronică (LMC)
Lansată în 2008, Ziua internaţională de informare cu privire la leucemia mieloidă cronică (LMC) a devenit un eveniment global în 2011, fiind marcată în fiecare an pe 22 septembrie.
Data aleasă pentru marcarea acestei zile nu este întâmplătoare, ea reprezintă modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, care cauzează leucemia mieloidă cronică, boală a sângelui şi a măduvei osoase ce apare atunci când se produce o transformare canceroasă a unei celule stem.
În cazul LMC are loc o translocaţie reciprocă între celule, o parte detaşată din cromozomul 22 se mută la cromozomul 9, rezultând astfel aşa numitul cromozom “Philadelphia”, care a fost descoperit în 1960.
Fuziunea acestor gene determină o creştere necontrolată a celulelor albe din sânge.
Netratată, această boală duce la deces în 2-3 ani.
Bulgaria – Ziua independenței – în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandar Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declară, printr-un manifest special, independența Bulgariei și se proclamă țar al bulgarilor (se sărbatorește începând din anul 1998).
Mali: Ziua națională – Proclamarea independenței (1960)
Evenimentele Zilei de 22 septembrie în Istorie
- 22 septembrie 1499 – A luat sfârșit Războiul Suab, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat prin care se dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne;
- 22 septembrie 1862 – Președintele Statelor Unite Abraham Lincoln a emis Proclamația de Emancipare prin care decreta eliberarea tuturor sclavilor negri din teritoriul confederat;
- 22 septembrie 1869 – La München, a avut loc premiera operei Aurul Rinului, prima din tetralogia Inelul Nibelungilor.
22 septembrie 66 - Împăratul roman Nero creeaza Legiunea a I-a Italica. Legiunea I Italica (in latina Legio I Italica), a fost un corp de infanterie al armatei romane.
Numele sau provine de la locul recrutarii primilor soldati, de pe teritoriul Italiei si era compusa dintr-un numar de soldati cuprins intre 4200 (in perioada republicana) si 5200 (in perioada imperiala).
Simbolul Legiunii a I-a Italica era un porc mistret.
Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus – foto – en.wikipedia.org
Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus (n. 15 decembrie 37 – d. 9 iunie 68), al cincilea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene.
Nero a fost ultimul imparat roman din dinastia iulio-claudiana.
A urcat pe tron la 13 octombrie 54, la moartea tatălui său, Claudius.
Este unul dintre împărații care au fost foarte aspru judecați în literatura antică.
Se presupune că a dat foc Romei si se spunea ca ar fi violat-o pe mama lui.
A fost deposedat de putere si s-a sinucis la 9 iunie 68.
22 septembrie 1072 - A murit istoricul si carturarul chinez Ouyang Xiu; (n. 1007).
Ouyang Xiu (1007 – 22 September 1072) – foto: en.wikipedia.org
Quang Xiu om de stat, istoric, eseist şi poet chinez din timpul dinastiei Song.
22 septembrie 1326 - Cea mai veche menţiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou.
Carol Robert îi daruieşte lui Stanislau moşia Zurduc (jud. Maramureş), pentru serviciile sale aduse regatului.
22 septembrie 1499 - A luat sfârșit Războiul Suab (sau “Războiul elvețian”), un conflict militar între “Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg sprijinită de “Liga Suabă” prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care se dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne.
Războiul Suab- foto: ro.wikipedia.org
Războiul Suab (sau “Războiul elvețian“), conflict militar între “Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg sprijinită de “Liga Suabă” care a durat din luna ianuarie și până în luna septembrie 1499.
Cu toate că Habsburgii cu aliații lor au câștigat războiul, n-au reușit prin pacea de la Basel să obțină teritorii noi.
22 septembrie 1515 - S-a născut Anne de Cleves, soţia lui Henric al VIII-lea al Angliei; (d.16 iulie 1557).
Anne de Cleves- foto: ro.wikipedia.org
Anne de Cleves în stătulețul Cleves din nordul Germaniei pe domeniile fratelui sau, Wilhelm III Herzog von Jülich-Cleves-Berg, care a considerat că o căsătorie a surorii sale cu regele Henric al VIII-lea al Angliei i-ar întări statutul.
După aranjarea căsătoriei, Anne de Cleves a plecat în Anglia, unde Henric a constatat că este urâtă “ca o iapă flamandă” și că nu se pot înțelege, pentru că el nu vorbea germana iar ea nu vorbea engleza.
Prima lui reacție a fost să nu se căsătorească, dar i-a fost imposibil să încalce tratatul de căsătorie semnat anterior.
În ciuda protestelor lui Henric, căsătoria a avut loc pe 6 ianuarie 1540, astfel Anne de Cleves devenind a patra sa soție, urmându-i lui Jane Seymour.
Văzând că nu este dorită, a fost de acord cu propunerea de divorț, care s-a pronunțat în iulie 1540.
În felul acesta, Henric a fost liber să se căsătorească cu a cincea sa soție, Catherine Howard.
22 septembrie 1520 - A murit sultanul otoman Selim I; (n.10 octombrie 1465). a fost al 9-lea sultan al Imperiului Otoman si primul care a purtat titlul de calif ( incepand cu anul 1517). L-a succedat pe tatal sau Baiazid al II-lea.
Selim I- foto: ro.wikipedia.org
Selim I (poreclit Cel Necruțător; 10 octombrie, 1465 – 22 septembrie, 1520), sultanul Imperiului Otoman între anii 1512 – 1520.
S-a căsătorit cu Ayșe Hafsa Sultan, din Crimeea, fiica hanului Mengli Ghirai cu care a avut patru copii: Soliman I(viitorul sultan Soliman Magnificul) și trei fiice, Sultana Hatice, Sultana Beyhan și Sultana Șah.
Selim I a fost sultan al Imperiului Otoman intre anii 1512-1520.
Domnia lui Selim a reprezentat o schimbare bruscă în politica expansionista a imperiului , care era inaintea domniei sale in mare parte orientata împotriva Occidentului si a tarilor crestine.
Sub conducerea sa imperiul se extinde enorm, in anii 1516-1517, supunand regatul mamelucilor din Egipt si intinse teritorii arabe.
Dupa cucerirea Egiptului, Selim a luat titlul de calif al Islamului , fiind primul sultan turc care si-a atribuit acest titlu.
El si-a acordat, de asemenea titlul de “Khadim ul Haramain ish Sharifain” (slujitor al Sfintelor Orașe din Mecca si Medina) , în 1517.
În ajunul morții sale, în 1520, Imperiul Otoman isi triplase teritoriul.
22 septembrie 1554 - A murit conchistadorul spaniol Francisco Vásquez de Coronado y Luján (n. 1510), care între anii 1540 şi 1542 a explorat teritorii di statul New Mexico de azi şi alte teritorii care acum fac parte din sud-estul Statelor Unite.
Francisco Vázquez de Coronado y Luján- foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Francisco Vázquez de Coronado y Luján (1510 – 22 September 1554) was a Spanish conquistador and explorer, who led a large expedition from Mexico to present-day Kansas through parts of the southwestern United States between 1540 and 1542.
Bazandu-se pe povestile calugarului spaniol Marcos de Niza despre un oraş de aur, numit Cibola, aventurierul Francisco Vásquez de Coronado a plecat in 1540 împreună cu o trupă de 340 de spanioli şi 300 indieni aliaţi şi sclavi într-o expediţie în cautarea orasului de aur Cibola, pe teritoriul New Mexico din Statele Unite de astăzi.
Decepţia lui a fost mare atunci când a văzut că oraşul de aur descris de Marcos, era doar un sat al tribului zuni.
22 septembrie 1601 - S-a născut Ana de Austria, soţia lui Ludovic al XIII-lea al Franţei; (d. 20 ianuarie 1666).
Anna de Austria de Peter Paul Rubens,1625 – foto: ro.wikipedia.org
Ana de Austria (Ana María Maurícia) (n. 22 septembrie 1601, Valladolid, Spania — d. 20 ianuarie 1666, Paris, Franța) a fost infantă a Spaniei, regină a Franței și a Navarei, soția regelui Ludovic al XIII-lea și regentă (1643-1651) pentru fiul său, Ludovic al XIV-lea.
În timpul regenței ei, Cardinalul Mazarin a fost prim-ministru.
A fost una dintre personajele principale în romanul lui Alexandre Dumas, Cei trei muschetari – foto (. A fost infantă a Spaniei, regină a Frantei si Navarrei , soția regelui Ludovic al XIII-lea și regentă (1643-1651) pentru fiul său, Ludovic al XIV-lea .
În timpul regenței sale, a fost prim-ministru cardinalul Mazarin.
A fost una dintre personajele principale în romanul lui Alexandre Dumas, „Cei trei muschetari”.
22 septembrie 1750 - S-a născut botanistul german Christian Konrad Sprengel.
A demonstrat rolul insectelor in polenizare; (d.067.05.1816).
22 septembrie 1761 – George al III-lea și Charlotte de Mecklenburg-Strelitz au fost încoronați ca rege și regină a Regatului Marii Britanii.
George al III-lea, Rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei; Rege al Hanovrei, portret de Allan Ramsay, 1762 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
George al III-lea (George William Frederick); (n. 24 mai/4 iunie 1738, Norfolk House(d), Anglia, Regatul Marii Britanii – d. 29 ianuarie 1820, Windsor and Maidenhead, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost rege al Regatului Unit și rege al Irlandei din 25 octombrie 1760 până la unirea acestor țări la 1 ianuarie 1801.
După această dată a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei până la moartea sa.
Când bunicul său a murit brusc la 25 octombrie 1760, cu două săptămâni înainte de a împlini 77 de ani, George i-a succedat ca regele George al III-lea. Căutările pentru o mireasă potrivită s-au intensificat.
La 8 septembrie 1761, George al III-lea s-a căsătorit în capela palatului St James cu ducesa Sophie Charlotte de Mecklenburg-Strelitz.
Charlotte de Mecklenburg-Strelitz (19 mai 1744 – 17 noiembrie 1818) a fost regină a Marii Britanii, soţia regelui George al III-lea al Regatului Unit – pictura de Johann Georg Ziesenis, c. 1761- foto preluat de pe en.wikipedia.org
George nu-și văzuse mireasa până-n ziua nunții.
Două săptămâni mai târziu ambii au fost încoronați la Westminster Abbey.
În mod remarcabil, George nu a avut nici o amantă (în contrast cu bunicul și cu fiii acestuia) iar cuplul a avut o căsnicie fericită.
Împreună au avut 15 copii — 9 fii și 6 fiice.
În 1762, George a achiziționat Casa Buckingham pentru refugiul familiei.
Alte reședințe erau: Palatul Kew și Castelul Windsor.
Palatul St. James era dedicat pentru uz oficial.
Nu a călătorit excesiv și și-a petrecut întreaga viață în sudul Angliei.
22 septembrie 1768 - A murit, la Roma, episcopul Ioan Inochentie Micu Klein (Clain), luptător pentru cauza românilor ardeleni.
Inocențiu Micu-Klein- foto: ro.wikipedia.org
Inocențiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 22 septembrie 1768, Roma), episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș.
Osemintele i-au fost aduse în România, ca urmare a dorinţei lui testamentare, şi înhumate la Blaj, la 16 octombrie 1997 ;(n. 24 iunie 1692).
22 septembrie 1774 - A murit Papa Clement al XIV-lea(Gian Vincenzo Antonio Ganganelli).
Papa Clement al XIV-lea- foto: ro.wikipedia.org
Papa Clement al XIV-lea (Gian Vincenzo Antonio Ganganelli), papă al Romei care s-a născut la 31 octombrie 1705 și a decedat la 22 septembrie 1774.
Si-a inceput pontificatul la data de 19 martie 1769. A ramas in istorie prin ordinul dat pentru desfiintarea Ordinului iezuit care a fost suprimat in 21 iulie 1773 si pentru extinderea Muzeului Vaticanului.
22 septembrie 1784 - Rusia fondeaza colonia de la Kodiak, in Alaska.
Acest teritoriu apartinut din vechime triburilor de indieni americani Alutiiq, in limba carora kadiak înseamnă „insulă”.
În 1763, exploratorul rus Stephan Glotov descoperit insula, numind-o Kad’yak (Кадьяк), fiind urmat de căpitanul britanic James Cook cincisprezece ani mai târziu, care a scris primul „Kodiak”, în jurnalele sale în 1778.
Insula a devenit un centru pentru colectarea blanurilor, in special a celorde vidre de mare care erau foarte apreciate.
Misionarii ortodocși s-au stabilit pe insula de la sfârșitul secolului al 18-lea, continuând colonizarea europeana a insulei, care ulterior a devenit capitala Alaskai ruse.
Când Rusia a vândut Alaska în Statele Unite în 1867, Kodiak a devenit un centru de pescuit comercial, important si pentru fabricile sale de conserve.
22 septembrie 1791 - S-a născut Michael Faraday, fizician si chimist englez, unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului.
A descoperit, in anul 1831, fenomenul de inductie electromagnetica si a formulat legile electrolizei
Michael Faraday- foto: ro.wikipedia.org
Michael Faraday (22 septembrie 1791-25 august 1867) fizician și chimist englez.
A fost asistent lui Sir Humphry Davy.
El a fost cel care a introdus notiunea de echivalent electrochimic, cunoscut si ca numarul lui Faraday.
De asemenea, el este cel care a introdus in fizica notiunea de “cimp”.
S-a născut în casa unui fierar care nu a avut bani sa il trimita la scoala.
De la 13 ani, Faraday a inceput sa lucreze la o legatorie de carti.
Aici si-a descoperit pasiunea de a citi, atentia sa indereptindu-se spre cartile de popularizare a stiintei.
În 1812, a reusit sa isi gaseasca un loc de munca la Institutul Regal ca ajutor de laborant.
În 1824 a fost ales membru al Societatii Regale.
Lucrarea sa de referinta este “Cercetari experimentale in domeniul curentului electric”.
Cercetarile sale au contribuit enorm la dezvoltarea fizicii si chimiei.
Faraday si-a gasit timp sa scrie si carti pentru popularizarea stiintei, una dintre ele – “Istoria chimica a luminarii” – fiind extrem de apreciata.
A decedat la 25 august 1867.
22 septembrie 1792 – Convenția stabilește Republica Franceză.
Convenția Națională din Franța (21 septembrie 1792 – 26 octombrie 1795) – Panteonul din Paris – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Delegații trimiși la Adunarea Stărilor Generale din 1789, ale căror lucrări s-au deschis la 5 mai, și-au depășit rapid atribuțiile conferite și s-au erijat într-o adunare națională constituantă.
Regele nu a putut, astfel, împiedica adunarea constituantă să declare abolirea privilegiilor nobiliare în noaptea de 4 august, după care, la 26 august, să adopte o „declarație a drepturilor omului și cetățeanului”.
După o tentativă de monarhie constituțională, în septembrie 1792, s-a proclamat republica, iar Ludovic al XVI-lea, acuzat de trădare, a fost ghilotinat la 21 ianuarie 1793.
Franța revoluționară s-a lansat după aceea în mai mulți ani de războaie și de execuții continue, până la instaurarea directoratului în 1795.
22 septembrie 1831 - S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog roman, cel care a pus bazele geologiei româneşti, ca disciplină ştiinţifică; a publicat, în 1862, prima lucrare geologică originală “Calcariul de la Rapidea” ; membru al Academiei Române (d.21.05.1892).
Grigore Cobălcescu- foto: ro.wikipedia.org
Grigore Cobălcescu (n. 22 septembrie 1831, Iași — d. 21 mai 1892, Iași), geolog și paleontolog român, membru titular al Academiei Române din 1886.
22 septembrie 1835 - S-a născut prinţul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Ferdinand al României (d. 8 iunie 1905).
Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen- foto – ro.wikipedia.org
Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen (n. 22 septembrie 1835, Krauchenwies – d. 8 iunie 1905, Berlin) primul fiu al prințului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen.
Fratele său mai mic a devenit Regele Carol I al României. Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen, a fost primul fiu al prinţului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen.
Fratele său mai mic a devenit Regele Carol I al României.
După revoluţia spaniolă din 1868 care a detronat-o pe regina Isabella II, i s-a oferit coroana acestei tari, ofertă sprijinită de prim-ministrul prusac Otto von Bismarck, dar respinsă de împăratul francez Napoleon al III- lea.
Leopold a declinat oferta la presiunile franceze, dar după o serie de solicitări suplimentare ale Franţei, s-a declanşat Războiul Franco-Prusac din 1870-1871, care va duce în final la căderea împăratului Napoleon şi proclamarea celei de-a treia republici in Franta.
22 septembrie 1859 - A luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Juridice din Bucureşti.
22 septembrie 1862 - Președintele Statelor Unite Abraham Lincoln a emis Proclamația de Emancipare prin care decreta eliberarea tuturor sclavilor negri din teritoriul confederat.
Lincoln prezintă cabinetului său prima propunere a Proclamării de emancipare. (Pictură de Francis Bicknell Carpenter din 1864) – foto: ro.wikipedia.org
Proclamația de emancipare constă din două decrete ale Președintelui Statelor Unite, Abraham Lincoln, emise în timpul războiului civil american.
Primul, emis la 22 septembrie 1862, a declarat liberi toți sclavii din toate statele Confederației care nu aveau să treacă sub controlul Uniunii până la 1 ianuarie 1863.
Al doilea decret, emis la 1 ianuarie 1863, a numit statele în care este valabil.
Reproducere a Proclamaţiei de emancipare, la National Underground Railroad Freedom Center în Cincinnati, Ohio – foto: ro.wikipedia.org
Proclamația de emancipare a fost atacată la acea vreme pentru că elibera doar sclavii asupra căror Uniunea nu avea putere.
În practică, proclamația a însemnat un angajament al Uniunii de a desființa sclavia, decizie controversată în Nord.
Lincoln a emis decretul din poziția sa de „Comandant Suprem al Forțelor Armate” conform articolului II, secțiunea 2 din Constituția Statelor Unite.
Sclavi pe o plantație de cartofi – foto: ro.wikipedia.org
Proclamația de emancipare nu a eliberat niciun sclav din statele de graniță (Kentucky, Missouri, Maryland, Delaware, și Virginia de Vest), sau din statele sau porțiunile de state din Sud care se aflau sub controlul Uniunii.
I-a afectat direct, la început, doar pe acei sclavi care fugiseră din Sud și trecuseră în Uniune.
Aflând vestea Proclamației, și alți sclavi au fugit dincolo de liniile unioniste pe măsură ce armata Nordului avansa spre sud.
În vreme ce armatele Uniunii au ocupat Confederația, mii de sclavi erau eliberați în fiecare zi până când aproape toți (aproximativ 4 milioane, conform recensământului din 1860) au devenit liberi până în iulie 1865.
După război, aboliționiștii erau îngrijorați de faptul că Proclamația ar fi fost doar o măsură luată pe timpul războiului, și că nu avea puterea de a pune capăt sclaviei.
Câteva foste state sclavagiste au adoptat legi de interzicere a sclaviei; totuși, sclavia a continuat să existe până când a fost desființată prin ratificarea Amendamentului al 13-lea la 18 decembrie 1865.
22 septembrie 1869 - La München, a avut loc premiera operei “Das Rheingold” (Aurul Rinului), prima din tetralogia “Inelul Nibelungilor”.
Alberich’s seizure of the Rhine gold, as depicted in Scene 1 of the 1876 production – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Aurul Rinului (în germană “Das Rheingold“), este o operă de Richard Wagner.
Împreună cu cele trei drame muzicale Walkiria (Die Walküre), Siegfried și Amurgul zeilor (Götterdämmerung) ea formează monumentala tetralogie „Inelul Nibelungilor” (Der Ring des Nibelungen).
Deși a fost concepută drept prolog la cele 3 drame muzicale de mai sus, opera Das Rheingold a fost compusă ultima.
Aurul Rinului este cea mai scurtă dintre cele patru opere (ca. 2 1/2 ore), fiind fără pauză.
Premiera a avut loc la 22 septembrie 1869 la Teatrul Național din München sub conducerea lui Franz Wüllner, cu August Kindermann în rolul lui Wotan, Heinrich Vogl în rolul lui Loge și Karl Fischer în rolul lui Alberich.
Wagner voia ca această operă să aibă premiera doar ca parte a întregului ciclu, dar a fost obligat să permită spectacolul la insistențele patronului său, regele Ludovic al II-lea al Bavariei.
Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania.
22 septembrie 1873 - S-a născut matematicianul Dimitrie D. Pompeiu, creatorul şcolii matematice române de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale şi de mecanică; (m. 7 octombrie 1954).
Dimitrie D. Pompeiu- foto: ro.wikipedia.org
Dimitrie D. Pompeiu (n. 22 septembrie 1873, Broscăuți, județul Botoșani – d. 8 octombrie 1954, București), matematician român, profesor la universitățile din Iași, București și Cluj, membru titular al Academiei Române.
De numele lui Pompeiu se leagă si organizarea la Cluj, după primul război mondial, a învăţământului matematic românesc.
El organizează seminarul matematic din Cluj, după exemplul celebrului seminar de la College de France. De asemenea, în 1929, împreună cu Petru Sergescu, înfiinţează revista Mathematica, de largă circulaţie internaţională.
Opera matematică a lui Pompeiu este conţinută în cele aproximativ 150 de lucrări publicate. A fost membru titular al Academiei de Ştiinţe din România, începând cu 5 iunie 1943.
22 septembrie 1882 - S-a născut Wilhelm Keitel, feldmareşal german din Al Doilea Război Mondial (d. 1946).
Wilhelm Keitel în 1942 – foto: ro.wikipedia.org
Wilhelm Bodewin Johann Gustav Keitel (n. 22 septembrie 1882 – d. 16 octombrie 1946), ofițer german care a deținut gradul de feldmareșal al celui de-al Treilea Reich german.
În calitate de comandant al comandamentului suprem al armatei (Oberkommando der Wehrmacht (OKW)), Keitel a fost unul dintre liderii militari importanți ai Germaniei naziste.
22 septembrie 1903 - În SUA, a primit brevetul de invenţie pentru cornetul de îngheţată Italo Marchioni, un producător de îngheţată de origine italiana.
22 septembrie 1904 - S+a desfăşurat cursa automobilistică, organizată de ACR, pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, una din primele din ţara noastră şi din această parte a Europei.
George-Valentin Bibescu – foto preluat de pe www.bunicutavirtuala.com
Cursa a fost câştigată de printul George Valentin Bibescu, care a inregistrat cu automobilul sau Mercedes de 40 CP, cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o competitie pe soselele publice.
22 septembrie 1908 - Printul Ferdinand de Saxa Coburg, sprijinit de guvernul lui Alexandar Malinov, declară printr- un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclamă ţar al bulgarilor; (5 octombrie s.n.).
Acest act s-a efectuat fără consimţământul Marilor Puteri şi împotriva voinţei Turciei.
Independența de jure a Bulgariei fata de Imperiul Otoman a fost proclamata la 22 septembrie stil vechi (5 octombrie stil nou) 1908, in vechea capitala a Tarnovo de catre Prințul Ferdinand al Bulgariei, care a luat apoi titlul de „țar”.
Declarația de independență a Bulgariei a fost urmată de anexarea Bosniei de catre Austro-Ungaria,in ziua următoare și de unirea Greciei cu Creta, (nerecunoscuta pana in 1913).
Independența Bulgariei a fost recunoscută pe plan internațional in primăvara anului 1909 si este sărbătorită în fiecare an la 22 septembrie ca Ziua Independenței.
La data de 22 septembrie 2008, Bulgaria a celebrat Centenarul aniversar al independenței sale.
Ferdinand - foto: ro.wikipedia.org
Ferdinand (26 februarie 1861 – 10 septembrie 1948), născut Ferdinand Maximilian Karl Leopold Maria de Saxa-Coburg și Gotha-Koháry, a conducător al Bulgariei din 1887 până în 1918, inițial ca knyaz (prinț regent, 1887–1908) mai târziu ca țar (1908–1918). De asemenea, a fost autor, botanist, entomolog și filatelist.
22 septembrie 1914 - Împaratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, îi cere telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914) intrarea tarii noastre în razboi de partea Puterilor Centrale. Regele Carol I îi raspunde ca nu poate da curs cerererii, din cauza impotrivirii opiniei publice românesti.
22 septembrie 1914 - A murit Henri Alain-Fournier, scriitor francez (n. 1886)
Alain-Fournier in 1905 – foto: ro.wikipedia.org
Alain-Fournier, este pseudonimul lui Henri Alban Fournier (1886-1914), scriitor francez, mort la 27 de ani, autor al unui singur roman, “Le Grand Meaulnes“, roman poetic de factură simbolistă.
22 septembrie 1919 – A început Greva generală a oțelului (22 septembrie 1919 – 8 ianuarie 1920)
Greva generală a oțelului (22 septembrie 1919 – 8 ianuarie 1920) – Un atac neprovocat al poliției de stat călare în timpul grevei din Pennsylvania din septembrie 1919 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Marea grevă a oțelului din 1919 a fost o încercare a Federației Americane a Muncii de a organiza compania lider, United States Steel, în industria siderurgică americană.
AFL a format o coaliție de 24 de sindicate, toate crescând rapid în timpul Primului Război Mondial.
În rolul principal ar fi Asociația Amalgamată a Muncitorilor Fierului, Oțelului și Tineriilor (AA), cu un comitet de conducere format din cinci membri.
Greva a început pe 22 septembrie 1919 și s-a sfârșit în cele din urmă pe 8 ianuarie 1920.
Opoziția condusă de Elbert H. Gary, președintele U.S. Steel a triumfat.
22 septembrie 1919 - A decedat Alexandru A. Şuţu, medic psihiatru, membru corespondent al Academiei Române, membru al Societăţii de Antropologie din Paris şi al Societăţii Franceze de Psihiatrie
Alexandru Alexandru Suțu (Sutzu, Soutzo) – foto: ro.wikipedia.org
Alexandru Alexandru Suțu (Sutzu, Soutzo) (n. 30 noiembrie 1837, București, d. 22 septembrie 1919), pionier al psihiatriei române, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări științifice de specialitate, primul organizator al asistenței moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislației psihiatrice moderne în România.
A fost fiul marelui cămăraș (șambelan) Alexandru Suțu – Dragomanaki (nepot de frate al domnitorului Alexandru Nicolae Suțu din Muntenia) și al Mariei Hrisomali.(n.30.03.1837).
A fost doctor în medicină al Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865), fondatorul Catedrei de Psihiatrie din România, medic șef al ospiciului de alienați Mărcuța din București (1866-1909), directorul ospiciului Mărcuța (1867-1878 și 1880-1892), fondatorul și redactorul Gazetei spitalelor (Paris, 1867), unul dintre redactorii Gazetei medico-chirurgicale a spitalelor’’ (1870-1880), fondatorul sanatoriului pentru alienați “Caritatea”, din București (unde a fost internat în mai multe rânduri poetul Mihail Eminescu și unde a și decedat), profesor de medicină legală la Universitatea din București (1879), efor al spitalelor civile române (1892), fondatorul Jurnalului psihiatriei și medicinei legale (1884), membru al Consiliului sanitar superior (1896), membru al Academiei române (1888), expert în psihiatrie medico-legală.
22 septembrie 1929 - S-a născut Dinu Cocea, regizor şi scenarist, stabilit la Paris în 1985 (n.Periş, judeţul Ilfov).
Dinu Cocea- foto: cinemagia.ro
Dinu Cocea (n. 22 septembrie 1929, comuna Periș, județul Ilfov – d. 26 decembrie 2013, Paris[1]) a fost un regizor și scenarist român.
22 septembrie 1931 - La propunerea lui Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Brâncuşi a fost decorat cu ordinul “Meritul cultural pentru artă plastică“.
22 septembrie 1934 - A încetat din viaţă inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Bâla; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea Podului de la Cernavodă; (n. 24 aprilie 1868).
A fost un important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (mai 1928 – mai 1931).
22 septembrie 1938 - S-a născut Augustin Buzura, scriitor, membru al Academiei Române; fost preşedinte al Institutului Cultural Român (n.Berinţa, Maramureş).
Augustin Buzura- foto: ro.wikipedia.org
Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș), psihiatru, prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice.
Din 1992 este membru titular al Academiei Romane.
Din 1992 este membru al Academiei Romane.
22 septembrie 1939 - A avut loc o paradă militară comună a victoriei a Wehrmacht-ului şi a Armatei Roşii în Brest-Litovsk , la sfârşitul invadarii si impartirii Poloniei, in baza intelegerii dintre Hitler si Stalin ( Pactul Ribbentrop – Molotov), intre Germania nazista si U.R.S.S.
foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Inalti ofiteri germani şi sovietici prezenţi la parada: Generalul german Heinz Guderian şi comandantul brigazii 29 sovietice de tancuri, colonelul Semion Krivoshein.
22 septembrie 1944 -Al Doilea Război Mondial – Armata Roşie a intrat în Tallin, capitale Estoniei.
22 septembrie 1955 - S-a tipărit primul volum al romanului “Moromeţii” scris de Marin Preda. Tirajul primei ediţii a fost de 20.100 exemplare.
22 septembrie 1957 - S-a născut muzicianul, compozitorul si actorul de film australian Nicholas Edward “Nick” Cave.
Nicholas Edward “Nick” Cave (born 22 September 1957) – foto: en.wikipedia.org
22 septembrie 1958 - S-a născut Andrea Bocelli, tenor italian de pop opera și cântăreț de operă. Până astăzi el are șapte albume de operă înregistrate (La bohème, Il trovatore, Werther, Pagliacci, Cavalleria rusticana, Carmen și Tosca).
A vândut deja peste 65 de milioane de albume peste tot în lume. Născut cu un glaucom grav, Andrea Bocelli a orbit total la vârsta de 12 anidupă un accident de fotbal.
Andrea Bocelli- foto: europafm.ro
Andrea Bocelli, (n. 22 septembrie 1958), tenor italian de pop opera și cântăreț de operă.
A fost pasionat de muzica inca din copilarie, cand a invatat sa cante la pian, flaut si saxofon.
Faptul ca a orbit nu l-a impiedicat sa studieze Dreptul la Universitatea din Pisa.
După ce a profesat un an ca avocat, a decis sa inceapa sa cante.
Bocelli si-a inceput cariera de muzician cantand la pian in barurile italiene.
Norocul i-a suras in 1992, cand a inregistrat un demo cu piesa “Miserere”.
Celebrul tenor Luciano Pavarotti a ascultat piesa si a insistat pe langa Bocelli sa o inregistreze impreuna.
Duo-ul a avut imediat succes pe plan international, iar Bocelli a primit tot mai multe oferte.
A urmat single-ul “Time To Say Goodbye” (1996), in duet cu Sarah Brightman, iar un an mai tarziu artistul italian si-a lansat albumul “Romanza.
22 septembrie 1958 - A avut loc premiera bucureşteană a operei “Oedip” de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936.
22 septembrie 1958 - S-a născut Joan Jett, cântăreață-compozitoare rock, chitaristă americană
Joan Jett (born Joan Marie Larkin; September 22, 1958) – foto: en.wikipedia.org
22 septembrie 1965 - Războiul indo-pakistanez (cunoscut sub numele de al doilea războidin Kashmir), se încheie după ce ONU solicită încetarea focului.
22 septembrie 1968 - Se finalizează transferul celor două temple de la Abu Simbel pentru salvarea acestora de apele lacului Nasser.
Între 1964 și 1968, tot site-ul a fost atent tăiat în blocuri mari, demontate, ridicate și reasamblate într-un nou loc, cu 65 de metri mai mare și la 200 de metri mai sus de râu, într-una dintre cele mai mari provocările de inginerie arheologică din istorie.
Un model la scară indică locația originală și actuală a templului
foto: ro.wikipedia.org
Salvarea templelor a început în anul 1964 de către o echipă multinațională de arheologi, ingineri și operatori calificați sub stindardul UNESCO, și a costat aproximativ 40 de milioane de dolari.
Între 1964 și 1968, tot site-ul a fost atent tăiat în blocuri mari, demontate, ridicate și reasamblate într-un nou loc, cu 65 de metri mai mare și la 200 de metri mai sus de râu, într-una dintre cele mai mari provocările de inginerie arheologică din istorie.
22 septembrie 1968 - S-a născut Mihai Razvan Ungureanu, om politic, istoric si diplomat roman;(n.Iasi).
Mihai Răzvan Ungureanu- foto: ro.wikipedia.org
Mihai Răzvan Ungureanu (n. 22 septembrie 1968, Iași), istoric, diplomat și politician român.
22 septembrie 1975 - A încetat din viaţă matematicianul Enrico Bompiani, unul dintre fondatorii Uniunii Internaţionale de Matematică, membru de onoare străin al Academiei Române (n. 12 februarie 1889).
Enrico Bompiani- foto: it.wikipedia.org
Enrico Bompiani (n. 12 februarie 1889 la Roma – d. 22 septembrie 1975 la Roma) a fost un matematician italian.
A fost membru de onoare al Academiei Române și a altor foruri științifice din Liège, Viena, Bruxelles și unul dintre fondatorii Uniunii Internaționale de Matematică.
22 septembrie 1975 - La San Francisco, a avut loc a doua încercare de asasinare a preşedintelui american Gerald Ford.
Gerald Rudolph Ford, Jr. – foto: ro.wikipedia.org
Gerald Rudolph Ford, Jr., cunoscut mai ales ca Gerald Ford, (n. 14 iulie 1913 — d. 26 decembrie 2006), cel de-al patruzecilea vicepreședinte (1973 – 1974) și cel de-al treizeci și optulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1974 – 1977).
22 septembrie 1976 - Sonda americana Viking confirma existenta unei calote de gheata de pe Marte.
NASA’s 1976 Viking Landers Could Have Missed Organics on Mars – foto: nasa.gov
22 septembrie 1980 - A început Razboiul din Golf, intre Irak si Iran.
Războiul din Golf. Schemǎ a conflictului- foto: ro.wikipedia.org
22-24 septembrie 1980 - Vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în RSF Iugoslavia.
22 septembrie 1981 - Prima cursă a trenului francez de mare viteză Train à Grande Vitesse (TGV).
TGV în gara din Rennes – foto: ro.wikipedia.org
22 septembrie 1989 - A murit Irving Berlin, compozitor american de origine rusă ; (n.11.05.1888).
Irving Berlin- foto: ro.wikipedia.org
Irving Berlin (născut Israel Isidore Beilin, 11 mai 1888 – 22 septembrie 1989) – compozitor american de origine belaruso-evreiească.
22 septembrie 1994 - A încetat din viaţă scriitorul şi teologul roman Alexandru Bardieru, născut în Nordul Bucovinei. A scris literatură pentru copii. (“Mreană, mreană năzdrăvană”, “Norocel degeţel”, “Poveşti nemuritoare”);(n.12 martie 1913).
Alexandru Bardieru- foto: ro.wikipedia.org
Alexandru Bardieru (n. 13 mart. 1913, Nesfoaia, fost jud. Hotin; d. 22 sept. 1994, Botoșani), prozator, folctorist si publicist român.
22 septembrie 1996 - A încetat din viaţă Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 10 decembrie 1914).
Proclamația de emancipare constă din două decrete ale Președintelui Statelor Unite Abraham Lincoln emise în timpul războiului civil american. Primul, emis la 22 septembrie 1862, a declarat liberi toți sclavii din toate statele Confederației care nu aveau să treacă sub controlul Uniunii până la 1 ianuarie 1863. Al doilea decret, emis la 1 ianuarie 1863, a numit statele în care este valabil.
Proclamația de emancipare a fost atacată la acea vreme pentru că elibera doar sclavii asupra căror Uniunea nu avea putere. În practică, proclamația a însemnat un angajament al Uniunii de a desființa sclavia, decizie controversată în Nord. Lincoln a emis decretul din poziția sa de „Comandant Suprem al Forțelor Armate” conform articolului II, secțiunea 2 din Constituția Statelor Unite.
Lincoln prezintă cabinetului său prima propunere a Proclamării de emancipare. (Pictură de Francis Bicknell Carpenter din 1864) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Proclamația nu a eliberat niciun sclav din statele de graniță (Kentucky, Missouri, Maryland, Delaware, și Virginia de Vest), sau din statele sau porțiunile de state din Sud care se aflau sub controlul Uniunii. I-a afectat direct, la început, doar pe acei sclavi care fugiseră din Sud și trecuseră în Uniune. Aflând vestea Proclamației, și alți sclavi au fugit dincolo de liniile unioniste pe măsură ce armata Nordului avansa spre sud. În vreme ce armatele Uniunii au ocupat Confederația, mii de sclavi erau eliberați în fiecare zi până când aproape toți (aproximativ 4 milioane, conform recensământului din 1860) au devenit liberi până în iulie 1865.
După război, aboliționiștii erau îngrijorați de faptul că Proclamația ar fi fost doar o măsură luată pe timpul războiului, și că nu avea puterea de a pune capăt sclaviei. Câteva foste state sclavagiste au adoptat legi de interzicere a sclaviei; totuși, sclavia a continuat să existe până când a fost desființată prin ratificarea Amendamentului al 13-lea la 18 decembrie 1865.
Romano-catolice – Ss. Mauriţiu, ofiţer, şi îns. m.; Silvan, pustnic
Ziua internaţională de informare cu privire la leucemia mieloidă cronică (LMC)
Lansată în 2008, Ziua internaţională de informare cu privire la leucemia mieloidă cronică (LMC) a devenit un eveniment global în 2011, fiind marcată în fiecare an pe 22 septembrie. Data aleasă pentru marcarea acestei zile nu este întâmplătoare, ea reprezintă modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, care cauzează leucemia mieloidă cronică, boală a sângelui şi a măduvei osoase ce apare atunci când se produce o transformare canceroasă a unei celule stem. În cazul LMC are loc o translocaţie reciprocă între celule, o parte detaşată din cromozomul 22 se mută la cromozomul 9, rezultând astfel aşa numitul cromozom “Philadelphia”, care a fost descoperit în 1960. Fuziunea acestor gene determină o creştere necontrolată a celulelor albe din sânge. Netratată, această boală duce la deces în 2-3 ani.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua mondială fără maşini
Ziua mondială fără maşini este marcată, anual, la data de 22 septembrie. Iniţial, data la care era sărbătorită Ziua fără maşini a fost 17 iunie, stabilită de Asociaţia pentru Transport Ecologic, din Marea Britanie, în 1997. Evenimentul era marcat pe plan local, în cadrul Săptămânii Transportului Verde. Un an mai târziu, francezii au avut ideea înfiinţării campaniei ”În oraş, fără maşina personală!”.
Pe plan european, Ziua mondială fără maşini este precedată, la iniţiativa Comisiei Europene, de Campania Săptămâna europeană a mobilităţii, care în 2020 a ajuns la ediţia cu numărul 19. Tema din acest an este “Mobilitate cu emisii zero pentru toţi”, fiind urmărite obiectivele Pactului verde european: un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 şi accesibilitatea transportului cu emisii zero.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Parlament: Rectificarea bugetară – adoptată cu amendamentul PSD care se referă la majorarea cu 40% a punctului de pensie
Plenul Parlamentului a adoptat, marţi, rectificarea bugetară pe 2020 cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie. S-au înregistrat 242 voturi ”pentru”, 147 ”împotrivă” şi 11 abţineri. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare Legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Situația din România – 22 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică
Până astăzi, 22 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 114.648 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
92.169 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.059 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 599 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 4.503 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 21.09.2020 (10:00) – 22.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 45 de decese (28 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.253.380 teste. Dintre acestea 21.978 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.773 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.205 la cerere.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.612 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 338 au fost declarați vindecați.
În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:
Până la data de 21 septembrie 2020, au fost raportate 2 868 502 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.
ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*
Regatul Unit 394.257 (+3.899) 41.777 (+18) 2.228 -
Spania 640.040 – 30.495 – 150.376 -
Franţa 453.763 (+11.569) 31.285 (+11) 93.586 (+703)
Italia 298.156 (+1.587) 35.707 (+15) 218.703 (+352)
Germania 272.337 (+922) 9.386 – 242.656 (+1.464)
* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 20 – 21 septembrie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne
Coronavirus: 64 de ţări bogate au aderat la dispozitivul creat de OMS pentru a permite accesul la un vaccin
Peste 60 de ţări bogate, însă nu China şi nici Statele Unite, au aderat la un dispozitiv implementat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru a facilita accesul ţărilor sărace la un vaccin împotriva noului coronavirus, potrivit unei liste publicate luni, relatează AFP.
În contextul în care numeroase ţări nu dispun de resurse pentru a dezvolta vaccinuri proprii, OMS a anunţat în urmă cu câteva săptămâni lansarea, în colaborare cu Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare (GAVI), a unui dispozitiv de acces mondial la un vaccin contra COVID-19, cunoscut sub denumirea de COVAX (COVID-19 Vaccine Global Access).
Apoi, OMS a cerut la sfârşitul lunii august ţărilor care pot să se autofinanţeze să îşi ia angajamente ferme aderând la acest mecanism înainte de 18 septembrie şi să demareze plăţile iniţiale cel mai târziu până pe 9 octombrie.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Germania: Angajaţi din sectorul public declanşează greve de avertisment pentru creşteri salariale
Angajaţi din sectorul public german au încetat lucrul marţi, declanşând greve de avertisment în favoarea revendicărilor de creşteri salariale, transmite dpa. ‘Aplauzele nu sunt suficiente. Vrem să fim plătiţi mai bine’, a declarat reprezentantul sindical Volker Hoppmann, din mijlocul angajaţilor medicali adunaţi în faţa spitalului din Guetersloh, în landul Renania de Nord-Westfalia. Ca şi în alte ţări, germanii s-au strâns în timpul epidemiei pentru a aplauda personalul medical aflat în prima linie a luptei împotriva coronavirusului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Oxfam şi WeMove Europe depun plângere la Comisia Europeană acuzând modul în care Grecia tratează migranţii
ONG-ul Oxfam şi mişcarea cetăţenească WeMove Europe au anunţat marţi depunerea unei plângeri la Comisia Europeană (CE) prin care cer ca instituţia să deschidă o procedură de neîndeplinire a obligaţiilor de către Grecia, pe care o acuză că a încălcat drepturile solicitanţilor de azil, transmite AFP.
Într-un comunicat, cele două organizaţii afirmă că “guvernul grec nu a răspuns la acuzaţiile argumentate de încălcare a drepturilor, inclusiv persistenţa trimiterilor violente înapoi în Turcia a solicitanţilor de azil şi nesocotirea flagrantă (a legii) azilului”.
Plângerea urmează să fie depusă marţi dimineaţă în numele lor de către firma de avocatură olandeză De Brauw Blackstone Westbroek. Acţiunea are loc în ajunul prezentării de către CE a mult aşteptatei propuneri de reformare a politicii de azil a UE, la două săptămâni după incendiul din tabăra supraaglomerată şi insalubră Moria de pe insula greacă Lesbo.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Justiţia europeană validează o lege franceză cu privire la închirierea locuinţelor prin Airbnb
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a validat marţi o lege din Franţa care reglementează închirierea apartamentelor pe perioade scurte de timp, într-un dosar care a pus faţă în faţă Primăria oraşului Paris şi doi proprietari de apartamente care au utilizat platforma de închiriere a locuinţelor în scop turistic Airbnb, informează AFP.
Această decizie a CJUE era foarte aşteptată deoarece, la fel ca şi Parisul, mai multe metropole europene se confruntă cu o penurie de locuinţe şi au încercat să legifereze pentru a lupta cu fenomenul închirierii locuinţelor în scop turistic prin platforma Airbnb.
“O reglementare naţională care supune autorizării prealabile închirierea, în mod repetat, a unui spaţiu cu destinaţie de locuinţă pentru perioade scurte unei clientele ocazionale care nu îşi stabileşte domiciliul în spaţiul respectiv este conformă cu dreptul Uniunii. Combaterea penuriei de locuinţe destinate închirierii pe termen lung constituie un motiv imperativ de interes general care justifică o astfel de reglementare“, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
SUA: Incendiul din apropierea oraşului Los Angeles a sporit în intensitate forţând evacuarea mai multor rezidenţi
Incendiul care de două săptămâni avansează fără să fie controlat în Parcul Naţional din Los Angeles, la nord-est de oraş, şi-a dublat suprafaţa ca urmare a creşterii temperaturilor şi a forţat evacuarea unui număr mai mare de rezidenţi, relatează EFE.
Potrivit autorităţilor din sudul Californiei, focarul denumit “Bobcat Fire” este unul dintre cele mai mari incendii din istoria Los Angeles după ce cuprins o suprafaţă de 40.000 de hectare şi nu a putut fi controlat decât în proporţie de 15%.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Australia – O treime dintre cele 270 de balene eşuate pe coasta vestică a Tasmaniei au murit
Aproximativ o treime dintre cele 270 de balene-pilot eşuate pe coasta vestică a Tasmaniei, în sudul Australiei, au murit, potrivit echipelor de salvare care au precizat că operaţiunile pentru a veni în ajutorul acestor cetacee ar putea dura mai multe zile, relatează marţi EFE.
Balenele au eşuat pe un banc de nisip din golful Macquarie, din vestul Tasmaniei, iar o echipă de biologi şi experţi marini trimişi la faţa locului studiază modul în care pot fi ţinute în viaţă aceste uriaşe mamifere care pot avea până la 7 metri lungime şi o greutate de trei tone.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
![Dinu Cocea (n. 22 septembrie 1929, comuna Periș, județul Ilfov - d. 26 decembrie 2013, Paris[1]) a fost un regizor și scenarist român - foto: cinemagia.ro](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2015/09/Dinu-Cocea-e1442871751974.jpg)
