Articole

Calendar Ortodox 13 septembrie 2025

articole preluate de pe basilica.ro; ro.orthodoxwiki.org

(articol in curs de editare)

 

Calendar Ortodox 13 septembrie 2025


 

Înainte-prăznuirea Înălțării Sfintei Cruci;

† Târnosirea Bisericii Învierii din Ierusalim;

†) Sf. Cuv. Ioan de la Prislop;

† Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian;

Sf. Mc. Corneliu Sutașul;

Sf. Sfințit Mc. Ciprian, episcopul Cartaginei

 

Sinaxar 13 Septembrie


 

Înainte-prăznuirea Înălțării Sfintei Cruci

Sărbătorile mari din timpul unui an bisericesc sunt precedate de o zi de preserbare pentru pregătirea sufletească a credincioșilor.

Între aceste sărbători se înscrie și cea închinată Sfintei Cruci.

Ziua de astăzi a Înainteserbării Înălțării Sfntei Cruci înseamnă începutul acestei sărbători.

La slujbele din această zi se adaugă cântări, rugăciuni și lecturi biblice în legătură cu sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.

Este un moment de pregustare a bucuriei sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci.

Tropar Glasul 2

Cu crucea cea de viaţă făcătoare a bunătăţii Tale, Doamne, pe care ne-ai dat-o nouă nevrednicilor spre mântuire, milostiveşte-Te, Stăpâne şi mântuieşte pe poporul cel dreptcredincios şi ţara aceasta. Pentru Născătoarea de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

 

În această lună, în ziua a treisprezecea, pomenirea sfințirii dumnezeiescului locaș al Sfintei Învieri a lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, de la Ierusalim, în anul 335

 

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul

Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 13 septembrie - foto preluat de pe doxologia.ro

Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul – foto preluat de pe doxologia.ro

Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul a fost unul din centurionii împăratului Tiberiu (14-37) din cohorta Italica din orașul Cezareea Palestinei.

Deși era păgân, Corneliu era un om bun și milostiv așa cum vedem în Faptele Apostolilor, capitolul X.

Aflând despre învățăturile și patimile Domnului nostru Iisus Hristos începuse să creadă și se ruga lui Dumnezeu ca să-l învrednicească a primit Sfântul Botez.

Acest lucru nu era tocmai ușor de împlinit, deoarece creștinii veniți din Iudeea în frunte cu Sfântul Apostol Petru susțineau că păgânii trebuie să fie mai întâi tăiați împrejur, să primească legea mozaică și pe urmă să fie botezați.

În Faptele Apostolilor capitolul X, versetele 10-16 se arată descoperirea lui Dumnezeu către Sfântul Apostol Petru prin care i se arată că și păgânii pot fi primiți la creștinism numai prin sfântul botez.

Corneliu Sutașul a fost cel dintâi păgân primit în creștinism, în felul acesta el a deschis calea păgânilor către Hristos.

După ce a primit sfântul botez, Corneliu a însoțit pe Sfântul Apostol Petru în misiunea de propovăduire, iar mai pe urmă a fost hirotonit Episcop.

În timp ce se afla în Efes cu Petru și Timotei, sunt înștiințați că în orașul Schepsia există păgâni.

Au tras la sorți și aceștia au căzut asupra lui Corneliu.

Ajungând în oraș, senatorul Dimitrie îl prinde pe Corneliu și îl obligă să jertfească idolilor.

Atunci Corneliu s-a rugat lui Dumnezeu și s-a cutremurat pământul, prinzând sub dărâmături pe soția și fiul senatorului.

Dumnezeu ascultă rugăciunea lui Corneliu și Evdochia împreună cu Dimitrie sunt scoși teferi de sub dărâmături.

În urma acestei minuni, senatorul Dimitrie se botează împreună cu familia sa și alți 277 de păgâni.

Episcopul Cornelie a construit pe locul vechiului templu păgân, o frumoasă biserică.

Despre moartea sa unii spun că a rămăs până la sfârșit în orașul Schepsia, iar alții spun că Sfântul Apostol Pavel l-a trimis ca Episcop în Troada (Troia – Ilion) și că acolo a murit.

Tropar Glasul 4

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Corneliu, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

 

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Ciprian, Episcopul Cartaginei († 258)

Sfântul Ciprian, după numele său latinesc Thascius Caecilius Cyprianus, s-a născut către anul 200 și a murit ca mucenic la 14 septembrie 258. A fost episcop de Cartagina în timpul persecuției lui Valerian. După Sfântul Augustin, el este unul din cei mai importanți mărturisitori ai Bisericii din Africa de Nord în primele secole ale creștinismului. În Biserica Ortodoxă prăznuirea lui se face la 13 septembrie. Nu trebuie confundat cu Sf. Ciprian, fostul vrăjitor, pomenit de Biserică pe 2 octombrie  - foto preluat de pe doxologia.ro

Sfântul Ciprian, după numele său latinesc Thascius Caecilius Cyprianus, s-a născut către anul 200 și a murit ca mucenic la 14 septembrie 258. A fost episcop de Cartagina în timpul persecuției lui Valerian. După Sfântul Augustin, el este unul din cei mai importanți mărturisitori ai Bisericii din Africa de Nord în primele secole ale creștinismului. În Biserica Ortodoxă prăznuirea lui se face la 13 septembrie. Nu trebuie confundat cu Sf. Ciprian, fostul vrăjitor, pomenit de Biserică pe 2 octombrie – foto preluat de pe doxologia.ro

Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian, Episcopul Cartaginei s-a născut pe la anul 210 în Cartagina, într-o familie păgână nobiliară, foarte bogată, primind numele de Caecilius Ciprianus, poreclit și Thascius.

Nu avem informații despre anii tinereții sale, nici despre școlile urmate, dar luând în considerare reputația sa de la vârsta de 35 de ani, când s-a convertit la creștinism, deducem că și-a însușit o cultură profană vastă și profundă.

Convertirea la creștinism în anul 245 a fost pregătită timp îndelungat de preotul Caecilianus, pe care Sfântul Ciprian îl repspecta și îl iubea ca pe un părinte.

Convertirea a produs o schimbare radicală a concepției Sfântului Ciprian despre viață, schimbare de care este uimit el însuși.

A fost înzestrat cu două mari virtuți: castitatea și dragostea.

În anul 247 este hirotonit preot, iar după moartea Episcopului Donatus este ales în anul 249 Episcop al Cartaginei.

Ca Episcop s-a preocupat de disciplina în Biserică punând mare accent pe ascultare.

În anul 250 în timpul persecuției împăratului Deciu a crescut numărul creștinilor din Africa care au apostaziat.

Pentru a curma tulburarea în Biserică, Sfântul Ciprian s-a retras într-un loc ascuns.

După aproximativ 15 luni de absență, Sfântul Ciprian a a avut mult de luptat cu cei care au apostaziat de la creștinism și a introdus ca regulă generală, pentru reintegrarea acestora, penitența.

Sfântul Ciprian, cu Biserica Romei și cu Episcopii africani, a reprimit pe apostați, însă treptat, după un timp de penitență, excepție făcând cei bolnav pe moarte.

O contribuție deosebită a avut Sfântul Ciprian pe tărâm social, o dată cu izbucnirea ciumei, între anii 252-254 și a unui nou val de persecuții, implincâdu-se în numeroase acte de milostenie și întrajutorare creștină.

În anul 256 izbucnind persecuția lui Valerian, Sfântul Ciprian a fost exilat la Curubis în luna august.

În anul 257 este chemat din exil de Galeriu Maximus și după unele încercări de atragere a sa la păgânism, nereușite, este condamnat la moarte și executat la data de 14 septembrie 258.

Executarea sa s-a făcut prin sabie în localitatea Ager Sexti, lângă Cartagina.

Sfântul Ciprian al Cartaginei este părintele ecclesiologiei creștine.

Glasul al 4-lea

Și părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu însuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credință răbdând până la sânge, Sfințite Mucenice Ciprian, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

 

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop (Secolele XV – XVI)

Sf. Cuv. Ioan de la Prislop (Secolele XV-XVI) - foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro

Sf. Cuv. Ioan de la Prislop (Secolele XV-XVI) – foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro

Cuviosul Ioan s-a născut spre sfârşitul veacului al XV-lea, în satul Silvaşul de Sus, din apropierea oraşelor Haţeg şi Hunedoara.

El îşi însoţea părinţii la lucrul câmpului unde, treptat, a început să înţeleagă, din contemplarea naturii, înţelepciunea şi atotputernicia Ziditorului tuturor.

Credinţa i-a sporit prin învăţăturile primite de la părinţii săi dreptcredincioşi şi prin rugăciunile făcute în biserica satului, dar şi în singurătate.

Dorind să-şi închine întreaga viaţă lui Dumnezeu, a părăsit casa părintească şi s-a închinoviat în obştea călugărilor de la Mănăstirea Prislop, ctitorită de Sfântul Nicodim de la Tismana (†1406), în care se păstrau încă vii amintirea şi rânduiala lăsate de marele stareţ.

După mai mulţi ani şi după ce s-a deprins cu virtuţile ascultării şi smereniei, cu binecuvântarea duhovnicului său s-a retras pe malul abrupt al pârâului Slivuţ, nu departe de mănăstire, unde şi-a săpat singur o chilie în piatră, cunoscută până azi sub numele de „Chilia” sau „Casa Sfântului”.

Aici a vieţuit în neîncetate rugăciuni şi posturi, bine plăcând lui Dumnezeu.

Viaţa sa îmbunătăţită s-a sfârşit, potrivit tradiţiei locului, în acest fel:

Pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători, de pe versantul celălalt al prăpastiei, l-au vânat, neştiind că vieţuia în acele locuri.

Poporul dreptcredincios l-a cinstit cu evlavie ca sfânt încă din timpul vieţii, dar şi după neaşteptatul lui sfârşit.

Vestea despre el s-a răspândit şi în Ţara Românească, de unde au venit câţiva călugări care i-au cerut trupul, ducându-l şi tăinuindu-l într-una din mănăstirile de peste munţi.

Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop stă până astăzi pildă vie de sfinţenie pentru credincioşii din părţile Haţegului şi Hunedoarei, iar chilia Sfântului rămâne loc de pelerinaj pentru toţi cei ce se îndreaptă către străvechea mănăstire a Prislopului.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 19 iunie 1992 a trecut în rândul Sfinţilor din calendar pe Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, având zi de prăznuire data de 13 septembrie a fiecărui an.

Pentru ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Glasul 1

Iubitorule de nevoinţă şi râvnitorule întru cele sfinte, Cuvioase Părinte Ioan, părăsit-ai cele trecătoare şi ai ales pe cele veşnice; luat-ai jugul lui Hristos în Mănăstirea Prislop şi în peşteră pustnicească, împreună cu îngerii, L-ai slăvit pe Dumnezeu. Pentru aceasta, nu înceta a te ruga pentru sufletele noastre.

 

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Gordian şi Sfinţii Mucenici Macrobie, Helie, Valerian, Zotic, Seleuc şi Lucian († 323 – 324)

Acești mucenici au pătimit prin anii , în timpul persecuţiei lui Liciniu.

Sfinţii Macrobiu şi Gordian erau doi tineri de prin părţile Asiei Mici, unul era din Paflagonia, iar celalalt din Capadocia.

Amândoi slujeau la curtea împaratului Liciniu.

Dar, într-o zi aflându-se că sunt creştini, au fost exilaţi în Scythia Minor, la Tomis.

Aici a avut loc judecarea şi execuţia Sfinţilor Zotic, Lucian şi Helie, care în final au şi fost decapitaţi pentru faptul că au refuzat să se lepede de credinţa creştina.

La aceasta au fost nevoiţi să asiste şi cei doi sfinţi exilaţi de Liciniu.

Ulterior, Macrobiu şi Gordian au primit şi ei mucenicia, fiind condamnaţi la moarte prin ardere în foc.

Ultimul dintre cei prăznuiţi în această zi, Sfântul Mucenic Valerian, a murit plângând pe mormintele fraţilor săi de credinţă.

 

Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici Cronid, Leontie, Serapion, Straton și Seleuc

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Cuvios Petru cel din Agreia

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Mare Muceniță Ketevan, regina Georgiei

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Cuvios Ierotei cel nou, Iviritul

 

Tot în această zi, pomenirea Sf. Aristide din Atena, filozoful (Secolul al II-lea d.Hr.)

Aristide Atenianul a fost un filozof grec şi apologet creștin din secolul al II-lea d.Hr., contemporan cu apostolul Cvadrat.

Aristide este un sfânt al Bisericii Ortodoxe şi prăznuirea sa este celebrată pe 13 septembrie (iar în Biserica Catolică pe 31 august).

Informaţiile cu privire la viaţa lui sunt foarte puține. Singurele lucruri pe care le știm despre el sunt că era din Atena și că și-a păstrat haina de filosof și după convertirea la creștinism.

A rămas cunoscut în istoria Bisericii pentru o Apologie pe care ar fi scris-o și adresat-o împăratului Adrian.

Ieronim, care îl numește „ucenic foarte elocvent al lui Hristos sub vechea haină (de filosof)”, spune că Aristide a înmânat o Apologie pentru creștini împăratului Adrian (care a împărăție în anii 117-138).

La fel, Eusebiu de Cezareea, spune: „Aristide, la rândul lui, credincios ucenic al religiei noastre, a lăsat o Apologie a credinței dedicată împăratului Adrian.”

Scrieri

Apologia lui Aristide

Apologia lui Aristide a fost considerată pierdută timp de mai multe secole, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În 1878, un fragment armenian al apologiei a fost editat de călugării de la Mănăstirea Sfântul-Lazăr din Veneția.

Intitulat „Împăratului Adrian Cezar, de la filosoful atenian Aristide”, fragmentul de traducere în limba armeană veche provenea dintr-un manuscris din secolul al X-lea.

În 1889, autenticitatea fragmentului din Veneția a fost confirmată de descoperirea unei traduceri siriace complete a Apologiei lui Aristide în codicele 16 din Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai, de către cercetătorul americanul Rendel Harris.

Odată cu editarea acestui manuscris, cercetătorii au aflat că o scriere foarte populară scrisă probabil în secolul al VII-lea, Viața lui Varlaam și Ioasaf, s-a inspirat din Apologia lui Aristide.

Manuscrisul siriac a mai adus și aprecierea că Apologia ar fost dată împăratul Antonin Pius în anul 140. Fără să se poată pune de acord, mai multe grupuri de cercetători consideră că Aristide a scris Apologia sa fie în anii 124-125, fie undeva între anii 133 și 134, fie în anul 140 (cum spune manuscrisul siriac).

În 1922, alte două fragmente ale Apologiei, în limba greacă originală a scrierii au fost descoperite și publicate, după un papirus din British Museum.

Apologia lui Aristide este cea mai veche apologie creștină ajunsă până în zilele noastre.

Alte scrieri

În căutarea unui autor pentru scrierea Epistola către Diognet, unii patrologi l-au sugerat Aristide ca posibil autor, din cauza unor similitudini în stilul celor două scrieri, în descrierea creștinilor, în aprecierile față de evrei, precum și alte similitudini.

Abatele H. Doulcet a fost unui din principalii susținători ai acestei presupoziții, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Lui Aristide i se mai atribuie și o omilie la cuvântul „Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai.” (Luca 23, 43), adresat de Mântuitorul Iisus Hristos tâlharului celui de-a dreapta.

 

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848)

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848)


 

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă București) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Țării Românești (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie și Compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu) și un corp de armată otoman.

Pavel Zăgănescu (1815-1897) a fost un căpitan de pompieri român, care a condus Compania de Pompieri români în bătălia din Dealul Spirii de la 13 septembrie 1848 împotriva trupelor otomane. Ziua de 13 septembrie a devenit Ziua pompierilor - foto: ro.wikipedia.org

Pavel Zăgănescu (1815-1897) a fost un căpitan de pompieri român, care a condus Compania de Pompieri români în bătălia din Dealul Spirii de la 13 septembrie 1848 împotriva trupelor otomane. Ziua de 13 septembrie a devenit Ziua pompierilor – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Premise


 

Revoluția de la 1848 în Țara Românească a avut inițial succes.

La începutul verii, principele Bibescu a abdicat după ce guvernul revoluționar a preluat puterea.

Revoluționarii munteni își propuneau printre altele emanciparea clăcașilor și a evreilor, eliberarea robilor țigani, guvernarea în acord cu principiul separării puterilor în stat, limitarea puterii domnești și crearea unei gărzi naționale (vezi Proclamația de la Islaz).

Guvernul a încercat să implementeze aceste reforme democratice, dar adversarii revoluțiilor de la 1848, și anume marile imperii europene au intervenit.

Astfel, la 13 septembrie 1848, trei puternice coloane militare otomane au pătruns în București, după arestarea fruntașilor revoluționari și zdrobirea rezistenței poporului neînarmat.

În fața celei de-a treia coloane otomane, comandată de Kerim-pașa, au stat trupele aflate sub comanda Colonelului Radu Golescu, Comandantul Garnizoanei București.

Radu Golescu (n. 1814, Câmpulung Muscel – d. 1882) a fost unul dintre actorii importanţi ai revoluţiei paşoptiste de la 1848 - (Bustul lui Radu Golescu ca element din Monumentul lui Dinicu Golescu din Bucureşti) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Radu Golescu (n. 1814, Câmpulung Muscel – d. 1882) a fost unul dintre actorii importanţi ai revoluţiei paşoptiste de la 1848 – (Bustul lui Radu Golescu ca element din Monumentul lui Dinicu Golescu din Bucureşti) – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Desfășurarea evenimentelor


 

Colonelul Radu Golescu concentrase în Dealul Spirii Batalionul 2 din Regimentul 2 Linie Infanterie și Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie, punându-le sub comanda Maiorului Nicolae Greceanu.

Spre aceste trupe se îndrepta și compania de pompieri de sub comanda Căpitanului Pavel Zăgănescu.

Căutând să prevină rezistența unităților militare, Locotenența domnească instaurată de trupele intervenționiste a dat ordin de predare a cazărmii Alexandria.

Ostașii români au dat dovadă de un puternic spirit antiotoman, reliefat inițial în atitudinea Colonelului Radu Golescu care, la cererea lui Kerim-Pașa de a-și dezarma ostașii, a răspuns cu mândrie că „datoria unui soldat este să moară cu arma în mână și că mai mulțumit este în acest caz decât să se vadă dezarmat”.

Surprins plăcut de acest răspuns, comandantul turcilor, Kerim–Pașa, ordonă retragerea trupelor otomane spre oraș până la reglementarea pe cale diplomatică a situației tensionate create.

Pe drumul de întoarcere, acestea s-au întâlnit cu Compania de pompieri comandată de Căpitanul Pavel Zăgănescu.

La apropierea acesteia de cazarmă s-a produs un incident care avea să ducă la începerea unei adevărate bătălii.

Infanteria și artileria otomană erau masate în apropierea cazărmii, în preajma unui podeț care îngusta mult calea Companiei de pompieri.

La trecerea acesteia, Sublocotenentul Bălășan l-a atins cu cotul pe un artilerist turc.

Incident aparent fără importanță, ura crâncenă dintre români și turci a făcut ca acest incident să degenereze.

Sublocotenentul român a fost lovit de un maior turc cu latul sabiei.

Ofițerul român a tras două focuri de pistol, întâi asupra maiorului turc (pe care l-a ucis), apoi asupra lui Kerim-Pașa (căruia i-a ucis calul).

În evenimente au intervenit ostașii români pentru a-și apăra comandantul.

Trupele otomane atacă cu violență Compania de pompieri care opune o puternică rezistență și străpunge liniile inamice și reușește să continue lupta alături de ostașii aflați în cazarma Alexandria din Dealul Spirii.

După o luptă crâncenă ce adurat aproximativ 2 1/2 ore (de la 4 1/2 ore după-amiază până la 7 ore seara) trupele române au fost împrăștiate iar militarii turci au pus stăpânire pe București iar Revoluția de la 1848 din Țara Românească a fost înăbușită.

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848) - Parte a Revoluției de la 1848 - (Litografie reprezentând lupta pompierilor din București cu Armata Turca a lui Kerim Pașa, in Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848) – Parte a Revoluției de la 1848 – (Litografie reprezentând lupta pompierilor din București cu Armata Turca a lui Kerim Pașa, in Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Ecouri în prezent


 

Chiar dacă Bătălia din Dealul Spirii s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române, totuși din punct de vedere istoric, această luptă consfințește dorința națională de autodeterminare, chiar dacă acest lucru presupune însăși jertfa supremă.

Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuți în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat în anul 1901 Monumentul Eroilor Pompieri din București, monument cu un trecut la fel de zbuciumat ca și evenimentele a căror memorie o reprezintă.

Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită mai apoi ca fiind Ziua Pompierilor din România, însă a fost legal oficializată începând din 1953.

Monumentul Eroilor Pompieri din București – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Pe latura din față a monumentului este fixată o placă de bronz cu inscripția: “Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător, MDCCCL (1900)“.

Pe latura opusă este fixată o altă placă de bronz, pe care scrie: “În aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și de Batalionul II din Reg. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de Kerim Pașa“.

 

cititi mai mult despre Bătălia din Dealul Spirii si pe:  www.agerpres.rohistoria.ro

Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop (Secolele XV – XVI)

foto preluat de pe ziarullumina.ro

articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

 

Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop


 

Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop (cunoscut local și ca Sfântul Ioan de la Silvaș) a fost un sfânt sihastru care s-a nevoit în părțile Hunedoarei, în apropierea mănăstirii Prislop (Silvașul), în a doua jumătate a sec. al XV-lea sau prima jumătate a sec. al XVI-lea.

Prăznuirea lui se face în Biserica Ortodoxă pe 13 septembrie.

Sf. Cuv. Ioan de la Prislop (Secolele XV-XVI) - foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro

Sf. Cuv. Ioan de la Prislop (Secolele XV-XVI) – foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro

 

Viața


 

Cuviosul Ioan s-a născut în satul Silvașu de Sus din ținutul Hațegului, în a doua jumătate a sec. al XV-lea sau în prima jumătate a sec. al XVI-lea (nu există surse precise).

Acesta a intrat încă din tinerețe la mănăstirea din apropiere, cunoscută atunci sub numele de Mănăstirea Silvașu (astăzi Mănăstirea Prislop), unde s-a nevoit vreme de mai mulți ani, stăruind în rugăciune și ascultare și unde a fost tuns în monahism.

Mai târziu, tânjind după o viață de liniște și nevoințe mai aspre, și-a căutat un loc mai retras.

S-a așezat atunci într-o peșteră pe care și-a săpat-o singur, cu dalta, într-o stâncă ce se găsea la circa 500 de metri de mănăstire, pe malul râului Silvuț.

Locul este cunoscut până în ziua de astăzi sub numele de „Chilia” sau „Casa Sfântului”, ea devenind și loc de pelerinaj pentru creștinii care au evlavie la sfântul cuvios Ioan.

În această peșteră sfântul și-a petrecut restul zilelor în aspre nevoințe și tot aici și-a aflat și sfârșitul.

Potrivit tradiției locale, pe când cuviosul își săpa cu dalta o fereastră la chilia din stâncă, a fost împușcat din nebăgare de seamă de doi vânători, care neștiind că trăia cineva acolo, îl luaseră drept o fiară a pădurii.

Rudele sfântului i-au luat atunci trupul și l-au așezat în biserca din satul său natal.

Faima sfințeniei cuviosului Ioan se răspândise încă din timpul vieții sale, mulți creștini evlavioși căutând sfaturile sale duhovnicești; iar ajungând vestea morții sale și în Ţara Românească, mai mulți monahi de la o mănăstire de aici (posibil Tismana, Curtea de Argeș sau Cozia, acestea având mai strânse legături cu mănăstirile transilvane) au cerut de la rudele acestuia trupul sfântului, înmormântându-l cu cinste în mănăstirea lor, cum se arată într-o cronică locală în versuri, Plângerea Sfintei Mănăstiri a Silvașului, din eparhia Hațegului din Prislop”, scrisă de un oarecare monah Efrem.

O părticică din din moaștele Cuviosului Ioan se găsesc însă și acum la Mănăstirea Prislop.

 

Proslăvirea


 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sf. Ioan de la Prislop în ședința sa din 19 iunie 1992, rânduindu-i ca zi de prăznuire data de 13 septembrie.

 

Imnografie


 

Troparul Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop

Glasul 1

Iubitorule de nevoință și râvnitorule întru cele sfinte, Cuvioase Părinte Ioane, părăsit-ai cele trecătoare și ai ales pe cele veșnice; luat-ai jugul lui Hristos în Mănăstirea Prislop și în peșteră pustnicească, împreună cu îngerii, L-ai slăvit pe Dumnezeu, pentru aceasta nu înceta a ruga pe Hristos pentru sufletele noastre.

Condacul Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop

Glasulul al 4-lea

Jugul nevoințelor pe umeri luându-l, lui Hristos ai urmat, Cuvioase Ioane. În peșteră nevoindu-te, cu răceala pietrei te-ai împrietenit și podoaba pustniciei ai dobândit. Pentru aceasta în cântări te lăudăm zicând: Bucură-te, Preacuvioase Părinte Ioane, lauda Prislopului!

 

Iconografie


 

Sfântul Ioan de la Prislop se zugrăvește ca sub chipul unui sfânt cuvios, cu barbă de mărime potrivită, nu foarte bătrân.

 

cititi mai mult despre Sf. Cuv. Ioan de la Prislop si pe: basilica.rodoxologia.ro

Evenimentele Zilei de 13 septembrie în Istorie

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, București) Parte a Revoluției de la 1848

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
13 septembrie este a 256-a zi a calendarului gregorian și a 257-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 13 septembrie

(BOR) Înainteprăznuirea Înălțării Sfintei Cruci; ✝ Târnosirea Bisericii Învierii din Ierusalim; Sfinții Sfințiti Mucenici Corneliu Sutașul și Ciprian, Episcopul Cartaginei; ✝ Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop; Sfinţii Mucenici din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian.

 

(BRU) Sf. Corneliu, centurionul, martir († secolul I); Sfințirea Bisericii sf. Învieri din Ierusalim (în 335)

Biserica Sfântului Mormânt - foto: en.wikipedia.org

Biserica Sfântului Mormânt – foto: en.wikipedia.org

 

(BRC) Sf. Ioan Gură de Aur, episcop, învățător al Bisericii

Ioan Gură de Aur. Mozaic bizantin din sec. al XII-lea, Hagia Sofia, Constantinopol – foto: ro.wikipedia.org

Ioan Gură de Aur, cunoscut și ca Ioan Chrysostom (n. 347 în Antiohia – d. 407), a fost arhiepiscop de Constantinopol, una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană, care îl venerează cu titlul de doctor al Bisericii. A adoptat o poziție împotriva creștinilor iudaizați cu opt predici în acest sens, având astfel un rol în dezvoltarea antisemitismului creștin.

 

Ziua Internaţională a Ciocolatei

Despre care aztecii spuneau că ar fi născută din sângele unei prinţese, moartă pentru că nu a divulgat nimănui secretul unei comori legendare. Seminţele plantei de cacao reprezentau în acest caz amărăciunea şi suferinţa, forţa şi determinare tinerei. În timp ce indienii Maya din Mexic, în jurul anului 600 î.e.n., considerau bobul de cacao un dar divin cu puteri magice pe care îl foloseau în ritualuri şi ceremonii, dar şi ca tratament împotriva durerilor, a febrei şi a tusei, aztecii îi legau existenţa de „grădinile Raiului”.

Şi unii şi ceilalţi îl foloseau ca monedă de schimb (cu 100 de boabe se putea cumpăra un sclav) şi ca ingredient pentru o băutură energizantă. Mayaşii sunt cei care au inventat o băutură fierbinte şi amară preparată din păstăile de cacao şi îmbunătăţită cu diferite arome. Reţeta a fost preluată de azteci, care au adăugat vanilie şi miere, şi au numit-o „xocoatl” (apă amară).
cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

 

România - Ziua Pompierilor (la 13 septembrie 1848, a avut loc Bătălia din Dealul Spirii între pompierii conduși de Pavel Zăgănescu și trupele otomane conduse de Kerim Pașa)

Ziua pompierilor, marcată an de an la 13 septembrie, aminteşte de actul eroic al pompierilor militari, conduşi de locotenentul Pavel Zăgănescu în lupta din Dealul Spirii, împotriva trupelor otomane, pentru apărarea Revoluţiei de la 1848. Spiritul revoluţionar care a cuprins Franţa la începutul anului 1848 a declanşat fenomene similare în restul Europei, inclusiv în Principatele Române. În Ţara Românească, Revoluţia s-a declanşat în iunie 1848.

Pentru a înăbuşi Revoluţia, trei luni mai târziu, mai exact la 13 septembrie 1848, trupele otomane conduse de generalul Fuad Paşa au intrat în Bucureşti, potrivit volumului ”Istoria României în date” (2003). Cu o zi înainte, respectiv la 12 septembrie 1848, Locotenenţa Domnească dăduse ordin colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie şi şef al garnizoanei Capitalei, să deplaseze, în ziua următoare, subunităţile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formate din aproape 6.000 de ostaşi, se arată pe site-ul www.isualba.ro.

Tot la 13 septembrie, înainte de sosirea trupelor otomane, avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, moment ce a influenţat moralul şi dăruirea ostaşilor români. Convinşi fiind de iminenţa unui conflict armat cu otomanii, ostaşii Companiei de Pompieri, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu, au insistat să se alăture şi ei trupelor la cazarma din Dealul Spirii.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 13 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 13 septembrie în Istorie:

- 13 septembrie 1848 – Bătălia din Dealul Spirii;

- 13 septembrie 1916 – Bătălia de la Sibiu;

- 13/14 septembrie 1940 – Masacrul din Ip

 

13 septembrie 585 i.I.Chr. - Lucius Tarquinius Priscus, regele Romei, sărbătorește Triumful victoriei sale asupra sabinilor, și predarea cetatii Collatia. Sabinii au fost in perioada antica un trib care popula Italia centrală si de nord-est, cu care latinii au avut numeroase conflicte.

Lucius Tarquinius Priscus - foto: ro.wikipedia.org

 

Lucius Tarquinius Priscus, de asemenea numit Tarquin cel Bătrân sau Tarquin I, a fost al cincilea rege legendar al Romei din 616 î.Hr. până în 579 î.Hr.. Soția lui a fost Tanaquil.

Tanaquil – foto; ro.wikipedia.org

 

13 septembrie 509 i.I.Chr. - A fost inaugurat Templul lui Jupiter Optimus Maximus pe Colina Capitoliului din Roma. Templul lui Jupiter Optimus Maximus, cunoscut si sub numele de Templul lui Jupiter Capitolinus, a fost cel mai important templu din Roma antică.

Fanciful 19th century depiction of the temple above the Tiber River during the Roman Republic – foto: en.wikipedia.org

 

13 septembrie 81 - A murit imparatul roman Titus (Titus Flavius Vespasianus); ( n.30 decembrie 39).

Bust of Emperor Titus, in the Capitoline Museum, Rome – foto: en.wikipedia.org

Titus Flavius Vespasianus (30 decembrie 39 – 13 septembrie 81) a fost împărat roman în perioada 79-81. Născut la Roma, fiul lui Vespasian este proclamat în 69 caesar, devenind din 71, în calitate de prefect al pretoriului, coregent al imperiului. Se remarcă în războiul din Iudeea cucerind în august 70, după un îndelungat asediu, Ierusalimul, centrul răscoalei antiromane a iudeilor. Ponderat, în relații bune cu Senatul, va fi prezentat de tradiția istorică ca unul dintre cei mai buni împărați (Amor et deliciae generis humani).

A sprijinit înflorirea literaturii și artelor, contribuind la îmbogățirea Cetății Eterne cu monumente de o deosebită trăinicie și frumusețe –Flavium amphiteatrum, cel mai mare amfiteatru roman, cu o capacitate de cca. 50.000 de locuri, inaugurat în 80, cunoscut din evul mediu sub denumirea de Colloseum, termele și arcul lui Titus. În timpul domniei sale o puternică erupție a Vezuviului acoperă sub un strat de lavă și cenușă trei orașe din Campania – Pompei, Herculaneum și Stabiae (august 79) –calamitate în care își găsesc moartea cca. 15.000 de oameni. Îi urmează la tron fratele său, Domițian, desemnat de Titus la 23 iunie caesar și succesor. Tradiția istorică il va prezenta drept unul dintre cei mai buni împărați (Amor et deliciae generis humani).

 

13 septembrie 335 - A fost sfintita, in timpul domniei imparatului Constantin cel Mare, Biserca Sfantului Mormant (denumită și Biserica Sfântului Sepulcru sau Biserica Sfintei Învieri), din Ierusalim.

Biserca Sfantului Mormant (denumită și Biserica Sfântului Sepulcru sau Biserica Sfintei Învieri), din Ierusalim - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Biserca Sfantului Mormant - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

În afară de loc considerat de către tradiție a fi cel al execuției și al mormântului lui Isus, mai târziu complexului i-au fost adăugate de către legendele creștine noi și noi semnificații istorice și teologice: a devenit astfel noul centru (sau buric) al lumii , dislocând tradiția evreiască care desemna drept centru al lumii înălțimea Moria, contrazicând chiar Biblia (Facere 22:2). Locul ales de Constantin pentru Biserica Sfântului Mormânt a devenit în tradiția creștină și decorul în care Avraam a vrut să-l sacrifice pe Isaac.

O curte din interiorul complexului constantinian a început să fie considerată de tradiția creștină a fi și locul unde Isus a alungat comercianții din împrejurimile Templului. Iar mormântul (craniului) lui Adam, primul om creat și alungat de Dumnezeu din Rai, va fi și el considerat de către tradițiile creștine a se afla sub Golgota, relocalizat fiind din Hebron sau muntele Moria, unde-l punea de obicei tradiția evreiască Biserica Sfantului Mormant a devenit un important loc de pelerinaj pentru creștini si in fiecare an pe 13 septembrie este celebrata sfintirea sa.

 

13 septembrie 379 - Yax nuun Ayiin I a fost încoronat rege al regatului mayas Tikal (Guatemala de azi).

 

13 septembrie 533 - În bătălia de la Ad Decimum, lângă Cartagina, generalul bizantin Belizarie îl învinge pe regele vandal Gelimer și începe recucerirea Africii de nord-vest de către bizantini.

Battle of Ad Decimum. Third phase, the final clash between Belisarius and Gelimer – foto: en.wikipedia.org

 

13 septembrie 1087 - S-a nascut Ioan II Comnen, imparat bizantin intre anii 1118 – 1143; (d. 8 aprilie 1143). Domnia sa corespunde ultimei perioade de expansiune a Imperiului Bizantin. Continuand opera tatalui sau Alexios I,el a luptat activ impotriva turcilor selgiucizi in Asia Mica, a zdrobit definitiv pecenegii care atacau imperiul si a pacificat Balcanii.

 

13 septembrie 1229 - Ogodai han, fiul lui Genghiz han (mort in 1227), se incoroneaza han suprem al mongolilor. S-a nascut aprox. in 1189 si a murit in anul 1241. A fost al doilea han suprem al mongolilor si a domnit intre anii 1227 – 1241.

 

13 septembrie 1501 - Michelangelo a început lucrul la statuia lui David.

"David" de Michelangelo - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

“David” de Michelangelo – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

David este o sculptură, capodoperă a Renașterii, creată între 1501 și 1504 de artistul italian Michelangelo. Este o statuie de marmură albă care măsoară 4,34 metri (5,17 metri împreună cu soclul) a unui bărbat nud. Statuia îl reprezintă pe eroul biblic David. Statuia a fost realizată dintr-un bloc de marmură albă de Carrara, abandonată după eșecul altor sculptori.

Michelangelo a știut să profite din plin de strâmtimea blocului de marmură și să forțeze unul din defecte (o spărtură în care artistul a săpat spațiul dintre brațul drept și tors) în favoarea sa. Michelangelo l-a reprezentat pe David cu praștia în mână, chiar înainte de lupta cu Goliat. Inițial plasat în fața clădirii Palazzo Vecchio, în Piazza della Signoria, originalul se află, din 1873, expus la Galleria dell’Accademia din Florența.

Pentru a fi ferită de intemperii și acte de vandalism, statuia a fost îndepărtată din piață în 1873, și relocată în Galleria dell’Accademia. O replică a statuii a fost amplasată în 1910 în Piazza della Signoria.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

13 septembrie 1515 - Batalia de la Marignano, in Italia. Armata franceza provoaca o grea înfrângere armatei cantoanelor elvetiene.

Battle of Marignano – Part of the War of the League of Cambrai – Francis I Orders His Troops to Stop Pursuing the Swiss, a Romantic 19th century work by Alexandre-Évariste Fragonard (Galerie des Batailles, Palace of  Versailles) – foto; en.wikipedia.org

 

13 septembrie 1541 - După trei ani de exil Jean Calvin se întoarce la Geneva pentru a reforma biserica sub corpul unei doctrine cunoscute sub numele de calvinism.

John Calvin - Portrait attributed to Hans Holbein the Younger - fotol: en.wikipedia.org

John Calvin – Portrait attributed to Hans Holbein the Younger – fotol: en.wikipedia.org

Jean Calvin, sau pur și simplu Calvin (n. 10 iulie 1509, Noyon — d. 27 mai 1564, Geneva) a fost un reformator religios francez. Alături de Martin Luther, a fost unul din inițiatorii Reformei protestante, în opoziție cu anumite dogme și rituri ale Bisericii Catolice romane. Calvin a dezvoltat o doctrină – Calvinismul – relativ diferită de aceea a lui Luther, în special în ceea ce privește practicarea cultului, considerată o radicalizare a luteranismului.

 

13 septembrie 1584 - În Spania se finalizează cea mai mare construcție a Renasterii mondiale mondiale, El Escorial.

Mănăstirea El Escorial – foto: ro.wikipedia.org

Mânăstirea El Escorial din Spania a fost construită din ordinul regelui Felipe al II-lea și proiectată de arhitectul șef Juan Bautista de Toledo si de discipolul său Juan de Herrera. Este situată la poalele muntelui Abantos și a fost construită ca să comemoreze victoria spaniolilor în batalia de la San Quentin din 10 august 1557, asupra trupelor lui Henric al II-lea, regele Franței. Construcția mănăstirii a început în 1563 și terminată în 1584. În interior cuprinde: Palatul lui Filip al II-lea, Palatul Borbonilor, Bazilica, Conventul, Muzeul, Biblioteca regală, Colegiul, Seminarul, Spitalul muncitorilor și Botica.

 

13 septembrie 1592 - A decedat scriitorul și moralistul francez Michel de Montaigne (n. 28 februarie 1533).

Portrait of Michel de Montaigne by Dumonstier around 1578 – foto: ro.wikipedia.org

Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix (n. 28 februarie 1533 – d. 13 septembrie 1592) a fost unul din cei mai importanți scriitori francezi ai Renașterii. Este cunoscut ca fiind cel care a popularizat eseul ca specie literară și pentru ușurința cu care trecea de la speculații intelectuale serioase la anecdote, unele cu caracter autobiografic.

Colecția sa voluminoasă de „Essais” (cuvânt ce însemna propriu-zis „Încercări”) conține unele din cele mai influente eseuri din istoria literaturii occidentale. Scrierile lui Montaigne au influențat în mod direct scriitori variind de la William Shakespeare la Ralph Waldo Emerson, sau de la Jean-Jacques Rousseau la Friedrich Nietzsche.

Michel de Montaigne – foto: ro.wikipedia.org

Pe timpul vieții, Montaigne a fost apreciat mai mult pentru calitățile sale ca om de stat decât pentru cele de scriitor. Tendința afișată în eseurile sale de a divaga spre anecdote și meditații personale era văzută pe atunci ca un defect mai degrabă decât o inovație, iar moto-ul său „Eu însumi sunt tema cărții mele” a fost privit de către scriitorii contemporani ca o formă de „răsfăț”. Cu timpul, însă, Montaigne va fi recunoscut ca cel care a exprimat, poate mai bine ca oricare alt autor din timpul său, gândurile și îndoielile care îi frământau pe oamenii din epoca sa.

Rămânând, într-o măsură remarcabilă, modern și în ziua de astăzi, încercarea lui Montaigne de a analiza lumea prin intermediul unicului filtru implicit al său, propria judecată, a făcut ca scrierile sale să fie mai accesibile decât cele ale oricărui alt scriitor renascentist. Literatura non-ficțională modernă își datorează în mare parte nașterea lui Montaigne, iar scriitori de toate orientările continuă să se inspire din opera lui Montaigne, datorită îmbinării reușite a culturii și a autobiografiei.

 

13 septembrie 1598 - A murit regele Filip al II-lea, iar fiul sau Filip al III-lea, urca pe tronul Spaniei si Portugaliei.

Portret al regelui Filip al II-lea de Titian, ca.1554 – foto; ro.wikipedia.org

Filip al II-lea (spaniolă Felipe II de Habsburgo; portugheză Filipe I; n. 21 mai 1527 – d. 13 septembrie 1598) a fost rege al Spaniei în perioada 1556 – 1598, rege al Neapolelui și al Siciliei în perioada 1554 – 1598, rege al Angliei și Irlandei (co-regent cu Maria I) în perioada 1554 – 1558, rege al Portugaliei și al Algarvelor (ca Filip I) în perioada 1580 – 1598 și rege al Capitanatului general Chile (Regatul Chile) în perioada 1554 – 1556. A fost prinț suveran al Celor Șaptesprezece Provincii din 1556 până în 1581 și a deținut numeroase titluri de duce și conte pentru anumite teritorii.

Filip al III-lea al Spaniei (spaniolă: Felipe III de España; 14 aprilie 1578 – 31 martie 1621) a fost rege al Spaniei (ca Filip al III-lea în Castilia și Filip al II-lea în Aragon) și rege al Portugaliei (portugheză Filipe II) din anul 1598 până la moartea sa. - foto: ro.wikipedia.org

Filip al III-lea al Spaniei - foto: ro.wikipedia.org

Filip al III-lea al Spaniei (spaniolă: Felipe III de España; 14 aprilie 1578 – 31 martie 1621) a fost rege al Spaniei (ca Filip al III-lea în Castilia și Filip al II-lea în Aragon) și rege al Portugaliei (portugheză Filipe II) din anul 1598 până la moartea sa.

 

13 septembrie 1601 - S-a nascut pictorul flamand Jan Brueghel cel Tânăr, primul născut în familia marelui pictor Jan Breughel cel Batranl; (d. 1678).

Jan Brueghel cel Tânăr - foto: ro.wikipedia.org

Jan Brueghel cel Tânăr (n. 13 septembrie 1601, Antwerpen – d. 1 septembrie 1678, Antwerpen) a fost un pictor flamand care a pictat în general peisaje și natură moartă. an a fost primul născut în familia lui Jan Brueghel cel Bătrân. La doi ani după nașterea lui, în 1603, moare Isabella de Jode, mama pictorului.

În 1605 tatăl lui se recăsătorește cu Katharina van Marienburg, cu care va avea 8 copii. Jan are dificultăți cu mama sa vitregă, lucru pe care tatăl lui îl va povesti cardinalului Borromeo. Destinul primului născut este de la bun început hotărât de a continua pictura, tradiția familiei. Tatăl lui era împreună cu Rubens unul din pictorii cei mai renumiți din secolul XVII. Jan a început să învețe pictura în atelierul tatălui său de la vârsta de 10 ani.

Jan Brueghel II Flora Seated in a Wooded Landscape and Surrounded by Flowers, oil on panel – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

13 septembrie 1724 - A fost sfintita Mănăstirea Văcărești din Bucuresti, ctitorie a familiei Mavrocordat – cel mai valoros ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, cea mai mare mânăstire din Balcani.

Mănăstirea Văcărești - foto preluat de pe www.crestinortodox.ro

Mănăstirea Văcărești - foto preluat de pe www.crestinortodox.ro

Mănăstirea Văcărești, cunoscută și ca Închisoarea Văcărești, a fost un ansamblu arhitectonic construit între 1716-1736 în stil brâncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București, In timpul regimului comunist, ca urmare a “sistematizarii teritoriale urbană și rurale” inițiate în 1974, in baza Legii nr. 58, întregul ansamblu al Mănăstirii Văcărești a fost dărâmat în luna decembrie 1986.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

13 septembrie 1739 - Fiul lui Antioh Cantemir, Constantin, care lupta împreună cu fratele său, Dumitraşco, în armata rusă, intră în Iaşi. În Moldova, sub domnia lui Grigore Ghica (1726-1733), fiii lui Antioh Cantemir, Constantin şi Dimitrie sau Dumitraşcu, ajunsesera cel dintâi ban, iar cel de-al doilea mare comis. În jurul lor se grupase un partid puternic, care considera ca uzurpatori pe domnii trimişi direct de la Constantinopol.

În 1736, Constantin şi Dimitrie, descendenti ai fostelor familii domnitoare Cantacuzino din Ţara Românească si Cantemir din Moldova, au fost chemaţi în Rusia, Constantin a fost numit general de brigadă, indiciu că guvernul rus avea de gând să-i facă domni, pe cel dintâi în Moldova şi pe cel de-al doilea în Ţara Românească. Amândoi au luat o parte activă în război, în fruntea corpurilor de voluntari români care se constituiseră pentru a lupta împotriva turcilor.

Constantin Cantemir (n. 8 noiembrie 1612 – d. 15/27 martie 1693) a fost domnul Moldovei între 25 iunie 1685 – 27 martie 1693. A fost tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir - foto: ro.wikipedia.org

Constantin Cantemir (n. 8 noiembrie 1612 – d. 15/27 martie 1693) a fost domnul Moldovei între 25 iunie 1685 – 27 martie 1693. A fost tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir – foto: ro.wikipedia.org

La mijlocul lunii iulie 1739, armata rusă se îndreaptă spre Nistru şi, la 17 august, nimiceşte oastea turco-tătară la Stăuceni. Hotinul capitulează la simpla somaţie a comandantului rus; o parte din trupele turceşti se retrag spre Bender, iar alta trece Dunărea. Detaşamentul lui Constantin Antioh Cantemir, format din trei mii de oameni, intră în Iaşi, de unde Grigore Ghica se retrăsese în Ţara de Jos.

Comandantii rusi sunt primiti cu toate onorurile în capitala Moldovei, si se încheie cu „deputaţii stărilor” o „convenţie” prin care Moldova era declarată independentă sub ocrotirea Rusiei, care garanta boierilor şi clerului menţinerea privilegiilor lor. Ţara trebuia să întreţină o armată permanentă de 20.000 de oameni, să înfiinţeze un corp de salahori pentru a lucra la fortificaţii şi să plătească o contribuţie de război.

Constantin și Antioh Cantemir - foto: ro.wikipedia.org

Constantin și Antioh Cantemir – foto: ro.wikipedia.org

După bătălia de la Stăuceni şi capitularea Hotinului, generalul rus Constantin Cantemir, rânduit să formeze cu „cazacii, ruşii şi valahii săi” aripa dreaptă a armatei ruse, l-a trimis pe fratele său Dumitraşcu să urmărească pe domnul Grigore Ghica până la graniţa Ţării Româneşti, iar el a intrat în Iaşi, unde a fost primit cu onoruri domneşti.

I-au ieşiţii înainte mitropolitul şi cu caimacami şi cu alţ boieri care să mai tâmplase şi călugări şi neguţitori den latura târgului despre muntenime, şi i-au închinat cheile ţărâi şi steagurile slujitorilor. Şi s-au împreunat cu mare bucurie ş-au purces pen Ieşu”. Curentul antiotoman era atât de puternic, încât pana şi icioglanii lui Ghica, călăraşii şi servitorii boierilor, au trecut de partea fraţilor Cantemir.

 

13 septembrie 1745 - A fost elaborat “Atlasul geografic al Rusiei” – prima culegere de hărţi ale întregului teritoriu rusesc.

 

13 septembrie 1745 - Francisc I a devinit împărat al Sfântului Imperiu Roman.

Francisc I Ștefan de Lorena (în germană Franz I. Stephan von Lothringen), (n. 8 decembrie 1708, Nancy - d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1745 până în 1765. Din 1740 până în 1765 a fost coregent, alături de Maria Terezia, al Țărilor Ereditare Austriece. A fost fiul lui Leopold cel Bun, duce al Lorenei, și nepotul lui Carol al V-lea de Lorena. Prin căsătoria sa cu Maria Terezia a fost întemeiată linia de Habsburg-Lorena a Casei de Habsburg. - in imagine, Francisc I de Martin van Meytens - foto: ro.wikipedia.org

Francisc I de Martin van Meytens – foto: ro.wikipedia.org

Francisc I Ștefan de Lorena (în germană Franz I. Stephan von Lothringen), (n. 8 decembrie 1708, Nancy – d. 18 august 1765, Innsbruck), a fost duce al Lorenei (1729-1737), mare duce al Toscanei (1737-1765) și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1745 până în 1765. Din 1740 până în 1765 a fost coregent, alături de Maria Terezia, al Țărilor Ereditare Austriece. A fost fiul lui Leopold cel Bun, duce al Lorenei, și nepotul lui Carol al V-lea de Lorena. Prin căsătoria sa cu Maria Terezia a fost întemeiată linia de Habsburg-Lorena a Casei de Habsburg. – in imagine, Francisc I de Martin van Meytens

 

13 septembrie 1759 - În Războiul de Șapte Ani, o armată britanică a învins una franceză în bătălia de la Câmpul lui Abraham, lângă Quebec City, fapt care a pus capat dominatiei Franceze in America de Nord. In lupta, generalii care au condus armatele britanice si franceze, James Wolfe respectiv Joseph de Montcalm, au fost raniti mortal.

Bătălia de la Câmpul lui Abraham (13 septembrie 1759) - Parte a "Războiului de Șapte Ani" (1756 – 1763) - ("Moartea Generalului Wolfe" de Benjamin West. Ulei pe pânză, 1770) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Câmpul lui Abraham (13 septembrie 1759) – Parte a “Războiului de Șapte Ani” (1756 – 1763) – (“Moartea Generalului Wolfe” de Benjamin West. Ulei pe pânză, 1770) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Câmpul lui Abraham, denumită și Prima bătălie de la Quebec, a fost o bătălie din Războiul de Șapte Ani (denumit în SUA și Războiul Francez și Indian). Bătălia, ce a avut loc la 13 septembrie 1759, s-a dat între marina și armata britanică pe de o parte și armata franceză pe de altă parte, pe un platou în afara zidurilor orașului Québec, pe un teren inițial aflat în proprietatea unui fermier pe nume Abraham Martin, de la care se trage numele bătăliei. În bătălie au fost implicați mai puțin de 10.000 de combatanți în total, dar s-a dovedit un moment decisiv în conflictul dintre Franța și Marea Britanie pentru soarta Noii Franțe, influențând înființarea ulterioară a Canadei.

Punct culminant al unui asediu britanic de trei luni, bătălia a durat circa 15 minute. Trupele britanice comandate de generalul James Wolfe au rezistat cu succes înaintării în coloană a trupelor franceze și canadiene conduse de Louis-Joseph, marchiz de Montcalm, folosind tactici ce s-au dovedit extrem de eficiente împotriva formațiunilor militare folosite în epocă în marile conflicte europene. Ambii generali au fost răniți mortal în timpul bătăliei; Wolfe a suferit o lovitură ce avea să ducă la moartea sa la doar câteva minute de la începutul bătăliei, iar Montcalm a murit a doua zi dimineață din cauza unui glonț care l-a nimerit sub coaste.

În urma bătăliei, restul trupelor franceze din Canada și din restul Americii de Nord au fost puse sub presiune crescândă de către forțele britanice. Deși trupele franceze au continuat să lupte și au și câștigat câteva bătălii după căderea Quebecului, britanicii au păstrat permanent controlul asupra cetății. În decurs de patru ani, majoritatea posesiunilor franceze din estul Americii de Nord aveau să fie anexate de Imperiul colonial Britanic.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

13 septembrie 1788 - Oraşul New York a devinit prima capitală a Statelor Unite.

 

13 septembrie 1791 - Regele Frantei, Ludovic al XVI-lea acceptă noua Constituție a tarii.

Ludovic al XVI-lea (n. 23 august 1754, Versailles - d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793. A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze - in imagine. Ludovic XVI de Joseph Siffred Duplessis - foto: ro.wikipedia.org

Ludovic XVI de Joseph Siffred Duplessis – foto: ro.wikipedia.org

Ludovic al XVI-lea (n. 23 august 1754, Versailles – d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793. A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze.

 

13 septembrie 1819 - S-a născut Clara Schumann, pianistă și compozitoare germană (d. 1896)

Clara Josephine Schumann (născută Clara Josephine Wieck) (13 septembrie 1819 la Leipzig – 20 mai 1896 la Frankfurt pe Main) a fost o pianistă, compozitoare germană și din anul 1840 soția compozitorului Robert Schumann - foto: ro.wikipedia.org

Clara Josephine Schumann – foto: ro.wikipedia.org

Clara Josephine Schumann (născută Clara Josephine Wieck) (13 septembrie 1819 la Leipzig – 20 mai 1896 la Frankfurt pe Main) a fost o pianistă, compozitoare germană și din anul 1840 soția compozitorului Robert Schumann.

 

13 septembrie 1830 - S-a născut Marie von Ebner-Eschenbach, scriitoare austriacă de origine cehă (d. 1916)

 

13 septembrie 1838 - S-a născut Otto Friedrich August Benndorf, arheolog german, membru de onoare străin al Academie Române ; a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea  “Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani ”; (d.02.01.1907).

 

13 septembrie 1848 - O companie românească de pompieri a încercat o ultimă tentativă de apărare a revoluției de la 1848 din Țara Românească împotriva intervenției otomane în Bătălia din Dealul Spirii.

Litografie reprezentând lupta pompierilor din București cu Armata Turca a lui Kerim Pașa, in Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848 - foto: ro.wikipedia.org

Litografie reprezentând lupta pompierilor din București cu Armata Turca a lui Kerim Pașa, in Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848 – foto: ro.wikipedia.org

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă București) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Țării Românești (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie și Compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu) și un corp de armată otoman.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

13 septembrie 1850 - Prima ascensiune a Piz Bernina, cel mai înalt vârf din Alpii Retici, de către topograful elvețian Johann Coaz și asistențiiu săi, frații Jon și Lorenz Ragut Tscharner.

Coaz and the Tscharner brothers on the summit of Piz Bernina during the first ascent, 13 September 1850 - foto: en.wikipedia.org

Coaz and the Tscharner brothers on the summit of Piz Bernina during the first ascent, 13 September 1850 – foto: en.wikipedia.org

 

13 septembrie 1860 - S-a nascut Thoma Ionescu, medic, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, membru al Academiei Române (d. 1926). A fondat în 1897, Societatea de chirurgie şi “Revista de Chirurgie” (d.28 martie 1926).

 

13 septembrie 1871 - Din initiativa unui grup de studenti ai Universitatii din Cernauti, s-a constituit Societatea “Arboroasa”, care a dezvoltat o activitate cultural-artistica menita a intari sentimentul unitatii nationale a romanilor.

 

13 septembrie 1872 - Gara București Nord – A fost inaugurarea oficială a Găra de Nord din Bucureşti (cladire construi tă între anii 1868 şi 1870 pe moşia boierului Dinicu Golescu; până la 24 mai 1884 s-a numit Gara Târgoviştii), o dată cu deschiderea liniei ferate din Bucureşti – Ploieşti şi inaugurarea oficială a liniilor ferate Piteşti-Bucureşti-Buzău şi Galaţi-Tecuci-Roman.

Gara de Nord, la inaugurarea din 25 septembrie 1872 FOTO Muzeul CFR (preluat de pe: historia.ro

Gara de Nord, la inaugurarea din 25 septembrie 1872 FOTO Muzeul CFR (preluat de pe: historia.ro)

Tot acum îşi încep ac ti vitatea Ate-lierele Căilor Ferate din Bucureşti, amplasate în faţa Gării de Nord (desfiinţate în 1931, pe locul lor fiind construită actuala clădire a Palatului CFR, azi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei).Constructia ei a durat 4 ani.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

13 septembrie 1872 - A încetat din viaţă filosoful Ludwig Feuerbach: “Esenţa creştinismului”; (n. 28 iulie 1804).

Ludwig Andreas Feuerbach (n. 28 iulie 1804, d. 13 septembrie 1872) a fost un filosof german, al patrulea fiu al juristului Paul Johann Anselm Ritter Feuerbach - foto: ro.wikipedia.org

Ludwig Andreas Feuerbach (1804 - 1872)  - foto: ro.wikipedia.org

Ludwig Andreas Feuerbach (n. 28 iulie 1804, d. 13 septembrie 1872) a fost un filosof german, al patrulea fiu al juristului Paul Johann Anselm Ritter Feuerbach. Feuerbach a fost un critic al idealismul hegelian, dominant în acea vreme în Germania. In scrierile sale a restaurat materialismul, afirmand că natura e primordială în raport cu gîndirea si a pus în centrul filozofiei natura şi omul, conceput ca o parte a naturii.

Materialismul antropologic, concepţia despre om a lui Feuerbach au avut însă un caracter abstract şi contemplativ, întrucît Feuerbach nu a putut înţelege esenţa socială a omului, precum şi însemnătatea practicii, a activităţii materiale prin care omul transformă natura, transformîndu-se pe sine însuşi.

 

13 septembrie 1874 - S-a născut la Viena, Arnold Schonberg ; (d. 13 iulie 1951, Los Angeles ). A fost un compozitor și teoretician muzical austriac de orgine evreiască, elev al lui Gustav Mahler, considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice.

 

13 septembrie 1875 - Mihai Eminescu îl duce, pentru prima dată, pe Ion Creangă la “Junimea”, unde acesta citeşte povestea “Soacra cu trei nurori”.

 

13 septembrie 1876 - S-a născut scriitorul Sherwood Anderson, unul dintre creatorii prozei americane moderne (romanul “Râs amar”); (d. 8.03.1941).

 

13 septembrie 1882 - S-a născut Ramón Grau, politician cubanez, al 6-lea președinte al Cubei (d. 1969)

 

13 septembrie 1886 - S-a născut Sir Robert Robinson, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1947) (d. 1975)

Sir Robert Robinson - foto: ro.wikipedia.org

Sir Robert Robinson (n. 13 septembrie 1886; d. 8 februarie 1975) a fost un chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1947).

 

13 septembrie 1887 - S-a născut Lavoslav Ružička, chimist elvețian de origine croată, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1939) (d. 1976)

 

13 septembrie 1892 - S-a născut Prințesa Victoria Luise a Prusiei, ducesă de Brunswick (d. 1980)

 

13 septembrie 1899 - S-a născut Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul şi conducătorul Mişcării legionare din Romania; (d. 1938).

Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 la Huși - d. 30 noiembrie 1938) a fost liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail din România interbelică, cunoscuți și sub numele de Legionari, Mișcarea Legionară sau neoficial, „Cămășile Verzi”. Codreanu a avut controlul absolut al organizației. Legionarii i-au atribuit titlul Căpitanul. A fost asasinat în timpul detenției din ordnul regelui Carol al II-lea - foto - ro.wikipedia.org

Corneliu Zelea Codreanu – foto – ro.wikipedia.org

Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 la Huși – d. 30 noiembrie 1938) a fost liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail din România interbelică, cunoscuți și sub numele de Legionari, Mișcarea Legionară sau neoficial, „Cămășile Verzi”. Codreanu a avut controlul absolut al organizației. Legionarii i-au atribuit titlul Căpitanul. A fost asasinat în timpul detenției din ordnul regelui Carol al II-lea.

 

13 septembrie 1901 - Pe Calea 13 Septembrie din Bucureşti a fost inaugurat Monumentul Pompierilor, în prezenţa prim-ministrului Dimitrie Sturdza, în memoria celor căzuţi la 13 septembrie 1848, in lupta cu trupele turceşti. Grupul statuar realizat de E. Hegel, o reprezintă pe Nike, personificarea Victoriei, care anunţă cu trompeta biruinţa, iar cu celălalt braţ sprijină un ostaş rănit.

Pe latura din față a monumentului este fixată o placă de bronz cu inscripția: “Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător, MDCCCL (1900)“. Pe latura opusă este fixată o altă placă de bronz, pe care scrie: “În aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și de Batalionul II din Reg. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de Kerim Pașa“.

 

13 septembrie 1902 - Intră în vigoare “Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir, adoptată la 05.03.1902.

 

13 septembrie 1903 - S-a născut Claudette Colbert, actriță americană, laureată Oscar (d. 1996)

Claudette Colbert – foto: en.wikipedia.org

Claudette Colbert, pe numele său real Lily Claudette Chauchoin, (n. 13 septembrie 1903, Saint-Mandé, Franța – d. 30 iulie 1996, Speightstown, Barbados) a fost o legendară actriță de film de origine franceză, laureată cu Premiul Oscar.

 

13 septembrie 1908 - S-a născut Edgar Papu, specialist în literatură comparată și filosof al culturii; (d. 1993).

 

13 septembrie 1913 - Aurel Vlaicu, pionier al aviatiei, inginer si constructor de avioane (n.1882), a incetat din viata, prabusindu-se cu avionul sau, in timpul unei incercari de trecere peste Muntii Carpati.

Aurel Vlaicu la bordul avionului Vlaicu II -  foto: ro.wikipedia.org

Aurel Vlaicu la bordul avionului Vlaicu II – foto: ro.wikipedia.org

Inginer si constructor de avioane, a fost unul dintre pionierii aviatiei mondiale. Primul avion construit si pilotat de Aurel Vlaicu a zburat pe data de 17 iunie 1910. Evenimentul a avut loc pe campul Cotrocenilor, avionul ridicandu-se la o inaltime de 3-4 m si zburand pe o distanta de circa 40 m. La 23 iulie acelasi an, Vlaicu mai face o incercare, iar de aceasta data parcurge o distanta de 400 m, la o inaltime de 4 m.

Al treilea zbor, care a avut loc pe 10 august, a fost un adevarat succes, pentru ca aeroplanul a parcurs 4 km. In 27 septembrie 1910, la propunerea Ministerului de Razboi, Vlaicu a dus, in zbor, un mesaj de la Slatina la Piatra-Olt. Din acel moment, Romania a devenit a doua tara, dupa Franta, care a folosit avionul in scopuri militare. In 1910, a obtinut brevetul RO 2258 pentru “Masina de zburat ca un corp in forma de sageata”.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

13 septembrie 1916 - A început Bătălia de la Sibiu, prima mare bătălie cu participarea României în timpul Primului Război Mondial. Sub puternica presiune a ofensivei inamice, germano-austro-ungare, armata română este nevoită să se retragă. Bătălia a durat pînă pe 15 septembrie.

 

13 septembrie 1917 - La Fatima, in Portugalia, Sfânta Fecioară se arată pentru a cincea oară celor trei copii.

Lúcia Santos (left) with her cousins Jacinta and Francisco Marto, 1917 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Lúcia Santos (left) with her cousins Jacinta and Francisco Marto, 1917 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Peste 20 000 de oameni s-au strâns la locul apariţiilor. Maica Domnului i-a îndeamnat pe copii la rugăciune şi i-a anunţat că va avea loc o mare minune pe 13 octombrie, “pentru ca toţi să creadă”.

 

13 septembrie 1918 - S+a oficiat la Biserica ortodoxă din Odesa căsătoria dintre prinţul moştenitor al României Carol cu Zizi Lambrino, înregistrată în aceeaşi zi la Consulatul român din oraş.

Carol al II-lea şi Zizi Lambrino - foto:  adevarul.ro

Carol al II-lea şi Zizi Lambrino – foto: adevarul.ro

Printul Carol si Ioana LambrinoIoana Maria Valentina Lambrino (foto, impreuna cu printul Carol), cunoscută ca Zizi Lambrino (n.3 octombrie 1898, Roman – d. 27 martie 1953, Neuilly, Franta a fost prima soție a principelui Carol al II-lea, viitorul rege al României. Zizi era fiica generalului român Constantin Lambrino și a Euphrosinei Alcaz.

În timpul primului razboi mondial, Carol al II-lea, în uniformă de ofițer rus , a părăsit la 27 august/9 septembrie 1918 unitatea militară (aflată la Târgu Neamț), al cărei comandant era, și, patru zile mai târziu, a plecat la Odessa împreună cu Zizi Lambrino, incalcand astfel Statutul Casei regale a Romaniei, care prevedea căsătoria membrilor Casei Regale a României numai cu persoane din alte case regale.

Zizi Lambrino cu fiul ei Mircea Carol – foto: ro.wikipedia.org

Regele Ferdinand a dispus la 9/22 septembrie ținerea lui Carol timp de 75 de zile în stare de arest la manastirea Horaita, jud. Neamt. Printr-o sentință data in 8 ianuarie 1919, Tribunalulk Ilfov a anulat căsătoria. Relația lor a continuat însă, iar la 8 august anul următor li s-a născut fiul Mircea Grigore Lambrino (nelegitim, fiind născut după anularea căsătoriei și nerecunoscut de Carol).

Principele Carol a fost trimis de tatăl său, regele Ferdinand într-o călătorie în jurul lumii, pentru „a o uita” pe Zizi. Zizi Lambrino fost creditată de Familia Regală română cu o rentă anuală de 110.000 franci francezi. Dupa abolirea monarhiei în România, fără susținerea financiară din partea Casei Regale, situația lui Zizi Lambrino s-a înrăutățit. S-a stins din viață la 11 martie 1953 la Neuilly, cu o săptămană înainte de moartea lui Carol al II-lea.

 

13 septembrie 1922 - La Al’Aziziyah, în Libia, se înregistrează recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °C.

 

13 septembrie 1924 - S-a nascut compozitorul francez Maurice Jarre ; (d. 29 martie 2009).

 

13 septembrie 1925 - A aparut prima publicatie radiofonica de la noi – „Radio-Român”; Isi propunea „raspândirea telegrafiei si telefoniei fara fir în România”. În martie 1925 prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, dr. Emil Giurgea, ing. Emil Petraşcu şi alţii au înfiinţat asociaţia „Prietenii radiofoniei”, care avea drept scop grăbirea înfiinţării unei societăţi de radiodifuziune romane, prin susţinerea de conferinţe, iniţierea de publicaţii specializate etc. Aceste activităţi promovau diminuarea restricţiilor impuse persoanelor particulare care doreau să-şi cumpere radioreceptoare, încurajau dezvoltarea activităţii radioamatorilor şi popularizau beneficiile aduse de radio în ţările vestice.

Emil Petraşcu (n. 1894; d. 1967), inginer, specialist în domeniul radiocomunicaţiilor - foto: enciclopediaromaniei.ro

Emil Petraşcu (n. 1894; d. 1967), inginer, specialist în domeniul radiocomunicaţiilor – foto: enciclopediaromaniei.ro

Sub îndrumarea asociaţiei au apărut revistele „Radio Român” (din 13 septembrie 1925) şi „Radiofonia” (din 15 octombrie 1925). „Radio Român” conţinea diverse rubrici de specialitate: interviuri, cursuri T.F.F., extrase din regulamente, detalierea principiilor transmisiunii radio etc. Şi-a încetat apariţia după 47 de numere, în aprilie 1928, din motive financiare.„Radiofonia” a beneficiat de colaborarea unor personalităţi ştiinţifice precum prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, gen. G. Negrei, ing. Sergiu Condrea, Emil Petraşcu, Ion C. Constantinescu şi Mihai Konteschweller etc. Revista şi-a întrerupt apariţia în iulie 1926, fiind reînfiinţată la 9 noiembrie 1928, ca „Organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică”.

 

13 septembrie 1939 - Al doilea război mondial: Canada intră în războiul impotriva AXEI.

 

13 septembrie 1940 - Masacrul din Ip (13/14 septembrie 1940) – trupe maghiare împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației Straja națiunii („Nemzetőrség”) au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale.

Armata horthystă intrând într-un sat din Transilvania, septembrie 1940 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Armata horthystă intrând într-un sat din Transilvania, septembrie 1940 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Masacrul din Ip se înscrie în seria masacrelor antiromânești desfășurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord în toamna anului 1940. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației Straja națiunii („Nemzetőrség”) au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

13 septembrie 1940 - S-a născut Oscar Arias Sánchez, fost președinte al Republicii Costa Rica, laureat al Premiului Nobel.

Óscar Rafael de Jesús Arias Sánchez (n. 13 septembrie 1940, Heredia, Costa Rica) este fostul președinte al Republicii Costa Rica și primul laureat al premiului Nobel din istorie care a fost nominalizat în timp ce era președintele unui stat. Arias Sánchez fost președinte în perioada 1986 – 1990 și a fost reales după o strânsă luptă electorală la alegerile din 2006. În 1987 i-a fost acordat premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a încheia revoltele civile din America Centrală. Óscar Rafael de Jesús Arias Sánchez este jurist de profesie și a primit un mare număr de doctorate onorifice de la diferite universități din lume, inclusiv de la Universitatea Harvard. El este, de asemenea detinator al Premiului Albert Schweitzer.

 

13 septembrie 1940 - Al doilea război mondial - Italia invadează Egiptul.

 

13 septembrie 1941 - S-a născut Ahmet Necdet Sezer, preşedinte al Turciei intre anii 2000 – 2007.

 

13 septembrie 1943 - S-a născut Felicia Brad, elevă din Sighetu Marmației, condamnată politic de regimul comunist la 3 ani închisoare corecțională pentru „uneltire contra ordinii sociale”.

Felicia Brad, n. 13.09.1943, Cugir, elevă din Sighetu Marmației, condamnată politic de regimul comunist la 3 ani închisoare corecțională pentru „uneltire contra ordinii sociale” - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Felicia Brad – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Cu o lună înainte să împlinească 16 ani, în august 1959, a fost arestată, împreună cu mama sa, Maria, care făcea parte din organizația religioasă „Martorii lui Iehova”. Felicia Brad a primit o condamnare de 3 ani închisoare corecțională pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Încarcerată la Cluj, Jilava, Botoşani şi Arad.

A fost eliberată în august 1962. Mama sa, Maria Brad (n. 25.08.1919, Zlotina), croitoreasă, a fost arestată la 19 august 1959 fiind acuzată că ”a desfășurat activitate dușmăn oasă”, de fapt pentru că era membră a organizației religioase ”Martorii lui Iehova”. Tribunalul Militar Cluj, prin sentința nr. 381/1960, a condamnat-o la 15 ani muncă silnică pentru ”uneltire contra ordinii sociale”. A trecut prin închisorile Cluj, Arad,

Tata era în spital (…) M-o ridicat pe mine și pe mama. Și frate-meu (fratele avea 10 ani, n.n.) o rămas urlând, plângând în poartă… Și acum îmi vine să plâng. Și mama o zis ”Dacă nu o să ai ce să mănânci, să mergi să cerșești. Că de fapt cine să-i dea. Că tata era bolnav grav. În noiembrie a și murit. (…) Ne-o dus în beciul Securității din Sighet.

În 19 august ne-o trimis la Cluj… O venit un avion după noi…Din 19 august 1959 până în 1960, septembrie am stat acolo, la Cluj. Iar procesul a fost în 15-16 aprilie 1960. (…) În celulă eram și opt femei… Gruia Manea, un maior, m-o bătut…. Odată m-o așezat pe un birou și mi-o tras până mi-o învinețit fundu…
Fragment din interviul cu Felicia Moldovan n. Brad, realizat de Robert Fürtös la Sighet, în 2013 (AIOCIMS, interviul nr. 3455)
preluat de pe www.memorialsighet.ro

 

13 septembrie 1944 - S-a născut actrita franceză Jacqueline Bisset.

 

13 septembrie 1956 - S-a nascut fotbalistul roman Ilie Balaci.

 

13-18 septembrie 1965 - A avut loc vizita de stat a lui Nicolae Ceaușescu în Bulgaria. (Discuții cu Jivkov; Semnarea unui acord pt. schimburile de mărfuri)

 

13 septembrie 1968 - Albania părăsește Pactul de la Varsovia.

Statele membre ale Tratatului de la Varșovia - foto: ro.wikipedia.org

Statele membre ale Tratatului de la Varșovia – foto: ro.wikipedia.org

 

13 septembrie 1971 - S-a nascut tenismenul croat Goran Ivanišević.

 

13 septembrie 1977 - A murit Leopold Stokowski, dirijor american de origine poloneză; (n. 1882).

 

13 septembrie 1987 - Accidentul de la Goiânia, Brazilia: un echipament de radioterapie scos din uz este furat dintr-un spital abandonat din Goiânia, Brazilia; în următoarele săptămâni, patru oameni mor din cauza efectelor iradierii, 28 de persoane au fost rănite, părți ale orașului sunt contaminate.

 

13 septembrie 1992 - La Festivalul internaţional al filmului Mostra Internaţionala de la Veneţia, filmului “Hotel de Lux” al regizorului roman Dan Piţa i-a fost decernat “Leul de argint”.

 

13 septembrie 1993 - Israelul şi OEP au semnat la Washington DC, acordul de autoguvernare palestiniană în Gaza şi Ierihon, după mai multe runde de negocieri incepute in 1991 la Madrid si continuate in secret în Norvegia, la Oslo (incheiate la 20 august).

 

13 septembrie 1994 - Sonda spațială Ulysses trece pe lângă Polul Sud al Soarelui.

Sonda spaţială Ulysses – foto: ro.wikipedia.org

Ulysses este o sondă spațială dezvoltată conjunct de NASA și de Agenția Spațială Europeană care avea drept obiectiv studiul in situ al regiunilor vecine Soareui (heliosfera) de la ecuator la cei doi poli pe durata unui ciclu solar. Măsurările efectuate erau îndreptate îndeosebi spre vântul solar, câmpul magnetic al Soarelui și mediul interstelar local. Lansată în 1990, cu ajutorul Navetei spațiale Discovery, sonda Ulysses a folosit asistența gravitațională a lui Jupiter pentru a reuși să părăsească ecliptica și să se plaseze pe o orbită heliocentrică polară.

Ulysses a fost primul instrument științific care a reușit să culeagă date la nivelul latitudinilor înalte ale Soarelui. Misiunea, prelungită în două rânduri, s-a încheiat în iunie 2009, după ce sonda a încheiat trei orbite în jurul Soarelui. Cele douăsprezece instrumente științifice au furnizat numeroase date și au modificat unele ipoteze până atunci comun împărtășite despre caracteristicile vântului solar și ale câmpului magnetic în regiunea latitudinilor înalte ale Soarelui.

 

13 septembrie 1995 - A încetat din viaţă Francesco Messina, unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori moderni ai Italie, creatorul Statuii Papei Pius al XII-lea din Basilica Sf. Petru de la Roma şi al monumentalului bronz, reprezentând un cal, amplasat în faţa sediului televiziunii naţionale RAI; (n. 1900).

 

13 septembrie 1996 - Partidul România Mare a fuzionat cu Partidul Tânăra Democraţie, condus de Florea Preda.

 

13 septembrie 1996 - A murit interpretul american de muzica rap, Tupac Shakur; (n. 1971).

Tupac Amaru Shakur (n. 16 iunie 1971 – d. 13 septembrie 1996), cunoscut sub numele de 2Pac, Makaveli sau doar Pac, a fost un artist american renumit pentru stilul lui de rap și muzica sa, cariera de actor, poezii și activitatea socială. Este inclus în Guinness Book of World Records ca fiind rapperul cu cele mai multe vânzări de albume din lume, peste 120 de milioane[4], 65 de milioane doar în America. Majoritatea cântecelor lui Tupac sunt despre viața grea din ghetouri, rasism, problemele din societate, și, uneori, insulte adresate altor rapperi. Tupac este cunoscut pentru susținerea egalității rasei și egalitatea economică, cunoscut de asemenea și pentru descrierea în detaliu a violenței, abuzul de droguri și conflicte cu legea. Mulți îl consideră ca fiind cel mai mare rapper al tuturor timpurilor - foto: en.wikipedia.org

Tupac Amaru Shakur – foto: en.wikipedia.org

Tupac Amaru Shakur (n. 16 iunie 1971 – d. 13 septembrie 1996), cunoscut sub numele de 2Pac, Makaveli sau doar Pac, a fost un artist american renumit pentru stilul lui de rap și muzica sa, cariera de actor, poezii și activitatea socială. Este inclus în Guinness Book of World Records ca fiind rapperul cu cele mai multe vânzări de albume din lume, peste 120 de milioane, 65 de milioane doar în America.

 

Majoritatea cântecelor lui Tupac sunt despre viața grea din ghetouri, rasism, problemele din societate, și, uneori, insulte adresate altor rapperi. Tupac este cunoscut pentru susținerea egalității rasei și egalitatea economică, cunoscut de asemenea și pentru descrierea în detaliu a violenței, abuzul de droguri și conflicte cu legea. Mulți îl consideră ca fiind cel mai mare rapper al tuturor timpurilor.

 

13 septembrie 1997 -  Au avut loc primele alegeri municipale organizate de OSCE. după încheierea războiului din Bosnia, în virtutea principiilor ale căror baze au fost puse de Acordul de pace de la Dayton, semnat în 1995. Aceste alegeri încheiau procesul de creare a instituțiilor legale din Bosnia și Herțegovina, după alegerile generale din 14 septembrie 1996.

 

13 septembrie 1998 - Regizorului roman Lucian Pintilie i-a fost decernat Premiul special al juriului, la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, pentru filmul “Terminus Paradis”.

 

13 septembrie 1998 - Participanţii la Forumul Secuiesc pentru Reînnoirea UDMR desfăşurat la Cernat, judeţul Covasna, au cerut acordarea cetăţeniei ungare pentru maghiarii din România, autonomia Ţinutului Secuiesc, înfiinţarea universităţii maghiare la Cluj şi retrocedarea integrală a bunurilor comunităţii şi bisericilor maghiare.

 

13 septembrie 1999 - Partidele de opoziţie au protestat faţă de decizia Guvernului de a nu acorda Bisericii Ortodoxe Române (BOR) statutul de biserică naţională şi se pronunţă în favoarea modificării proiectului legii cultelor pentru acordarea acestui statut.

 

13 septembrie 2000 - A avut loc, la Staples Center din Los Angeles, SUA, prima ediție a „Latin Grammy Awards”, organizată de „Latin Academy Of Recording Arts and Sciences”.

 

13 septembrie 2001 - Autorităţile americane l-au indicat pe Osama ben Laden, refugiat în Afganistan, drept principalul suspect în organizarea atentatelor teroriste comise la 11 septembrie, in Washington şi New York.

 

13 septembrie 2010 - A murit compozitorul roman Anton Șuteu; (n. 1947).