Arhiva tag-ul pentru: 12 iunie

Donald Trump şi Kim Jong Un au semnat un document “cuprinzator” după întâlnirea lor istorică (12 iunie 2018)

foto preluat de pe www.agerpres.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

12 iunie este a 163-a zi a calendarului gregorian și ziua a 164-a în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 12 iunie

(BOR) Sfinții Cuvioși Onufrie cel Mare și Petru Atonitul

 

(BRU) Sf. Onofrei, cuvios († secolul al V-lea); Sf. Petru, cuvios († 892)

 

(BRC) Sf. Ioan de Facundo

 

Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor

În fiecare an, la data de 12 iunie, este marcată Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor. Prin exploatarea prin muncă a copiilor se înţelege, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org, munca prestată în detrimentul copiilor şi, totodată, punerea acestora în pericol, prin încălcarea legislaţiei naţionale şi internaţionale. Copiii sunt, astfel, fie privaţi de dreptul la educaţie, fie nevoiţi să-şi asume ambele sarcini, cea a educaţiei şi a muncii. Pe lângă faptul că nu merg la şcoală, copiii exploataţi prin muncă au foarte puţin timp la dispoziţie să se joace sau poate chiar deloc, iar mulţi dintre ei nu primesc nici hrană sau îngrijire corespunzătoare, fiindu-le refuzat, practic, dreptul la copilărie. Peste 50% dintre ei sunt expuşi celor mai grave forme de exploatare prin muncă, cum ar fi medii periculoase, sclavia sau alte forme de muncă forţată, activităţi ilicite, precum traficul de droguri sau prostituţia, dar şi implicarea în conflicte armate, notează site-ul ONU.

Instituită de Organizaţia Internaţională a Muncii în anul 2002, Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor are scopul de a atrage atenţia asupra dimensiunii acestui fenomen şi asupra măsurilor care trebuie luate pentru a elimina această practică. An de an, această zi aduce laolaltă guverne, angajatori şi organizaţii sindicale, societăţi civile, precum şi milioane de oameni din întreaga lume, pentru a evidenţia situaţia copiilor exploataţi prin muncă şi pentru a propune măsuri ce pot fi adoptate pentru protejarea acestora.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Republica Filipine – Ziua națională. Declararea independenței.

Filipine este o țară insulară în Asia de Sud-Est, în Oceanul Pacific, cuprinzând arhipelagul cu același nume. Republica Filipine sărbătoreşte Ziua naţională (Ziua Independenţei sau Ziua Libertăţii) la 12 iunie, întrucât în această zi, în anul 1898, generalul Emilio Aguinaldo, liderul naţionaliştilor filipinezi, a declarat independenţa ţării sale faţă de Spania. Site-ul www.mae.ro notează că numele ţării a fost dat în onoarea Regelui Spaniei, Filip al II-lea, în urma vizitei în arhipelag a exploratorului spaniol Ruy Lopez de Villalobos, în anul 1543.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Federația Rusă – Ziua națională

Ziua naţională a Federaţiei Ruse a început să fie aniversată la 12 iunie 1990, când Rusia şi-a declarat în mod oficial suveranitatea, după destrămarea Uniunii Sovietice.

 

Brazilia – Ziua Îndrăgostiților (Dia dos Namorados) se sarbatoreste in mod traditional cu o zi inainte de Ziua Sfantului Anton, protectorul casatoriilor. Obiceiurile sunt asemanatoare cu cele din Ziua Sfantului Valentin: se ofera ciocolata, flori si diverse cadouri.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

Astăzi în istorie pentru 12 iunie

 

 

- 12-13 iunie 1941 – Primul val de deportări din Basarabia şi Nordul Bucovinei în Siberia şi Kazahstan;

- 12 iunie 1942 – Primul atac aerian american asupra României;

- 12 iunie 1993 – În România a avut loc congresul de constituire a CNSLR – Frația;

- 12 iunie 2018 – Preşedintele american, Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong Un au semnat un document privind denuclearizarea peninsulei coreene

 

12 iunie 816 - A decedat Papa Leon al III-lea.(n. 750). A fost ales Papa pe 26 decembrie 795, in ziua inmormantarii predecesorului sau, Adrian I.

Papa Leon al III-lea a fost un papă al Romei intre anii 795 si 816. Confruntat cu ostilitetea aristocrației romane, la 25 aprilie 799, in cursul unei procesiuni, Leon al III-lea a fost atacat si batut de adversari nemltumiti de numirea sa. A fost îndepărtat din scaunul papal și arestat. Reușind să scape cu viata, s-a refugiat la curtea regelui francilor,  sub protectia lui la Carol cel Mare, la Paderborn. Cu ajutorul acestuia revine la Roma și este reinstalat ca papă.

Drept recunoștință pentru ajutorul său , papa îl acuză pe împăratul bizantin de erezie și nu-i mai recunoaște autoritatea. În schimb în noaptea de Crăciun a anului 800, Leon al III- lea îl încoronează pe Carol cel Mare în Catedrala Sfântul Petru din Roma ca Sfânt Împărat Roman. Dupa moartea sa, pe tronul pontifical s-a urcat Papa Stefan al IV-lea.

 

12 iunie 1772 - A murit asasinat de indigenii maori din in Noua Zeelanda, exploratorul francez Marc-Joseph Marion du Fresne ; (data botezului 22 mai 1724).

Este descoperitorul insulei Marion,a insulei Printul Edward si a insulei Crozet.

 

12 iunie 1776 - Declaratia drepturilor Statului Virginia din America de Nord, una dintre primele declaratii ale drepturilor omului. A fost adoptata de Conventia din Virginia si inclusa in Constitutia acestui stat.

 

12 iunie 1839 - A avut loc primul meci de baseball din America. Coloniștii englezi au adus jocul în Lumea Nouă unde a purtat mai multe denumiri printre care „town ball”, sau „Massachusetts game”. Prima mențiune a termenului baseball este din anul 1744 în Anglia, într-o descriere în care apăreau un grup de băieți ce-l jucau. O primă listă a regulilor oficiale de joc a fost publicată de către Alexander Cartwright în 1845, care a început să organizeze jocul pentru a deveni un sport. Aceste reguli deși au fost modernizate, sunt în principiu, aceleași și în prezent.

Alexander Cartwright, părintele baseball-ului modern

Cartwright a înființat „Knickerbocker Base Ball Club of New York” în 1845, primul club exclusiv pentru baseball, iar primul joc desfășurat după noile reguli, a avut loc în Hoboken, New Jersey, anul următor, partidă în care echipa New York Nine a învins echipa celor de la Knickerbocker Club cu scorul de 23-1 în patru reprize. În 1869 Cincinnati Red Stockings devine prima echipă profesionistă de baseball.

Au urmat la scurt timp și altele, ducând la formarea National League (NL) în 1876. American League (AL) a luat ființă în 1900 și a început o a doua competiție Major League Baseball în 1901. În 1903 câștigătorii celor două competiții Boston Red Sox respectiv Pittsburg Pirates, s-au întâlnit să dispute un set de șapte jocuri pentru a determina un unic câștigător.

 

12 iunie 1848 - La Bucuresti apare gazeta „Pruncul roman” condusa de C.A. Rosetti si Enrik Winterhalder, un buletin neoficial al revolutiei. Se va edita până la 11/23 septembrie in acelaşi an. A fost o tribună a mişcării liberal-radicale, reflectand în paginile sale cu precădere evenimentele mai importante din timpul Revoluţiei.

C.A. Rosetti (portret de Mișu Popp)

Constantin Alexandru Rosetti (n. 2 iunie 1816, București, Țara Românească – d. 8 aprilie 1885, București, România) — deseori numit C.A. Rosetti — fiu al spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu (născută Cretzeanu), a fost om politic și publicist român, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și ai luptei pentru Unirea Principatelor Române.

 

12 iunie 1864 - A decedat in Grecia, la Atena, Mihail Suţu (Soutzos) sau Mihail Suţu al II-lea, fost domnitor al Moldovei.

Mihail Suțu sau Mihail Suțu al II-lea (n. 1784 Constantinopol – d. 12 iunie 1864 Atena) a fost domn în Moldova: 12/24 iunie 1819 – 29 martie/10 aprilie 1821. S-a născut în 1784 la Constantinopol și a fost nepotul de fiu al lui Mihai „Draco” Suțu din familia de greci Soutzos. A fost Dragoman al Porții (1815 – 1819). În 1819 a fost numit domn al Moldovei în locul lui Scarlat Callimachi.

A favorizat intrarea în Moldova a lui Alexandru Ipsilanti Eteristul în februarie 1821, apoi fuge în Basarabia, de unde pleacă în Austria, unde Metternich îl arestează. A fost deținut la Brunn (Brno) și închis timp de 4 ani la Göritz. Rămas în Grecia, a fost reprezentantul acesteia la Sankt Petersburg, Stockholm, Copenhaga, Londra și Paris. În 1854 a fondat și prezidat la Atena Comitetul de salvare publică, care a pus la cale insurecția din Epir și Tesalia. A murit la Atena la 12 iunie 1864.

 

12 iunie 1898 - Generalul Emilio Aguinaldo, liderul nationalistilor din Filipine, a declarat Independenta tarii sale fata de Spania.

Generalul Emilio Aguinaldo (March 22, 1869 – February 6, 1964), liderul nationalistilor din Filipine

 

12 iunie 1908 - S-a nascut Otto Skorzeny, comandantul comandoului care l-a eliberat la ordinul lui Hitler pe dictatorul italian Benito Mussolini,  care se afla in stare de arest pe muntele Gran Sasso.

Otto Skorzeny (n. 12 iunie 1908; d. 5 iulie 1975) a fost Obersturmbannführer în Waffen-SS, în al doilea război mondial, cunoscut mai bine pentru acțiunile sale ca lider de commando.

 

12 iunie 1915 - S-a născut David Rockefeller, unul dintre cei mai mari bancheri și filantropi din istoria Americii.

Coperta cărţii Memoirs – de David Rockefeller

David Rockefeller Senior (n. 12 iunie 1915 în New York City) este un om de afaceri american, adept al globalismului și patriarhul actual al familiei Rockefeller. El este cel mai tânăr supraviețuitor și singurul copil al lui John D. Rockefeller Jr. și Abby Aldrich Rockefeller, și nepotul în viață al magnatului John D. Rockefeller, fondator al Standard Oil. Cei cinci frați decedați ai săi sunt: Abby, John D. III, Nelson, Laurance și Winthrop. Este căsătorit cu Margaret “Peggy” McGrath și are șase copii: David, Abby, Neva, Peggy, Richard și Eileen. Averea sa netă este estimată la 2.2 miliarde dolari, intrând astfel în rândul celor mai bogati 300 de oameni din lume.

 

12 iunie 1916 - S-a născut Alexandru Balaci, istoric, critic literar şi italienist; membru titular al Academiei Române din 1994; (m. 2002).

Alexandru Balaci (n.12 iunie 1916, Aurora (Mehedinți) – d. 7 martie 2002, București) a fost un italienist român, critic și istoric literar, politician comunist, membru al Academiei Române, membru supleant al CC al PCR.

 

12 iunie 1917 - Regele Constantin I al Greciei, abdică în urma presiunilor Marii Britanii şi Franţei şi ale adversarilor interni si a primului ministru Venizelos.

Constantin I (greacă Κωνσταντίνος A’, Βασιλεύς των Ελλήνων; n. 2 august 1868; d. 11 ianuarie 1923) a fost rege al Greciei din 1913 până în 1917 și din 1920 până în 1922. A fost comandantul armatei elene în timpul războiului greco-turc din 1897 și a condus forțele grecești în timpul războaielor balcanice din 1912-1913 în care Grecia a câștigat Salonicul și și-a dublat populația și suprafața. A devenit rege al Greciei la 18 martie 1913 după asasinarea tatălui său.

 

12 iunie 1922 - S-a născut la Orsova (jud. Mehedinti), scriitorul, ziaristul şi pictorul naiv, Petru Vintilă; (m. 2002).

Petru Vintilă, (n. 12 iunie 1922. Orsova, jud. Mehedinti – m. 2002), scriitor, ziarist şi pictor naiv. A urmat cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti (1942-1948). In paralel, a fost redactor la Luptatorul banatean (1945-l946) si Frontul plugarilor (1946-l948). A debutat in Fruntea din Timisoara (1939). A fostredactor la Contemporanul (1948-l951), Gazeta literara (1954-l957), Luceafarul (1958-l963), Romania libera (1964-l965), redactor-sef adjunct la Colocvii (1966-l968) si Statul socialist. In afara de poezie, proza si teatru,

Petru Vintila a mai scris literatura pentru copii dupa reteta genului: Mai tare ca Sfintul (1969) si Calatorie pe planeta Zeta (1972). A scris reportaje inspirate din noile realitati: Dobrogea in mars (1961), Soseaua milionarilor (1961), Orase fara arhive (1964); publicistica: 101 picaturi de cerneala (1973), un eseu-confesiune: Milita (1972) si un „roman cronologic”, Eminescu (1974), cercetare, compilatie si sistematizare cronologica a vietii poetului. Prezent in numeroase antologii; autor de scenarii. A prefatat ghiduri turistice; a tradus singur si in colaborare din H. Sienkiewicz, H. Leberecht s.a.

 

12 iunie 1924 - S-a născut George Bush sr., al 41-lea preşedinte al SUA.

George Herbert Walker Bush, GCB, (n. 12 iunie 1924, Milton⁠, Massachusetts) este un politician american care a fost cel de-al patruzeci și treilea vicepreședinte (1981 – 1989) și cel de-al patruzeci și unulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1989 – 1993). Membru al Partidului Republican, înainte de a fi președinte, a servit ca congressman al House of Representatives din Texas (1967 – 1971), ambasador al SUA la Organizația Națiunilor Unite (1971 – 1973), președinte al Comitetului Naţional Republican⁠ (1973 – 1974), șef al Biroului de legătură al SUA în Republica Populară Chineză (1974 – 1976), director al Central Intelligence Agency (1976 – 1977), Președinte al First International Bank din Houston (1977 – 1980) și, ca cel de-al 43-lea vicepreședinte, sub președinția lui Ronald Reagan (1981 – 1989).

El este cel mai în vârstă președinte și vicepreședinte în viață. Din anul 2000, el a fost numit “George H. W. Bush”, “Bush 41″, “Bush the Elder”, sau “George Bush Senior” pentru a fi diferențiat de fiul său cel mai mare, George W. Bush, care a devenit cel de-al patruzeci și treilea președinte al SUA. Înainte ca fiul său să devină președinte, acesta era numit simplu George Bush sau Președintele Bush.

 

12 iunie 1929‎ - S-a născut Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare şi profesor universitar.  (m. 2012).

Irina Mavrodin (n. 12 iunie 1929 – d. 22 mai 2012) a fost o profesoară de literatură franceză (inițial la Universitatea din București, ulterior profesor consultant la Universitatea din Craiova), traducătoare română de limba franceză, poetă și eseistă. A publicat o suită de cărţi devenite repere bibliografice de prim rang; a avut o contribuţie importantă în domeniul teoriei şi istoriei literare, precum şi în domeniul traducerii literare. A tradus ciclul de romane “În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust, publicat de editura Univers. Este autoarea a numeroase volume de traduceri importante, poeme și eseuri.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

12 iunie 1934 - La Londra au fost inaugurate trecerile de pietoni.

 

12-13 iunie 1941 – Primul val de deportări din Basarabia şi Nordul Bucovinei în Siberia şi Kazahstan.

Primul val de deportări care a adus români basarabeni şi bucovineni în Kazahstan, a avut loc la 12-13 iunie 1941.

Din nordul Bucovinei au fost deportate 13.000 de persoane. Acestea nu prea apar în statisticile cunoscute deoarece sunt incluse de multe ori în categoria celor deportate din vestul Ucrainei.

Potrivit datelor de arhivă, în noaptea de 12-13 iunie 1941, din Basarabia şi din nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5.479 au fost arestate şi 24.360 au fost deportate.

Persoanele deportate au fost transportate cu vagoanele în Siberia şi Kazahstan, operaţiune pentru care au fost repartizate 1.315 vagoane de vite în Basarabia şi 340 în Cernăuţi. Operaţiunea de ridicare a lor de acasă a durat câteva ore, de la 2 noaptea până dimineaţă.

Din totalul de 29.839 de persoane, doar din R.S.S.Moldovenească au fost ridicate 18.392 de persoane, din care 4.507 capi de familie arestaţi (4.342 din considerente politice şi 165 cu dosare penale) şi 13.885 persoane deportate.

Am găsit un raport din 1941 în care se menţionează că din R.S.S.Moldovenească, se aflau în spaţiul de deportare sovietic, în octombrie 1941, 22.648 de persoane, din care circa 9.954 în coloniile din R.S.S.Kazahă. Deportaţii au fost duşi până în Komi, până spre Cercul Polar, în regiunile Omsk, Novosibirsk, Kransnoiarsk. În Kazahstan, deportaţii români au fost repartizaţi în regiunea Aktiubinsk (6.195 de suflete), în Kzâl-Orda, mai spre sud (circa 1.100 de persoane) şi în Kazahstanul de sud, la graniţa cu Uzbekistan (2.735 de persoane).

În cei şase ani petrecuţi în Kazahstan am întâlnit mulţi basarabeni deportaţi, cu poveşti zguduitoare. Mulţi au ajuns aici în trei săptămâni, alţii în 12 zile, în vagoane ticsite de conaţionali de-ai noştri, stigmatizaţi că ar fi „duşmani ai poporului”, „chiaburi”. Este vorba, în special, de intelectualitatea românească, de toată funcţionărimea din vremea administraţiei româneşti din Basarabia de până în 1940 – tot ce a însemnat primar, preot, învăţător, intelectual în general.

Din Vasile Soare, Românii din Kazahstan – de la primele strămutări până astăzi. Valurile de deportări staliniste din Basarabia şi Bucovina în Şcoala Memoriei 2010, editor Traian Călin Uba, Fundaţia Academia Civică, 2011
articol preluat de pe www.memorialsighet.ro

 

12 iunie 1941 - S-a nascut pianistul american Chick Corea.

Armando Anthony “Chick” Corea (n. 12 iunie 1941, Chelsea, Massachusetts, S.U.A) este un muzician american. A câștigat în numeroase rânduri premiul Grammy la secțiunile pianist/keyboardist și compozitor de jazz american. A ajuns foarte cunoscut prin activitatea lui din anii ’70, promovând stilul jazz fusion sau jazz-rock cum era denumit la vremea respectivă. Se poate spune că a contribuit direct la nașterea acestui stil de jazz.

A făcut parte din celebra trupă ˝Miles Davis Band˝ luând parte la legendarele înregistrări ale lui Miles Davis de la sfârșitul anilor ’60, începutul anilor ’70. În anii ’70 și-a format propriul grup de jazz ˝Return to Forever˝, grup cu care a continuat să exploreze sonoritățile fusion. În anii 80′ și ’90 a avut numeroase alte colaborări explorând variate stiluri musicale. În 2010 a fost numit doctor honoris causa al Universității tehnico-științifice a Norvegiei (NTNU) din Trondheim.

 

12 iunie 1942 - Primul atac aerian american asupra României, având ca obiectiv zona Ploieşti; atacul s-a soldat cu un eşec.

Cunoscut sub numele de misiunea Projet Halverson nr 63, prescurtat ”Misiunea Halpro ”, acest bombardament a fost cel dintai atac aerian american in Europa si primul in Romania. In mai 1942, cand grupul american de bombardiere a ajuns la Khartoum, in Sudan, comitetul mixt al statelor majore americane a indicat escadrilei sa atace rafinaria Astra Romana de la Ploiesti, care procesa in jur de 2 milioane tone titei anual, alimentand cu carburanti si lubrifianti si blindatele germane care actionau in URSS, si Corpul African al lui Erwin Rommel, desfasurat in coasta Egiptului si orientat spre Suez. Nu se stia nimic despre taria si despre amplasamentele apararii antiaeriene de la sud de Carpati. Ca sa nu mai vorbim si de faptul ca bombardierele Liberator B 24 erau testate pentru prima data in lupta, iar echipajele lor nu participasera pana atunci la nici o misiune cu caracter similar.

Au decolat de pe aerodromul scolii de pilotaj RAF de la Fayid, situat la est de Cairo, pe litoralul Marii Rosii, in seara zilei de 11 iunie 1942, la ora 22:30. Au traversat Marea Mediterana si Turcia, pe directia golful Antalia – est Istanbul, apoi Marea Neagra, pana deasupra Dobrogei, de unde au schimbat capul compas spre vest. Pe parcurs, aparatele s-au pierdut unul de altul si nici nu se mai puteau regasi, fiindu-le impusa de la plecare tacerea desavarsita a echipamentelor radio. Cele 13 bombardiere americane Liberator, decolate din Egipt, au executat atac total lipsit de concludenta in misiunea de a bombarda Ploiestii, lovind la câteva zeci de kilometri alaturi. Nu toate aparatele americane au reusit sa revina pe pistele bazei de la Fayid. Unul a aterizat la Alep, in Siria. Altul tocmai la Ramadi, in Irak. Oricum, se poate aprecia ca au avut noroc. Americanii şi-au reluat însă atacurile aeriene asupra Ploieştiului, în anii 1943 şi 1944, de aceasta data distrugerile fiind destul de importante.

Primul raid aerian a fost executat la 12 iunie 1942, de către ,,Detașamentul Halpro” (13 bombardiere ,,Consolidated B‑24 Libertador”), comandat de colonelul Harry A. Halverson, ale cărui aviaone au decolat de pe aerodromul Şcolii militare britanice de antrenament de la marginea localităţii egiptene Fayd, din apropierea canalului Suez. Acțiunea a constituit, în același timp, și primul raid american asupra Europei, prima utilizare a bombardierului ,,Consolidated B‑24 Libertador”, ,,botezul focului” pentru echipajele americane. Datorită numărului mic de avioane și a distanței mari de parcurs, raidul a fost trecut sub tăcere de oficialitățile americane. La rândul lor, autoritățile germane și române, nefiind interesate să se afle că aviația americană era în măsură să execute bombardamente asupra unor obiective din Europa, nu au consemnat evenimentul în comunicatele oficiale de război.

Avioanele inamice au survolat spatiul Munteniei și Dobrogei, lansând bombe la Constanța, Medgidia, Țăndărei, Dragalina, Colibași, Bolintin Deal, Vărăști (Ilfov), Berceni (Prahova), Ploiești, Teișani (Văleni de Munte), Buzău, Pogoanele, Cioflinceni. Aviația română și germană a intervenit în zonele București, Ploiești, Mizil și Constanța, doborând două avioanne (unul la Brăila, altul între Mizil și Urziceni), iar artileria antiaerină la Constanța, Sulina, Tulcea, Cernavodă, Fetești, Buzău, Ploiești și București. În zona Capitalei au încercat să pătrudă două avioane inamice însă au renunțat în fața tirului artileriei antiaeriene (135 de lovituri, trase de 8 baterii). Deasupra orașului Ploiești au zburat trei avioane. Acționând izolat și pe un spațiu foarte mare, avioanele inamice nu au produs pagube de luat în seamă.
alesandrudutu.wordpress.com

 

12 iunie 1963 - S-a parafat, la Bucuresti, Acordul romano-iugoslav privind realizarea si exploatarea sistemului hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier I. Hidrocentrala Porțile de Fier I este cea mai mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea și are o putere instalată de 1080 MW. În aval există și hidrocentrala Porțile de Fier II, cu puterea instalată de 250 MW.

Ambele hidrocentrale sunt exploatate în parteneriat cu partea sârbă, centralele română și sârbă la Porțile de Fier I cumulând 2160 MW, iar cele de la Porțile de Fier II cumulând 500 MW; capacitatea maximă a turbinelor este de 8700 m³/s. Centrala Porțile de Fier I este amplasată la 15 km amonte de orașul Drobeta Turnu-Severin, iar centrala Porțile de Fier II la 60 km în aval.

 

12 iunie 1963 - A avut loc, la Teatrul Rivoli din New York, premiera filmului „Cleopatra” avandu-i in rolurile principale pe Elizabeth Taylor, sotul acesteia Richard Burton si pe actorul Rex Harrison.

 

12 iunie 1964 - Nelson Mandela, militant al luptei impotriva apartheid-ului din Africa de Sud, a fost condamnat la inchisoare pe viata sub acuzatia de sabotaj. Sapte alti militanti africani,printre care si secretarul general al Congresului National African (ANC), Walter Sisulu, au primit de asemenea condamnari de detentie pe viata.

Nelson Rolihlahla Mandela (n. 18 iulie 1918 – d. 5 decembrie 2013) a fost un om politic sud-african, care a deținut funcția de președinte al Africii de Sud în intervalul 1994-1999. Adversar al apartheidului, a fost primul președinte al Africii de Sud ales prin vot universal, într-un scrutin larg reprezentativ și cu participare multirasială. Guvernarea lui Mandela s-a axat pe dezmembrarea moștenirii apartheidului, prin combaterea rasismului instituționalizat, a sărăciei și a inegalității și promovarea reconcilierii rasiale. Un susținător al pan-africanismului și al socialismului democratic, el a fost președinte al partidului Congresul Național African din 1991 până în 1997. Pe plan internațional, Mandela a fost secretar general al organizației interguvernamentale Mișcarea de Nealiniere, între 1998 și 1999.

 

12 iunie 1990 - Sarbatoarea nationala „Ziua Rusiei“. In aceasta zi Parlamentul Federatiei Ruse a declarat suveranitatea tarii.

 

12 iunie 1991 - Boris Eltin este ales presedinte al Federatiei Ruse.

Boris Nikolaievici Elțin (n. 1 februarie 1931 în Sverdlovsk [azi Ekaterinburg], Rusia, URSS – d. 23 aprilie 2007), a fost, în 1991, primul președinte al Rusiei, precum și primul conducător din istoria acestei țări ales în mod direct.

 

12 iunie 1993 – În România a avut loc congresul de constituire a CNSLR – Frația, centrala sindicala care va reuni membrii Confederatiilor Fratia, CNSLR, Univers si ai federatiilor Petrol si Radiocomunicatii. În martie 1990 a luat naștere Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR). În același an, în luna iunie se organizează un congres în urma căruia un tânar jurist de 30 de ani, pe nume Victor Ceorbea devine președinte al CNSLR.

În anul 1993 cele două sindicate (CNSLR și CSI Frăția) fuzionează, înființând CNSLR-Frăția, avându-i ca președinte executiv pe Miron Mitrea, iar ca președinte pe Victor Ciorbea. Ulterior, Victor Ciorbea a părăsit sindicatul, împreună cu câteva federații și a înființat Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR).

Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România-Frăția sau pe scurt CNSLR-Frăția este cel mai mare sindicat din România, Are un număr de aproximativ 800.000 de membri. CNSLR-Frăția este afiliat Partidului Social Democrat.

 

12 iunie 1995 - Cele doua Camere ale Parlamentului Romaniei, au respins motiunea simpla depusa de partidele de opozitie din afara CDR, privind integrarea euroatlantica.

 

12 iunie 1995 - Republicile baltice au semnat acordurile de asociere la U.E.

 

12 iunie 1996 - Banca Națională a României a lansat prima emisiune de euro-obligatiuni pe piata internationala de capital – Eurobonds – prin intermediul bancii americane de investitii Merrill Lynch.

 

12 iunie 1997 - A fost finalizată reteaua de telecomunicatii prin cablu submarin cu fibre optice dintre Romania, Bulgaria si Turcia.

 

12 iunie 1999 - Trupele KFOR sub mandatul ONU, au intrat în Kosovo cu scopul de a stabiliza regiunea, dupa retragerea armatei iugoslave.

Soldați Bundeswehr ai Germaniei trimiși în KFOR patrulând în sudul provinciei Kosovo în 1999

KFOR (Forțele din Kosovo) este o forță militară condusă de NATO cu scopul menținerii păcii și a unei împrejurări pașnice în Kosovo fiind sub administrația ONU după sfârșitul războiului din Kosovo. KFOR s-a format pe 12 iunie 1999 și au intrat în Kosovo, în urma unui mandat de două zile al ONU după adoptarea Rezoluției 1244 al Consiliul de Securitate ONU. În acea perioadă, Kosovo suferise o criză umanitară gravă cu forțele militare din Republica Federală Iugoslavia (RFI) și Armata de Eliberare din Kosovo (UÇK). Conflictele etnice erau uriașe, iar numărul de morți a atins recordul din istorie. Aproximativ 1 milion de refugiați au părăsit regiunea.

 

12 iunie 2002 -  Papa Ioan Paul al II-lea a acceptat demisia episcopului american de Lexington (Kentucky), Monseniorul Kendrick Williams, acuzat de pedofilie.

 

12 iunie 2002 - Guvernul R.Moldova a interzis utilizarea formulei „limba şi literatura română” în documentele oficiale, motivând că în Constituţie limba de stat este „limba moldovenească”.

 

12 iunie 2003 - A murit actorul american Gregory Peck.

Gregory Peck în Gentleman’s Agreement

Gregory Peck (nume la naștere, Eldered Gregory) (n. 5 aprilie 1916, La Jolla, California – d. 12 iunie 2003, Los Angeles, California) a fost unul dintre cei mai celebri actori americani de după război. El a reprezentat etica morală a marelui ecran. „A arătat simplitatea unui mare om și măreția unui om simplu”, a spus despre el actrita Audrey Hepburn, pentru care Peck a reprezentat cel mai mare actor al timpurilor noastre. A primit in anul 1962 Premiul Oscar.

 

12 iunie 2005 - Jurnalista franceză Florence Aubenas, eliberata dupa rapirea sa de catre teroristii care au tinut-o ostatica 157 de zile in captivitate in Irak, a sosit la baza aeriana Villacoublay din regiunea pariziana, unde a fost intampinata de presedintele francez Jacques Chirac.

Florence Aubenas (n. 6 februarie 1961 în Belgia) este o jurnalistă franceză, reporter la cotidianul Libération. Ea a fost ținută ostatică în Irak din 5 ianuarie până în 11 iunie 2005. Florence Aubenas a fost răpită în Bagdad, împreună cu ghidul său irakian, Hussein Hanoun al-Saadi. Ei au fost eliberați după cinci luni de captivitate (157 zile, mai precis). Mai multe declarații de după eliberare confirmă faptul că ea a fost ținută ostatică în același loc cu jurnaliștii români Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Eduard Ovidiu Ohanesian, răpiți in Irak.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

12 iunie 2005: Pugilistul american Mike Tyson, fost campion mondial la categoria grea, a anunţat la finalul meciului pierdut în faţa irlandezului Kevin McBride, că se retrage din activitatea competitionala, si ca aceasta a fost ultima sa lupta.

Michael Gerard “Mike” Tyson (n. 30 iunie 1966) este un fost pugilist american. A fost campionul absolut la categoria grea și rămâne cel mai tânăr câștigător al titlurilor WBC, WBA și IBF la categoria grea. A câștigat titlul WBC la numai 20 de ani printr-un KO tehnic în runda a doua împotriva lui Trevor Berbick. Michael Gerard “Mike” Tyson (n. 30 iunie 1966) este un boxer pensionat american. De-a lungul carierei sale, Tyson a devenit bine-cunoscut pentru stilul său feroce și de intimidare de box, precum și comportamentul său controversat atât în interiorul cât și în afara ringului.

 

12 iunie 2005 - Bienala de la Veneția (12 iunie – 6 noiembrie 2005)

 

12 iunie 2018 - Preşedintele american, Donald Trump, şi liderul nord-coreean Kim Jong Un au semnat un document privind denuclearizarea peninsulei coreene.

Preşedintele american, Donald Trump, şi liderul nord-coreean Kim Jong Un au semnat un document “cuprinzător” în urma întâlnirii lor istorice destinate denuclearizării peninsulei coreene, informează Reuters şi dpa.

Nu au fost făcute publice imediat detalii cu privire la conţinutul documentului. Totuşi, dpa scrie că textul recunoaşte progresul în discuţiile celor doi lideri cu privire la programul de arme nucleare al Phenianului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

12 iunie 2020 - La Ordinea Zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com