Articole

La ordinea zilei – 1 septembrie 2020

Situația din România – 1 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 1 septembrie

Ortodoxe – Începutul anului bisericesc; Sf. Cuv. Dionisie Exiguul; Sf. Cuv. Simeon Stâlpnicul (Te Deum)

Greco-catolice – Sf. cuv. Simeon Stilitul; Serbarea Psf. Născătoare din Miasine; Sf. m. Aitala; Sf. 40 femei m.; Sf. diac. Ammun; Sf. m. Calist, Evod, Ermoghen; Amintirea lui Isus, fiul lui Navi. Indictionul – Începutul anului nou bisericesc

Romano-catolice – Ss. Egidiu, abate; Iosue

 

Ziua informaticienilor militari

Ziua informaticienilor militari marchează data la care, la 1 septembrie 1963, s-a înfiinţat, prin ordinul Marelui Stat Major al Armatei, Grupa de Automatizări din Direcţia Generală a Înzestrării. Acesta era primul organism ce avea atribuţii de concepţie, de coordonare şi de înzestrare în domeniul informaticii militare şi automatizării conducerii trupelor, potrivit “Calendarului Tradiţiilor Militare” (2010).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua Diplomaţiei Române

În fiecare an, în luna septembrie, este marcată Ziua Diplomaţiei Române, care a fost instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României.

Potrivit articolului 61 al actului normativ menţionat, Ziua Diplomaţiei Române este marcată “pentru omagierea tradiţiei diplomatice româneşti şi pentru stimularea activităţii Corpului diplomatic şi consular al României”, data fiind stabilită de ministrul Afacerilor Externe.

Începând cu anul 2005, Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită la 1 septembrie, potrivit site-ului www.mae.ro, fiind principalul moment în care este onorată, în spaţiul public, contribuţia pe care diplomaţia românească o aduce la dezvoltarea României şi la promovarea intereselor ei, peste hotare.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Data de 1 septembrie a fost declarată Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 539/9 mai 2008 emis de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Această zi a fost aleasă pentru a marca data la care a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului României nr. 983 din anul 1990 prin care întreaga Deltă a Dunării şi unităţile geografice vecine au fost declarate rezervaţie a biosferei.
cititi mai mult pe www.ddbra.ro

 

Rezervaţia transfrontalieră Delta Dunării devine trilaterală

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a obţinut acordul UNESCO pentru înfiinţarea unei rezervaţii transfrontaliere România-Ucraina-Republica Moldova, a anunţat guvernatorul Deltei, Ion Munteanu, în contextul împlinirii, marţi, a 30 de ani de la constituirea Rezervaţiei. În momentul de faţă, Delta Dunării este o rezervaţie a biosferei transfrontalieră care include 60.000 de hectare în Ucraina şi 580.000 de hectare în România.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Parlament/ Senatul şi Camera Deputaţilor – convocate în sesiune ordinară

Senatul şi Camera Deputaţilor încep marţi o nouă sesiune ordinară, ultima din această legislatură.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

A început sesiunea ordinară a Senatului

Cea de-a doua sesiune ordinară a Senatului din acest an şi ultima a legislaturii 2016 – 2020 a început, marţi, cu intonarea Imnului Naţional. Cea de-a doua sesiune ordinară a Senatului din acest an şi ultima a legislaturii 2016 – 2020 a început, marţi, cu intonarea Imnului Naţional.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Monica Anisie: Am elaborat ghidurile metodologice pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor în cadrul unităţilor de învăţământ

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că au fost elaborate ghidurile metodologice pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor în cadrul unităţilor de învăţământ. Potrivit ministrului, au fost elaborate astfel de ghiduri pe fiecare nivel – preşcolar, primar, gimnazial, liceal.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

DIICOT anunţă cea mai mare captură din istorie de ‘drogul jihadului’ şi haşiş

DIICOT şi Poliţia Română au anunţat marţi că au reuşit cea mai mare captură din istorie de haşiş şi pastile de captagon (drogul jihadului), în valoare de 60 milioane euro, drogurile fiind descoperite într-o navă ancorată în Portul Constanţa. În urma investigaţiilor, a fost identificată o navă care transporta două containere ce conţineau 40 de tone de produse nealimentare, expediate din Portul Latakia (Siria), care a tranzitat Turcia şi care avea ca destinaţie finală Portul Constanţa.

La data de 30 august, nava a ancorat în Portul Constanţa, iar containerele au fost descărcate. În urma percheziţionării containerelor, într-unul dintre acestea au fost descoperite aproximativ 1,5 tone de haşiş şi 751 de kg de pastile de captagon (4.024.250 de pastile de captagon). Drogurile erau disimulate între recipientele de carton cu marfă transportată legal, astfel încât să se evite descoperirea acestora prin mijloace tehnice specifice de detectare a acestor substanţe. Marfa de acoperire, săpun organic cu o densitate foarte mare, avea menirea de a masca drogurile.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Şeful Poliţiei Române anunţă că demisionează: Totdeauna mi-au plăcut şi surprizele

Şeful Poliţiei Române, Liviu Vasilescu, a anunţat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că demisionează din funcţie. Anunţul a fost făcut pe neaşteptate, la finalul unei conferinţe de presă organizate la MAI, care a avut ca temă cea mai mare captură de haşiş din istoria Poliţiei Române în valoare de zeci de milioane de euro. Demisia lui Vasilescu vine în contextul în care a fost criticat în mass-media pentru întâlnirea pe care a avut-o cu membrii clanului Duduianu.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Noi măsuri de protecţie sanitară pentru clienţii restaurantelor şi cafenelelor, începând de marţi

Autorităţile au stabilit noi măsuri de protecţie sanitară pentru clienţii restaurantelor şi cafenelelor, în contextul în care, începând de marţi, sunt permise activităţile de preparare, servire şi consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice în unităţile din interiorul clădirilor.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Situația din România – 1 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 1 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 88.593 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
38.454 de pacienți au fost declarați vindecați și 11.175 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.053 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 586 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 3.681 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 31.08.2020 (10:00) – 01.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 60 de decese (35 bărbați și 25 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.164. Dintre acestea, 522 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.825.272 de teste. Dintre acestea 22.320 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.517 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 8.803 la cerere.

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.590 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 338 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 31 august 2020, au fost raportate 2.196.336 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 334.467 (+1.715) 41.499 (+1) 1.682 (+6)
Spania 439.286 – 29.011 – 150.376 -
Italia 268.218 (+1.365) 35.477 (+4) 207.653 -
Franţa 277.943 (+5.413) 30.606 (+4) 86.790 (+295)
Germania 242.381 (+610) 9.298 (+3) 216.795 (+1.512)

Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 31 AUGUST 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

25.251.334 (+221.926) 846.841 (+3.683) 16.822.093 (+202.932)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 30– 31 august 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Belarus: Sute de studenţi au protestat împotriva lui Lukaşenko, în prima zi a noului an şcolar

Câteva sute de studenţi belaruşi au manifestat marţi, 1 septembrie, la Minsk, data la care în această ţară începe noul an şcolar şi universitar, pentru a denunţa puterea autoritară a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, ce se confruntă de aproape o lună cu o inedită mişcare de contestare, informează AFP. Agenţi ai forţelor anti-revoltă au arestat vreo zece dintre aceşti studenţi în timp ce ei încercau să formeze un lanţ uman în centrul Minskului, capitala fostei republici sovietice. “Fasciştilor”, “Acesta este oraşul nostru”, “Credem, putem, învingem”, scandau studenţii. Manifestaţia, organizată la 1 septembrie, ziua când în mod tradiţional începe noul an şcolar în toată fosta Uniune Sovietică, i-a reunit pe studenţii mai multor instituţii universitare din Minsk. Tineretul belarus constituie unul dintre pilonii mobilizării împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, 66 de ani, după realegerea lui considerată frauduloasă de către adversarii săi, la 9 august.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Un bărbat de culoare a fost împuşcat mortal de poliţie în Los Angeles, iar incidentul a fost urmat de proteste

Poliţiştii departamentului şerifului din comitatul Los Angeles l-au împuşcat mortal luni după-amiază pe Dijon Kizzee, un bărbat de culoare în vârstă de 29 de ani, într-un incident din sudul metropolei, declanşând proteste la faţa locului, relatează marţi CNN. Departamentul şerifului susţine că în jurul orei locale 15.15 doi poliţişti au încercat să-l oprească pe Kizzee, care se deplasa ilegal cu o bicicletă, dar atunci când l-au abordat acesta a sărit de pe bicicletă şi a fugit. Lt. Brandon Dean, din cadrul departamentului şerifului din Los Angeles, a declarat presei că poliţiştii l-au ajuns în cele din urmă pe bărbat, iar când s-au apropiat de el acesta l-ar fi lovit pe unul în faţă şi a aruncat o parte din hainele pe care le purta.

În acel moment poliţiştii “au observat că în interiorul unui articol vestimentar pe care îl aruncase era o armă de mână semiautomată” şi amândoi au deschis focul, împuşcându-l pe tânărul afro-american de mai multe ori, a mai spus Dean. Anchetatorii au recuperat de la locul incidentului o armă de mână. Decesul bărbatului a fost pronunţat la faţa locului, iar o autopsie este programată să aibă loc în cursul zilei de marţi. Niciunul dintre cei doi poliţişti nu a fost rănit. Activistul Najee Ali, care reprezintă familia alături de avocatul Ben Crump, neagă însă că Kizzee era o ameninţare la momentul schimbului de focuri. “Să fii în posesia unei arme şi să o foloseşti, să o ai în mână, sunt două lucruri diferite”, a spus Ali, precizând că “el nu a îndreptat arma” spre poliţişti. După ce Dijon Kizzee a fost împuşcat mortal, grupul de activişti Black Lives Matter L.A. a postat pe Twitter un apel la adunarea în zonă. Luni seară se adunaseră la faţa locului în jur de 100 de demonstranţi, potrivit unui post afiliat CNN, cerând să se facă dreptate.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Un seism puternic cu magnitudinea 6,8 s-a produs în apropiere de coasta de nord a Chile

Un seism cu magnitudinea 6,8 s-a produs marţi în zona coastei de nord a Chile, a anunţat Centrul German de Cercetare pentru Geoştiinţe (GFZ), fiind raportate daune şi alunecări de teren minore în regiuni din apropierea epicentrului, relatează Reuters. Mai multe persoane care locuiau în apropierea coastei au fost evacuate ca măsură de precauţie, potrivit BNO News. Nu au fost raportate victime. GFZ a informat că s-au produs replici cu magnitudini de 6,2 şi 5,5. Potrivit Centrului de alertă pentru tsunami din Pacific, nu există nicio ameninţare de tsunami în urma producerii seismului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ştirile zilei – 1 septembrie 2020

Revista Presei din 1 septembrie

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 1 septembrie în Istorie

Bătălia de la Turtucaia (1 – 6 septembrie 1916)

Bătălia de la Turtucaia (1 – 6 septembrie 1916) pictură de Dimităr Ghiugenov

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Bătălia de la Turtucaia (1 – 6 septembrie 1916)

Bătălia de la Turtucaia a fost o bătălie din cursul primului război mondial între trupe române și trupe bulgare și germane. S-a desfășurat între 1 și 6 septembrie 1916 și s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române, care apărau capul de pod Turtucaia.

 

Preliminarii

La 14/27 august 1916, România declara război Austro-Ungariei. A doua zi, la 28 august 1916, ca ripostă, Germania și Turcia declarau război României. Aliata Germaniei, Bulgaria, declara de asemenea război României la 1 septembrie 1916, moment în care armata bulgară, pregătită din timp, se punea în mișcare împotriva Turtucaiei, cel mai vestic punct al teritoriului românesc de la sud de Dunăre.

Turtucaia, oraș situat în fața Olteniței, pe celălalt mal al Dunării, era considerat ca bază de plecare excelentă în caz de atac românesc împotriva Bulgariei, eventualitate în care, între Oltenița și Turtucaia ar fi trebuit să fie construit un pod de pontoane. Cum însă, campania română prevedea ofensivă pe frontul de nord (în Transilvania, împotriva Austro-Ungariei) și defensivă pe frontul de sud (față de Bulgaria), podul de vase nu a mai fost construit.

Pe uscat, Turtucaia se lega înspre est de Silistra printr-un drum de circa 60 de km, punct spre care garnizoana acestui cap de pod ar fi trebuit să se retragă, așa cum prevedeau instrucțiunile marelui stat-major, în cazul unui atac bulgar puternic. În concluzie, principala grijă a comandamentului garnizoanei Turtucaiei ar fi trebuit să fie menținerea legăturii cu trupele aflate la Silistra.

 

Câmpul de luptă

Capul de pod Turtucaia era organizat pe trei linii de rezistență. Cea mai înaintată, întinzându-se până la linia pichetelor de frontieră, cu rol de supraveghere și recunoaștere și deservită de trupe de tăria unor plutoane sau companii era numită și „prima linie de rezistență”. Era la rândul ei formată din trei serii de lucrări: linia posturilor mici, linia gărzilor mari și linia avanposturilor înzestrate.

Rolul ei era de a întârzia un eventual atac inamic, trupele având misiunea de a se retrage, rezistând pe aliniamente succesive. „A doua linie de apărare”, supranumită „linia principală de rezistență”, „linia I-a de rezistență” și „linia centrelor”, era situată la șapte-opt km de oraș și avea formă aproximativ semicirculară, fiind dispusă în jurul Turtucaiei, cu capetele sprjinindu-se pe Dunăre. Era alcătuită din 15 centre de rezistență (numerotate de la vest la est) aflate la 1-3 km unul de altul și construite sub forma unor redute de pământ prevăzute cu șanțuri, rețele de sârmă ghimpată și adăposturi subterane pentru trupe.

Armamentul centrelor era constituit din mitraliere și tunuri cu tragere foarte scurtă (2.000-2.500 m), de calibrul 53 mm (în număr de 41) și 37 mm (14) și tunuri destinate susținerii luptei infanteriei. La 100-300 m înapoia liniei centrelor erau săpate șanțuri de trăgători, unde trupele se puteau retrage și rezista până la sosirea întăririlor. „A treia linie de apărare”, numită și „linia a II-a de rezistență”, aflată la circa trei kilometri de oraș, era mult mai slabă decât a doua linie de apărare, fiind constituită din șanțuri pentru trăgători, șanțuri care însă pe alocuri lipseau, malurile lor surpându-se din cauza neîntreținerii lor.

 

Atacatorii

Forțele care au atacat Turtucaia erau reprezentate de aripa stângă a Armatei a III-a bulgare, formată din Divizia a IV-a Preslav-18 batalioane, Brigada I-a a Diviziei 1 Sofia – 8 batalioane – și detașamentul mixt al maiorului von Hammerstein (de puterea unei brigăzi) format din trei batalioane bulgare și unul german. La acestea se mai adăugau cinci escadroane de cavalerie, trei companii de mitraliere și cinci companii de geniști.

Artileria de care dispuneau forțele bulgaro-germane era însă foarte puternică: 128 de guri de foc, din care șapte tunuri cu calibrul de 75 mm, cu tragere rapidă, și 56 de piese mobile de artilerie grea, din care opt tunuri lungi de 150 mm, 24 de tunuri lungi de 120 mm și 24 de obuziere de 120 mm. Calitativ, trupele bulgare din jurul localității Turtucaia aparțineau celor mai bune divizii active.

 

Apărătorii

Trupele ce apărau Turtucaia erau formate din Divizia a 17-a – 15 batalioane, la care s-au adăugat pe parcursul bătăliei Divizia a 15-a – 16 batalioane. Pe Dunăre, Turtucaia mai era apărată de Divizia de Dunăre a flotei, compusă din patru monitoare cuirasate și opt vedete, cu 32 de guri de foc și comandată de contraamiralul Negrescu.

Artileria capului de pod Turtucaia era formată din 110 guri de foc împărțite astfel: 28 fixe (24 grele și 4 ușoare), 59 semimobile – înhămate cu boi (31 grele și 28 ușoare) și 23 mobile – înhămate cu cai (15 grele și 8 ușoare). La acestea trebuie scăzute cele 17 guri de foc care nu au funcționat din lipsă de muniții sau din cauză că nu erau instalate în poziții și adăugate cele 55 de tunuri mici de 37 mm și 53 mm, montate în turele sau pe afete pe linia centrelor.

Slăbiciunea artileriei românești era cauzată de lipsa tunurilor cu tragere rapidă (doar 40 din total), precum și de răspândirea acesteia pe un front de peste 30 de kilometri. Calitativ, trupele române din garnizoana Turtucaia aparțineau unor divizii nou înființate. În Divizia a 17-a intra un singur regiment activ, restul fiind format din rezerviști.

 

Desfășurarea bătăliei

La 31 august 1916, noaptea, bulgarii au atacat pichetele române de pe frontieră, trupele române de pază retrăgându-se pe linia pichetelor mici.

Operațiile propriu-zise împotriva Turtucaiei au început în noaptea de 1 spre 2 septembrie, printr-un atac concentric. Dinspre vest, din direcția Rusciuk (Ruse) a venit coloana mixtă Hammerstein, care a atacat spre Satu Vechi, în special centrul 3. Din sud, a înaintat Divizia 4 Preslav, atacând sectorul Daidîr cu centrele 6-9. Dinspre sud-est, a atacat Brigada I-a din Divizia 1 Sofia spre centrele 11-12 din sectorul Antimova. Necunoscând valoarea trupelor atacatoare, posturile române s-au retras pe linia gărzilor mari, la 2-3 km înaintea liniei centrelor – principala linie de rezistență.

În zorii zilei de 2 septembrie coloanele germano-bulgare au reînceput înaintarea, forțând trupele române să se retragă pe linia a 2-a, linia centrelor, excepție făcând cele din sectorul Satu Vechi care au rezistat pe linia gărzilor mari până după amiaza, ajutate și de artileria de pe malul stâng al Dunării și de pe monitoare. Noaptea de 2-3 septembrie s-a scurs fără a fi înregistrate atacuri din partea inamicului.

La 3 septembrie, operațiunile s-au concentrat asupra sectorului de vest. Artileria inamică instalată la vest de Turcșmil și pe dealurile de la Senova-Siahlar au executat un bombardament violent asupra pozițiilor române de la Satu Vechi, însă cu rezultate slabe. Începând cu ora 10.30 și până seara târziu, infanteria germano-bulgară a întreprins atacuri violente, oprite însă la rețelele de sârmă ghimpată, cu mari pierderi pentru atacatori.

Pierderile românilor au fost neînsemnate. Din nenorocire însă, comandantul sectorului, colonelul Nicolicescu, crezând că inamicul străpunsese liniile românești, s-a panicat și a ordonat spre seară evacuarea poziției și retragerea pe linia centrelor, ceea ce a avut drept consecințe demoralizarea trupelor și pierderea unui avantaj tactic, ieșindul de aici constituind un pericol pentru trupele care atacau sectorul vecin, apărat de centrele 6-9. La celelalte sectoare ale apărării Turtucaiei nu au avut loc atacuri în această zi.

Luni, 4 septembrie, ziua a fost de asemenea liniștită, trecând fără ca trupele germano-bulgare să fi derulat vreun atac împotriva Turtucaiei. Ele își ocupau pozițiile pentru atacul decisiv împotriva liniei fortificate a centrelor. În sectorul Satu Vechi, trupele române, la inițiativa comandanților de companii, au reocupat pozițiile părăsite ca urmare a ordinului neinspirat al comandantului de sector, dar spre seară ordinul a fost repetat, astfel că pozițiile respective au fost din nou părăsite, apărătorii retrăgându-se pe linia centrelor. Până la acest moment, deși cetatea fusese investită, situația nu era foarte gravă, iar numărul pierderilor românești se ridicau la circa 200 de oameni.

Ziua de 5 septembrie a fost cea mai sângeroasă. Ea a început cu un bombardament al pozițiilor românești care s-a declanșat la 6.30 dimineața, și a ținut o oră și patruzeci de minute. Tirul s-a concentrat în special asupra centrelor 6-9, care erau lovite de proiectilele a 21 de baterii, cu 84 guri de foc, dintre care 40 de tunuri și obuziere grele.

Riposta română a fost una slabă, sectorul atacat dispunând de doar 8 tunuri de 105 mm, 7 obuziere de 120 mm și patru turele de 53 mm. În ciuda violenței bombardamentului, acesta a fost mult prea scurt ca durată, afectând în mică măsură liniile românești de apărare. Pentru a rezista atacului infanteriei ar fi fost necesară doar întărirea liniei de luptă.

Cu toate că inamicul își dezvăluise intențiile, comandamentul român nu a apreciat corect situația, trimițând întăririle către centrele 1-5. În acest timp, centrele 6-8, apărate de trupe din Regimentul 79 Slobozia – câte o companie pentru fiecare centru și tot câte o companie pentru fiecare spațiu intermediar dintre două centre – sunt atacate de cele patru regimente ale Diviziei a 4-a Preslav. Centrul numărul 11 este de atacat de două regimente ale Diviziei 1 Sofia.

O parte din tunurile românești din sectoarele atacate au fost scoase din luptă de bombardamentul artileriei bulgare, iar restul au înhămat și s-au retras. Singura grupare de artilerie care a acționat în ajutorul centrelor 6-9 este un divizion de obuziere de 105 mm, trimis în ultima clipă de comandantul Turtucaiei pentru a întări sectorul Daidâr.

Tirul precis al acestuia, împreună cu mitralierele și focurile celorlalte arme de infanterie ale apărătorilor centrelor fac un adevărat carnagiu în rândurile atacatorilor, reușind să blocheze elanul trupelor bulgare. Terminând însă muniția, divizionul de obuziere se retrage. Infanteria română care apără centrele din sectorul atacat este copleșită de numărul atacatorilor, disproporția de forțe fiind zdrobitoare în favoarea trupelor bulgare: două companii românești contra unui regiment bulgar.

Deși încearcă să reziste, trupele românești din sectoarele atacate sunt decimate. Un contraatac încercat cu rezervele Regimentului 79 Slobozia este respins, iar conducătorul acestuia, locotenent-colonel Popescu, moare lovit de un glonț. La ora 12, centrele 6-8 sunt în totalitate în mâna inamicului.

Centrul 11, aflat pe direcția atacului secundar, dat de cele două regimente din Divizia 1 Sofia, rezistă încă o oră și jumătate, până ce locotenentul rezervist Titus Axente, comandantul apărătorilor și sufletul rezistenței acestui sector este lovit mortal. Mâna de supraviețuitori se retrage, dar cade sub focul celor din Regimentul 80, care veneau din spate în ajutor. Apărătorii centrelor 9-10, amenințați cu încercuirea, se retrag; doar în anexele centrului 9, sublocotenenții Ion Rotaru și Cristodor Vasilescu, cu o mână de luptători continuă să reziste, până ce cad străpunși de baionetele dușmane.

La rândul lor, bulgarii au pierderi foarte mari. În fața centrului 8, cadavrele atacatorilor stau în mormane.

Situația cetății Turtucaia, la ora 14.30, cu toată apărarea străpunsă la centru, pe o distanță foarte mare între centrele 5-11, deși gravă nu era una disperată. Bulgarii la rândul lor, epuizați de pierderile suferite și cu unitățile dezorganizate nu mai puteau continua înaintarea. În plus, între aripa dreaptă a Diviziei a 4-a Preslav, situată în dreptul centrelor 8-9 și aripa stângă a brigăzii aparținătoare de Divizia 1 Sofia care atacase centrul 11, era un mare gol, pentru care nu mai existau în rezervă trupe care să-l astupe. Un contraatac puternic asupra aripii drepte a Diviziei a 4-a Preslav ar fi putut schimba radical situația. Comandamentul român avea la dispoziție forțele necesare unei astfel de acțiuni: cinci batalioane proaspete sosite ca întăriri de peste Dunăre.

Din păcate, generalul Teodorescu nu a sesizat oportunitatea care se ivise, iar ordinele date de comandanții de sectoare au agravat și mai mult situația trupelor române. Astfel, comandantul sectorului de est, locotenent-colonel Alexandru Marinescu, apreciază situația ca pierdută, după căderea centrului 11 și dă ordin trupelor din centrele 12-15, neangajate în luptă, să părăsească pozițiile și să se retragă pe linia a III-a de rezistență.

Retragerea degenerează în panică, oamenii aruncă armele, iar unii dintre ei schimbă direcția retragerii și pornesc spre pontoanele de pe Dunăre, pentru a trece pe celălalt mal, fapt pe care unii îl reușesc. În acest fel, poziția apărării dinspre est a Turtucaiei, spre Silistra este aproape complet dezorganizată, permițând trupelor brigăzii din Divizia 1 Sofia să se apropie de linia a III-a de rezistență.

În acest timp, sectorul de sud, Daidâr, cu centrele 5-9, apărat de Regimentul 79, sucombă sub efortul principal al dușmanului, care atacă zona cu întreaga Divizie a 4-a Preslav, în vreme ce sectorul de vest, Satu Vechi, unde generalul Teodorescu, comandantul Turtucaiei, masase cele mai multe trupe și artilerie, era neatacat.

Abia în după-amiaza zilei de 5 semptembrie este atacat și sectorul de vest, dar atacul este slab și este respins. Colonelul Nicolicescu ordonă însă părăsirea centrelor 2, 3 și 4, considerând că acestea sunt amenințate dinspre sud, odată cu căderea centrelor 5-9.

Trupele române se retrag peste tot, pe linia a III-a de rezistență. Se încearcă o serie de contraatacuri, cu trupele proaspete sosite de peste Dunăre, dar în ciuda unor succese inițiale, aceste contraatacuri nu reușesc, datorită faptului că trupele au fost băgate în luptă fragmentat și fără un plan coerent de acțiune.

Ziua de 6 septembrie este ultima zi de rezistență a Turtucaiei. Până la ivirea zorilor, comandamentul român a încercat reconstituirea trupelor dezorganizate, operațiune reușită doar în parte. Cu aceste trupe s-a pus în stare de apărare linia a treia de rezistență, o linie de apărare slabă, lipsită aproape în totalitate de artilerie (s-a pierdut toată artileria de poziție, fiind salvate doar o baterie de 150 mm și una de 105 mm, precum și mai multe tunuri mobile de calibru mic).

Comandamentul român din Turtucaia este optimist. Are superioritate numerică în infanterie și, în plus, așteaptă ca dinspre Silistra să-i vină în ajutor Divizia a 9-a. Bazându-se pe aceste date, el dă ordin trupelor din linia a treia de rezistență să reocupe linia centrelor, iar unui grup compus din trupe amestecate din regimentele 34, 80, 84 și grăniceri să atace spre est pentru a se uni cu trupele care vin de la Silistra.

Bulgarii, după ce au ocupat întreaga linie a centrelor (mai puțin centrul 1) se regupaseră pentru atac. Ca urmare, atacul românesc, pornit la 4.30 dimineața a dat peste trupe gata de luptă. Cele mai violente bătălii au avut loc la sud, de-a lungul șoselei spre Daidâr, unde atacul românesc, după un succes inițial concretizat într-o înaintare de 1 km a fost înăbușit în sânge de artileria germano-bulgară și de mitraliere.

La est, de-a lungul șoselei spre Silistra, atacul românesc, început la 6.30 dimineața întoarce aripa dreaptă a regimentului 6 Târnovo și reușește să producă o mișcare de retragere a trupelor bulgare. Dar din nou, mitralerele și artileria bulgară opresc atacul românilor. La 9 lupta încetează. Bulgarii, care au și ei pierderi mari, nu contraatacă.

În sectorul de vest, lupta începe abia la 9.30, dar în ciuda faptului că aici erau masate cele mai multe trupe românești, atacul nu are vigoare, este prost condus și se transformă în final în hărțuieli locale.

Între timp însă, în sectorul estic, în timp ce trupele române așteptau sosirea ajutorului dinspre Silistra, în locul diviziei a 9-a, apar noi coloane de atac bulgare. Panica se răspândește printre apărătorii români din sectorul estic. În același timp bulgarii atacă și sectorul sudic. Fără sprijinul artileriei și acesta cedează. La ora 12.00, doar sectorul vestic și câteva puncte din sectorul sudic mai rezistă. Comandantul cetății, generalul Teodorescu părăsește Turtucaia.

Bulgarii avansează metodic spre oraș. Locuitorii de origine bulgară încep să atace și ei, pe la spate, trupele române intrate în debandadă. Luptele continuă în grupe mici până la ora 4.30 p.m. și numeroase fapte de eroism personal au loc. Acestea nu pot opri însă dezastrul. La ora 4.30 p.m. colonelul Mărășescu, cel care preluase comanda Turtucaiei, după plecarea generalului Teodorescu, ordonă trupelor încetarea luptei.

 

Epilog

Pierderile românești s-au cifrat la aproximativ 34.000 de oameni (morți, răniți și dispăruți), alți 3.500 de oameni reușind să iasă spre Silistra din încercuirea realizată de trupele bulgaro-germane, în timp ce aproximativ două mii de ostași au scăpat trecând Dunărea spre Oltenița, înot sau cu ajutorul marinei fluviale române. Pierderile sângeroase ale românilor (morți și răniți) au totalizat 160 de ofițeri și 6.000 de soldați, în vreme ce 480 de ofițeri și 28.000 de soldați au ajuns în prizonierat.

 

Consecințe

Bătălia de la Turtucaia a fost foarte importantă prin consecințele sale. În ceea ce privește frontul de sud (de pe frontiera româno-bulgară), ea a permis trupelor bulgaro-germane să atace Dobrogea (pe care ulterior au și ocupat-o). Mult mai grav a fost însă faptul că pe frontul de nord (din Transilvania) ofensiva desfășurată de trupele române împotriva trupelor germane și austro-ungare a fost oprită, fiind luate din acest sector șapte divizii care au fost transferate pe frontul de sud.

Chiar dacă ulterior șase dintre acestea au revenit pe frontul de nord, oprirea ofensivei din Transilvania a permis, pe de o parte, concentrarea trupelor germane și austro-ungare, care au putut declanșa o ofensivă care s-a soldat cu împingerea trupelor române pe linia Carpaților, și, pe de altă parte, a permis ulterior invazia Munteniei.

Constantin Argetoianu: „Turtucaia înseamnă o dată mare în evoluția politică a țării noastre. (…) Cu Turtucaia a început la noi ura împotriva partidelor. Turtucaia a pus în plină lumină goliciunea oamenilor cărora țara le încredințase soarta ei, aproape fără niciun control. Cu Turtucaia a luat naștere la noi o mentalitate nouă și se poate zice că, odată cu dezastrul de la Turtucaia, s’a trezit și opinia noastră publică la conștiința datoriilor ei”.

 

cititi mai mult despre Bătălia de la Turtucaia si pe: enciclopediaromaniei.ro; adevarul.ro; www.historia.ro; en.wikipedia.org

Evenimentele Zilei de 1 septembrie în Istorie

Soldaţii germani distrugând un punct polonez de trecere al frontierei pe 1 septembrie

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

Septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile. Septembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Fecioarei și sfârșește în semnul Balanței. Din punct de vedere astronomic, luna septembrie începe cu soarele în constelația Fecioarei și se sfârșește cu soarele în constelația Balanței. Numele lunii septembrie (latină: September) vine de la cuvântul latinesc septem, șapte, pentru că luna septembrie era a șaptea lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna septembrie Boedromion. În România, luna septembrie, popular, se numește Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an. Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Decembrie, în fiecare an. Pe 23 septembrie este echinocțiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea.

 

1 septembrie este a 244-a zi a calendarului gregorian și a 245-a zi în anii bisecți. 121 zile rămase până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 1 septembrie

(BOR) ✝ Începutul anului bisericesc; Sf. Cuv. Dionisie Exiguul; Sf. Cuv. Simeon Stâlpnicul

Hristos invatand in templu - foto: ziarullumina.ro

Hristos invatand in templu – foto: ziarullumina.ro

 

(BRU) Sf. Simeon Stilitul, cuvios († 459)

(BRC) Sf. Egidiu, abate

 

România – Ziua informaticienilor militari

Ziua informaticienilor militari marchează data la care, la 1 septembrie 1963, s-a înfiinţat, prin ordinul Marelui Stat Major al Armatei, Grupa de Automatizări din Direcţia Generală a Înzestrării. Acesta era primul organism ce avea atribuţii de concepţie, de coordonare şi de înzestrare în domeniul informaticii militare şi automatizării conducerii trupelor, potrivit “Calendarului Tradiţiilor Militare” (2010).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua Diplomaţiei Române

În fiecare an, în luna septembrie, este marcată Ziua Diplomaţiei Române, care a fost instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic şi Consular al României. Potrivit articolului 61 al actului normativ menţionat, Ziua Diplomaţiei Române este marcată “pentru omagierea tradiţiei diplomatice româneşti şi pentru stimularea activităţii Corpului diplomatic şi consular al României“, data fiind stabilită de ministrul Afacerilor Externe.

Începând cu anul 2005, Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită la 1 septembrie, potrivit site-ului www.mae.ro, fiind principalul moment în care este onorată, în spaţiul public, contribuţia pe care diplomaţia românească o aduce la dezvoltarea României şi la promovarea intereselor ei, peste hotare.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

România – Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Data de 1 septembrie a fost declarată Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 539/9 mai 2008 emis de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Această zi a fost aleasă pentru a marca data la care a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului României nr. 983 din anul 1990 prin care întreaga Deltă a Dunării şi unităţile geografice vecine au fost declarate rezervaţie a biosferei.
cititi mai mult pe www.ddbra.ro

 

Libia – Ziua națională – Ziua revoluției – 1969

Uzbekistan – Ziua națională – Ziua Independenței – 1991

Slovacia – Ziua națională – Ziua Constituției – 1992

 

Astazi in istorie pentru 1 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 1 septembrie în Istorie:

- 1 septembrie 1870 – A început Bătălia de la Sedan (1 – 2 septembrie 1870)

- 1/14 septembrie 1916 – A început Lupta de la Oltina (1/14 septembrie – 2/15 septembrie 1916)

- 1 septembrie 1939 – Germania nazistă a invadat Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial;

- 1 septembrie 2013 – La București au început Protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană;

- 1 septembrie 2018 – Marşul Centenar a ajuns în Piața Marii Adunări Naționale din Chişinău

 

1 septembrie 462 – Începutul probabil al primului ciclu indiction bizantin. Un indiction (lat.: indictio) este oricare dintre anii dintr-un ciclu de 15 ani, folosit până în prezent în documentele medievale din Europa, atât în ​​Est cât şi în Vest. Fiecare an dintr-un ciclu fost numerotat: primul indiction, apoi al doilea indiction, etc. Cu toate acestea, ciclurile nu au fost numerotate, astfel incat este nevoie de alte informaţii pentru a identifica un anumit an din acest ciclu.

În cazul în care termenul a început să fie folosit ,acesta se referea doar la un ciclu complet , iar anii individuali au fost menţionaţi ca fiind Anul 1 al Indictionului, Anul 2 ​​al Indictionului, etc. In timp, utilizarea s-a schimbat şi treptat a început să se folosească noţiunea de primul indiction, al doilea indiction, şi aşa mai departe.

Iniţial, indictioanele s-au referit la o reevaluare periodică pentru un impozit agricol sau de teren la sfârşitul secolul al treilea in Egiptul roman . Acestea au fost împarţite iniţial în cicluri de 5 ani începând cu anul 287 d.Hr. , apoi într -o serie de non- ciclic , care a ajuns la numarul 26 din 318 d.Hr .

Dar, din 314 d.Hr., a apărut ciclul de 15 ani. Cronica Constantinopolitană (c. 630 d. Hr.) atribuie primul său an la 312-313 d.Hr. , în timp ce un document copt din 933 d.Hr. alocă primul său an la 297-298 d.Hr. , un ciclu mai devreme. Ambele au fost ani din calendarul alexandrin in care prima zi a fost pe 29 august în anii iulieni nebisecţi şi pe 30 august, în anii bisecţi , prin urmare, fiecare fiind pe doi ani iulieni.

Indictionul a fost folosit pentru prima dată la datarea unor documente, care nu au legătură cu colectarea taxelor la mijlocul secolului al patrulea. Până în secolul al IV-lea a fost utilizat la datarea documentelor de-a lungul Mării Mediterane. În Imperiul Roman de Răsărit în afara Egiptului, prima zi a anului a fost 23 septembrie, ziua de naştere a lui Augustus . În ultima jumătate a secolului al cincilea , probabil, 462 d. Hr. , aceasta s-a mutat pe 1 septembrie , unde a rămas in tot restul Imperiului Bizantin.

În 537 d.Hr., Iustinian a decretat că toate datele trebuie să includă Indictionul prin Novella 47, care în cele din urmă a facut ca anul bizantin să înceapă anul pe 1 septembrie. In vestul Mediteranei insa, prima zi a fost pe 24 septembrie în funcţie de lucrările lui Beda Venerabilul, sau următoarele zile de 25 decembrie sau 1 ianuarie, acest indiction fiind numit Indictionul papal.

 

1 septembrie 717 -  Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717-718) Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului (717 – 718) a fost un atac combinat pe mare și pe pământ realizat de arabi în scopul ocupării capitalei Imperiului Bizantin, Constantinopol. O Armada musulmana de 1.800 nave, este învinsa de bizantini prin utilizarea „focului grecesc”. Forțele terestre arabe, conduse de Maslama ibn Abdal Malik, s-au adunat în afara zidurilor masive ale cetății, dar au fost decimate de o epidemie de ciumă și în cele din urmă distruse de armata bulgară. Flota arabă a fost distrusă cu focul grecesc și rămășițele sale au fost scufundate ulterior, datorită unei furtuni care i-a surprins pe arabi în timpul retragerii.

Al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului – Parte a războaielor bizantino-arabe – Flota arabă a fost distrusă de Focul grecesc – foto: ro.wikipedia.org

Focul grecesc era un produs incendiar de calitățile napalmului din epoca noastră, folosit de bizantinii din evul mediu, al carui procedeu de fabricatie a fost tinut secret secole la rand de bizantini. Odată aprins nu mai putea fi stins decât cu urină sau nisip. Lansarea a focului se făcea printr-un sistem de conducte care porneau din vârful catargului corăbiei bizantine și se proiecta pe nava dușmană prin ajutajul aflat pe ornamentul din prora corăbiei (femeie sau balaur). Odată deschis vasul (de obicei o amforă) și intrând în contact cu aerul, “Focul grecesc” se amorsa și se turna de pe platforma catargului (de obicei unic la acea vreme). El ajungea, prin conducte, la corabia inamică, pe care o incendia.

Asupra oamenilor avea efecte devastatoare căci avea proprietatea de a arde și sub apă, deci nici măcar o săritură în apa mării nu îi mai salva pe cei atinși de această “veritabilă armă chimică” ! Focul grecesc a fost un factor cheie al supremației maritime grecești; ultima dată a fost folosit în Asediul Constantinopolului  din 1453, și odată cu căderea orașului în mâinile otomanilor a dispărut și rețeta, care era păstrată secretă de greci. Compoziția exactă a focului grecesc a rămas un secret până astăzi; există mai multe speculații bazate pe materialele de care dispuneau grecii în antichitate ca de exemplu colofoniu, dar nimeni nu poate afirma cu siguranță care erau ingredientele folosite și în ce proporții.

 

1 septembrie 1067 - A decedat Balduin al V-lea de Flandra (n.19 august 1012)

Balduin al V-lea de Flandra – foto: ro.wikipedia.org

Balduin al V-lea de Flandra (n. 19 august 1012 – d. 1 septembrie 1067) a fost conte de Flandra de la 1035 până la moarte.  Între anii 1060-1067, Balduin a fost coregent, alături de Anna de Kiev, al nepotului său prin căsătorie, regele minor Filip I al Frantei.

 

1 septembrie 1159 - A murit papa Adrian al IV-lea.

Papa Adrian al IV-lea – foto: ro.wikipedia.org

Papa Adrian al IV-lea (* între 1100 și 1120 la St. Albans, Hertfordshire, Anglia; + 1 sept. 1159 la Anagni) a fost singurul papă al Romei de nationalitate engleză. Numele lui burghez era: Nicholas Breakspear.

 

1 septembrie 1355 - Regele Tvrtko I al Bosniei mentioneaza in hrisovul „Carta Castro nostro Vizoka vocatum”, castelul si orașul vechi Visoki. Orașul a fost abandonat înainte de 1503, pentru că nu este menționat în tratatul de turco-maghiar din anul anterior. In 1626, Visoki este mentionat printre orașele abandonate.

 

1 septembrie 1449 - A avut loc Criza Tumu, un conflict de frontieră între mongolii Oirat și armatele dinastiei chineze Ming, in urma caruia a fost capturat imparatul chinez Zhengtong și a fost înfrânta de catre mongolii care dispuneau de o forță mult mai mică, o armată de 500.000 de oameni.

 

1 septembrie 1557 - A decedat exploratorul francez Jaques Cartier (n.31 decembrie 1491) A fost primul explorator al Golfului Sf. Laurențiu și cel ce a descoperit fluviul Sf.Laurentiu din America de Nord.

Jacques Cartier- foto: ro.wikipedia.org

Jacques Cartier (n. 31 decembrie 1491 – d. 1 septembrie 1557) a fost primul explorator al Golfului Sf. Laurențiu și cel ce a descoperit râul Sf. Laurențiu. El a întreprins trei voiaje în regiune, primele două în 1534 și 1535 – 1536, la ordinele exprese ale regelui Francisc I, iar a treia expediție în 1541 – 1542. În al treilea voiaj, Jacques Cartier a fost secundul lui Sir Roberval, care a fost încredințat de rege să aducă resurse naturale din Canada. Dar, deoarece Sir Roberval a întârziat cu pregătirile pentru expediție, Jacques Cartier a plecat în lunga expediție fără acesta. El a ajuns in Canada la Hochelaga (Montreal) din regiunea Stadacona (Quebec).

Odata ajuns în Canada, Cartier a pornit în căutarea aurului și a diamantelor. A gasit o mulțime de bijuteri înaintea lui Sir Roberval. Cei doi s-au întâlnit în Terra Nova (Newfoundland). Dar Jacques Cartier nu a ascultat ordinele lui Sir Roberval și a plecat in Franța unde a vrut sa vândă bogățiile aduse. Însă, odata revenit în țară, a descoperit că, din păcate pentru el, nu a adus decat pyrite și quartz fără valoare. Pornind de la această întâmplare, a apărut expresia: fals ca diamantele Canadei.După aceea, Jacques Cartier s-a retras din această activitate pentru totdeauna și a murit în anul 1557 la Paris.

 

1 septembrie 1651 - S-a născut ţarina rusilor, Natalia Narishkina; (d. 1694).

Nataliaa Kirillovna Narîşkina (n. 1 septembrie 1651 – 4 februarie 1694) a fost Ţarină a Rusiei din 1671 până în 1676 ca a doua soţie a Ţarului Alexei I al Rusiei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Nataliaa Narîşkina – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Nataliaa Kirillovna Narîșkina (1 septembrie 1651 – 4 februarie 1694) a fost Țarină a Rusiei din 1671 până în 1676 ca a doua soție a Țarului Alexei I al Rusiei. Venind dintr-o mică familie nobilă, fiica lui Kirill Poluektovich Narîșkin (1623-1691) și a soției sale, Anna Leontievna Leontieva, a fost adusă în casa marelui boier Artamon Matveiev unde a primit o influență vestică.

La 1 februarie 1671 ea s-a căsătorit cu țarul Alexei Mihailovici ca a doua soție a lui. Au avut împreună trei copii: viitorul țar Petru cel Mare (1672–1725); Țarevna Natalia care a fondat primul teatru public din Rusia și a scris numeroase piese dramaturgice ea însăși; și Țarevna Feodora.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1653 - S-a născut compozitorul Johann Pachelbel, considerat drept unul dintre cei mai importanţi organişti de dinainte de J.S.Bach; (d. 3.03.1706). Creatia sa a fost foarte apreciata de J.S.Bach.A fost organist în Viena, Eisenach, Erfurt, Stuttgart, Gotha și din 1695 în Biserica Sebaldus din Nürnberg.

 

1 septembrie 1678 - A decedat pictorul flamand Jan Brueghel cel Tânăr; (n. 1601).

Paradise by Jan Brueghel the Younger (c. 1620). Oil on oak. Gemäldegalerie, Berlin, Germany - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Paradise by Jan Brueghel the Younger (c. 1620). Oil on oak. Gemäldegalerie, Berlin, Germany – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Jan Brueghel cel Tânăr (n. 13 septembrie 1601, Antwerpen – d. 1 septembrie 1678, Antwerpen) a fost un pictor flamand care a pictat în general peisaje și natură moartă. Jan a fost primul născut în familia lui Jan Brueghel cel Bătrân. La doi ani după nașterea lui, în 1603, moare Isabella de Jode, mama pictorului.

Jan Brueghel II Flora Seated in a Wooded Landscape and Surrounded by Flowers, oil on panel - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Jan Brueghel II Flora Seated in a Wooded Landscape and Surrounded by Flowers, oil on panel – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În 1605 tatăl lui se recăsătorește cu Katharina van Marienburg, cu care va avea 8 copii. Jan are dificultăți cu mama sa vitregă, lucru pe care tatăl lui îl va povesti cardinalului Borromeo. Destinul primului născut este de la bun început hotărât de a continua pictura, tradiția familiei. Tatăl lui era împreună cu Rubens unul din pictorii cei mai renumiți din secolul XVII. Jan a început să învețe pictura în atelierul tatălui său de la vârsta de 10 ani.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1715 - Regele Ludovic al XIV-lea al Franței, supranumit “Regele Soare”, cel căruia îi este atribuită expresia “Statul sunt eu”, moare după o domnie de 72 de ani (1643-1715) – cea mai lungă domnie a unui monarh european important. (n. 1638).

Louis XIV of France - Portrait by Hyacinthe Rigaud, 1701 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Louis XIV of France – Portrait by Hyacinthe Rigaud, 1701 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ludovic al XIV-lea (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) a fost regele Franței și al Navarei. A condus Franța timp de 72 de ani – una dintre cele mai lungi domnii din istoria europeană. Supranumit Regele Soare (Le Roi Soleil) sau Ludovic cel Mare (Louis Le Grand), i-a urmat la tron tatălui său în 1643, când era un copil de aproape 5 ani, dar a condus personal guvernul din 1661, până la moartea sa în 1715.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1804 - Astronomul german Karl Ludwig Harding a descoperit unul dintre cei mai mari asteroizi din sistemul solar și l-a denumit Juno. Juno este al treilea asteroid descoperit și unul dintre asteroizii mari din centura principală. Juno este unul din cei doi mari asteroizi de tip S alături de 15 Eunomia. Se estimează că Juno conține 1% din masa totală a centurii de asteroizi.[1] Denumirea sa oficială este 3 Juno. Juno a fost descoperit pe 1 septembrie 1804 de astronomul german Karl L. Harding și numit astfel după numele zeiței Iuno (echivalentul roman al zeiței grecești Hera).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1824 - A  începutconstructia Catedralei Notre-Dame din Montreal, Canada.

 

1 septembrie 1838 - A murit William Clark, exploratorul american care a condus, împreună cu Meriwether Lewis, între 1804 şi 1806, explorarea numită si „Expediţia Lewis şi Clark”, iniţiată de preşedintele Statelor Unite Thomas Jefferson în anul 1803 şi finanţată de Congresul SUA, pentru a obţine informaţii amănunţie despre imensul teritoriu Louisiana, care fusese cumpărat de la Imperul Francez al lui Napoleon, conform tratatului numit Louisiana Purchase; (n. 1770).

 

1 septembrie 1854 - S-a născut Engelbert Humperdinck, compozitor german care a compus opera “Hansel şi Gretel”; (m. 1921).

 

1 septembrie 1858 - S-a născut Carl Auer baron de Welsbach, chimist şi inventator german; a descoperit sita incandescentă pentru lampa de gaz, cunoscută sub denumirea de „becul lui Auer”. In anul 1898 a realizat lampa electrică cu incandescenţă cu filament metalic de osmiu; (d.04.08.1929).

 

1 septembrie 1859 - În întreaga lume a avut loc o superfurtună solară. Furtuna solară din 1859 (alte denumiri Superfurtuna solară sau Evenimentul Carrington) a fost cea mai puternică furtună solară din istoria observațiilor solare. A avut locul în timpul celui de-al 10-lea ciclu solar.

1 septembrie 1859 - Desenul petelor solare observate de Richard Carrington (1826-1875), astronom englez - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

1 septembrie 1859 – Desenul petelor solare observate de Richard Carrington (1826-1875), astronom englez – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În perioada 1-2 septembrie 1859 a avut loc cea mai mare furtună geomagnetică înregistrată vreodată până în anul 2013. Aurorele boreale au fost văzute în întreaga lume, mai ales deasupra regiunii Caraibe, de asemenea observații demne de remarcat au fost aurorele de deasupra Munților Stâncoși, care au fost atât de strălucitoare încât lumina lor a trezit căutătorii de aur, care s-au apucat să-și pregătească micul dejun pentru că au crezut că era dimineață.

Sistemele de telegraf din toată Europa și America de Nord s-au prăbușit. Pilonii telegrafului aruncau scântei, iar hârtia folosită în telegrafiere a luat foc. Unele sisteme de telegraf păreau să continue să trimită și să primească mesaje în ciuda faptului că erau deconectate de la sursele lor de alimentare.

Din 28 august 1859 până pe 2 septembrie numeroase pete solare și explozii solare au fost observate pe Soare. Chiar înainte de prânzul zilei de 1 septembrie, astronomul britanic Richard Carrington a observat cea mai mare erupție, care a dus la o ejecție coronală de masă uriașă (CME), care a venit direct spre Pământ, ajungând pe planeta noastră în 18 ore, având deci o viteză de 1.600.000 de kilometri pe oră. Acest lucru este remarcabil, deoarece o astfel de călătorie în mod normal durează de la trei până la patru zile. S-a mișcat așa de repede, pentru că o altă ejecție masivă CME anterioară i-a netezit drumul.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1861/62 - S-a născut Lazăr Edeleanu, chimist român (d. 1941)

Lazăr Edeleanu (n. 1 septembrie 1861, Bucureşti, Principatele Unite – d. 7 aprilie 1941, Bucureşti, România) a fost un chimist român, evreu de origine, autor al procesului de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol pe baza solubilităţii specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Lazăr Edeleanu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Lazăr Edeleanu (n. 1 septembrie 1861/62, București, Principatele Unite – d. 7 aprilie 1941, București, România) a fost un chimist român, evreu de origine, autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării și chimizării petrolului.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1865 - A început constructia liniei de cale ferata Bucuresti-Giurgiu, data în exploatare la 19/31.10.1869, în acelasi timp cu Gara Filaret, prima gara a Bucurestiului.

 

1 septembrie 1865 - Joseph Lister foloseste pentru prima data metodele antiseptice in timpul operatiilor chirurgicale.

 

1-2 septembrie 1870 - A avut loc bătălia decisivă a Războiului Franco-Prusac, Bătălia de la Sedan (1-2 septembrie 1870), care s-a terminat cu victoria decisivă a Prusiei.

Bătălia de la Sedan (1 - 2 septembrie 1870) Parte din Războiului Franco-Prusac (Fighting at La Moncelle during the battle of Sedan) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Sedan (1 – 2 septembrie 1870) (Fighting at La Moncelle during the battle of Sedan) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Sedan a avut loc la 1-2 septembrie 1870, fiind bătălia decisivă cu care s-a sfârșit Războiul franco-prusac (1870–1871). Bătălia, numită de unii istorici și Dezastrul de la Sedan, s-a terminat la data de 2 septembrie 1870, cu înfrângerea și capitularea trupelor franceze de sub conducerea lui Napoleon al III-lea.

Bătălia de la Sedan (1 - 2 septembrie 1870) Parte din Războiului Franco-Prusac (Capitularea lui Napoleon al III-lea) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Sedan (1 – 2 septembrie 1870) (Capitularea lui Napoleon al III-lea) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În primele săptămâni ale războiului franco-prusac, trei corpuri de armată prusacă au reușit să înfrângă trupele franceze în bătăliile de la Spichern, Weißenburg și Wörth, și să pătrundă astfel pe teritoriul Franței. Corpul 3 al armatei germane compus din prusaci și sudeți au determinat Corpul 1 de armată francez care era sub conducerea mareșalului Patrice de Mac-Mahon să se retragă din Alsacia.

Pe la mijlocul lunii august trupele franceze de pe Rin (Armée du Rhin) cu un efectiv de 180.000 de soldați reușesc să facă jocțiunea la Metz cu restul trupelor franceze. Pe când armata Châlon alcătuită din voluntari francezi întâlnesc trupele germane sub conducerea lui Moltke. Urmează o serie de înfrângeri a trupelor franceze la Cherbourg, Metz care s-a încheiat cu dezastrul de la Sedan.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1872 - A fost inaugurata oficial linia de cale ferata Roman – Galati – Bucuresti – Pitesti.

 

1 septembrie 1875 - S-a născut nascut in Chicago, Illinois, romancierul american Edgar Rice Burroughs. Este creatorul personajului Tarzan, erou caruia i-a dedicat peste 20 de volume, traduse in mai mult de 50 de limbi in intreaga lume; (d.1950).

 

1 septembrie 1878 - S-a născut prinţesa Alexandra de Edinburgh şi Saxa-Coburg şi Gotha, sora reginei Maria a României ; (d. 1942).

 

1 septembrie 1893 - Parlamentul României a promulgat Legea asupra Jandarmeriei Rurale, actul de naştere al Jandarmeriei Române. In 1885, generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului fusese nsărcinat cu elaborarea unui proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, iniţiativă rămasă nerealizată.

Doi ani mai târziu, în anul 1887, I.C. Brătianu, în expunerea de motive la Legea comunală, sublinia că „Gendarmeria comunală rurală va fi mai bună decât poliţia rurală de până acum”, a cărei activitate se dovedise nesatisfăcătoare. Această lege a fost adoptată la 7 mai 1887 şi prevedea organizarea, printr-o lege specială, a jandarmeriei rurale, însă lipsa resurselor financiare a întârziat înfăptuirea ei.

Folosindu-se experienţa organizării jandarmeriei ţinuturilor din Moldova anilor 1850-1864, a călăraşilor şi dorobanţilor din Muntenia, plecându-se şi de la faptul că în majoritatea statelor europene exista la acea dată o asemenea armă, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu a prezentat Parlamentului Proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, proiect adoptat şi promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893.

Publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893. In art. 1 aceasta legea statuta: „Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor. Îndeosebi, Gendarmeria este însărcinată cu paza căilor de comunicaţie. O supraveghere neîntreruptă şi o acţiune preventivă constituie esenţa serviciului său.”

 

1 septembrie 1900 - S-a născut intr-o familie franceza la Saint Avald, Lorena, Franţa, scriitoarea romana Henriette Yvonne Stahl (“Între zi şi noapte”; “Fratele meu, omul”; “Orizont, linie severă”); (d. 25 mai 1984, Bucureşti). Era sora sociologului H. H. Stahl şi fiica scriitorului Henri Stahl. A urmat „Conservatorul de Artă Dramatică” din Bucureşti, între anii 1922 – 1925, unde a studiatActoria, la clasa actorului Ion Livescu.

În 1931 îl cunoaşte pe poetul Ion Vinea, alături de care va rămâne 14 ani. În 1945, îl cunoaşte pe romancierul Petru Dumitriu . Legătura dintre ei va dura aproximativ 10 ani, în pofida diferenţei mari de vârstă (24 de ani!). În 1954 are loc un episod interesant: căsătoria celor doi, urmată aproape imediat de divorţ.

La opt luni după fuga din ţară a lui Petru Dumitriu, Henriette Yvonne Stahl a fost arestată şi interogată. Pentru că recunoscuse că ştia de programatrea fugii, a fost ameninţată cu acuzaţia de înaltă trădare de ţară. Inteligentă, calmă şi puternică a explicat că a preferat pentru ţară şi pentru conştiinţa ei un transfug, nu un sinucigaş, întrucât avea convingerea, că dacă fostul ei soţ nu ar fi reuşit să fugă, s-ar fi sinucis.

A facut un an de puşcărie, fiind terorizată de frica bătăii, când auzea noaptea urlete din alte celule şi era supravegheată şi când mergea la toaletă fiind obligată să semneze că ea ar fi scris opera lui Petru Dumitriu. Mai târziu, Yvonne Stahl avea să declare: „De când lumea şi pământul se ştie că tot ce se spune în puşcărie nu are valoare”. („Mihaela Cristea în dialog cu Henriette Yvonne Stahl”, Ed. Minerva, 1996).

 

1 septembrie 1901 - S-a născut Marin Iorda, prozator şi dramaturg, director de teatre pentru copii, autor al unuia dintre primele desene animate româneşti, avându-l ca personaj pe Haplea; (m. 25 iunie 1972).

 

… septembrie 1904 - A avut loc prima cursă de automobile din România organizată de ACR pe traseul Bucureşti – Giurgiu – Bucureşti (120 km). România a fost printre primele 6 ţări din lume care au organizat concursuri auto, după Franţa, SUA, Germania, Italia şi Austria. preluat de pe www.acr.ro

George-Valentin Bibescu - foto preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

George-Valentin Bibescu – foto preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

 

1 septembrie 1905 - Teritoriile Alberta şi Saskatchewan se alătura Confederaţiei Canadiene.

 

1 septembrie 1912 - La Bucureşti, în sala „Eforie”, a avut loc premiera filmului „Războiul Independenţei”. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, la Viena şi Budapesta. Este considerat prima producţie românească importantă.

 

1 septembrie 1914 - Orașului rusesc St. Petersburg i-a fost schimbat numele în Petrograd.

 

1 septembrie 1915 - S-a născut Ken Aston, arbitru de fotbal, inventatorul cartonaşelor galbene şi roşii; (d. 23.10.2001).

 

1 septembrie 1916 - Primul Razboi Mondial – Bulgaria declară război României.

 

1/14 septembrie 1916 - A început Lupta de la Oltina (1/14 septembrie – 2/15 septembrie 1916)

Armata Română in Primul Război Mondial - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Armata Română in Primul Război Mondial – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Lupta de la Oltina a fost o acțiune militară de nivel tactic, desfășurată pe Frontul Român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial. Ea s-a desfășurat în perioada 1/14 septembrie 1916 – 2/15 septembrie 1916 și a avut ca rezultat respingerea atacului forțelor Puterilor Centrale, în ea fiind angajate forțe române din Divizia 9 Infanterie română și forțe ale Puterilor Centrale din Divizia 1 Infanterie bulgară și Brigada germană „Bode”. A făcut parte din acțiunile militare care au avut loc în bătălia de pe aliniamentul Rasova-Cobadin-Tuzla.

 

1 – 6 septembrie 1916 - Bătălia de la Turtucaia – Parte din Participarea României la Primul Război Mondial.

Bătălia de la Turtucaia (1 - 6 septembrie 1916) - Parte din Participarea României la Primul Război Mondial - pictură de Dimităr Ghiugenov - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Turtucaia (1 – 6 septembrie 1916) pictură de Dimităr Ghiugenov – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Turtucaia a fost o bătălie din cursul primului război mondial între trupe române și trupe bulgare și germane. S-a desfășurat între 1 și 6 septembrie 1916 și s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române, care apărau capul de pod Turtucaia.

 

1 septembrie 1920 - A fost inaugurat la Washington, DC, Monumentul Fântâna Timpului, în cinstea a 100 de ani de pace între Statele Unite si Marea Britanie.

 

1 septembrie 1922 - S-a născut actorul italian Vittorio Gassman; (m. 2000).

 

1 septembrie 1923 - Marele cutremur Kanto (Japonia) – Un cutremur de 8.3 grade a devastat Tokio şi Yokohama, omorând circa 143.000 de morți.

Desolation of Nihonbashi and Kanda seen from the Roof of Dai-ichi Sogo Building - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Desolation of Nihonbashi and Kanda seen from the Roof of Dai-ichi Sogo Building – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Un cutremur de 7.9/8,3 grade pe scara Richter s-a produs pe 1 septembrie 1923, ora 11.58, în regiunea Kanto, din Japonia. Conform relatărilor din epocă, durata minimă a cutremurului (care a devastat și orașul Tokio) a fost de patru minute, iar cea maximă de zece (a fost urmat de replici intense ce au durat între patru și zece minute).  Au fost afectate mai multe zone, printre care orașul Tōkyō, orașul port Yokoham și prefecturile din împrejurimi. Numărul celor morți a fost estimat la 142.800 de oameni, în care au fost incluși 40.000 dintre cei dispăruți și considerați decedați.

Numărul ridicat al victimelor a fost cauzat și de fapt că, în momentul producerii, ora prânzului, multe persoane își pregăteau mâncarea la foc și au izbucnit atunci numeroase incendii. Au fost provocate și numeroase valuri de tsunami care au măturat coastele peninsulei Izu. Peste 570.000 de case au fost distruse și aproape două milioane de persoane au rămas fără adăpost. Statuia Marelui Budha, de la Kamakura (50 km de Tokio), care cântărea 93 de tone, a fost mutată cu câțiva metri, în urma mișcării pământului. În 1960, guvernul japonez a declarat ziua de 1 septembrie „Ziua prevenirii dezastrelor”.
articole preluate de pe: www.historia.roeditiadedimineata.ro
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1923 - S-a născut Rocky Marciano (Rocco Francis Marchegiano), boxer american, campionul lumii in categoria grea in 1952-56.

 

1 septembrie 1928 - Ahmed Zogu (1895-1961) se proclamă rege al Albaniei. Ahmet Zogu (numele la naștere: Ahmet Muhtar Bej Zogolli) ( 8 octombrie de 1895 – 9 aprilie 1961), a fost un politician albanez, prim-ministrul și apoi de două ori președinte al Republicii Albania din 31 ianuarie 1925. S-a proclamat rege al albanezilor cu numele de Zog I (sau Zogu I),incepand cu 1 septembrie 1928. Domnia sa se va încheia 8 aprilie 1939 în urma invaziei italiene.

 

1 septembrie 1939 - Germania nazistă a invadat Polonia, declanșând al Doilea Război Mondial; Adolf Hitler semnează ordinul de începere a eutansierii sistematice a bolnavilor mintali și a persoanelor cu dizabilități.

Soldați germani îndepărtând însemnele guvernului polonez – foto: ro.wikipedia.org

Invadarea Poloniei din 1939 (numită de polonezi: Războiul de apărare din 1939, de germani: Campania poloneză, având numele de cod dat de Marele Stat Major nazist Fall Weiss, numită de unii istorici și “Campania poloneză din septembrie” ori “Războiul polono-german din 1939“), a fost inițiată de Germania Nazistă, Uniunea Sovietică și statul marionetă Slovacia, fiind evenimentul care a declanșat al doilea război mondial.

Dacă asupra momentului declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale mai există discuții, este acceptat de către toată lumea că invadarea Poloniei a marcat începutul celui de-al doilea război mondial în Europa, de vreme ce aliații continentali ai Poloniei (Regatul Unit și Franța) au declarat răboi Germaniei pe 3 septembrie, gest urmat la scurtă vreme de Canada, Australia și Noua Zeelandă. Invazia a început pe 1 septembrie 1939, la numai o săptămână după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, și s-a încheiat pe 6 octombrie, odată cu ocuparea întregii Polonii de agresorii germani și sovietici.

Ministrul sovietic de externe Viaceslav Molotov semnând Pactul de neagresiune sovieto-german. În spatele său se văd ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop (stânga) și primul ministru sovietic Iosif Vissarionovici Stalin - foto: ro.wikipedia.org

Ministrul sovietic de externe Viaceslav Molotov semnând Pactul de neagresiune sovieto-german. În spatele său se văd ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop (stânga) și primul ministru sovietic Iosif Vissarionovici Stalin – foto: ro.wikipedia.org

După un presupus “atac polonez” de pe 31 august 1939, o înscenare germană de fapt, forțele germane au atacat Polonia din nord, sud și vest în ziua următoare. Cu liniile de apărare mult prea întinse de-a lungul granițelor țării, forțele poloneze au fost nevoite să se retragă spre răsărit. După înfrângerea din bătălia de pe râul Bzura de la mijlocul lunii septembrie, germanii au cucerit un avantaj indiscutabil.

Forțele poloneze au început să se retragă către sud-est, conform unui plan care prevedea o apărare îndârjită în zona așa-numitului cap de pod românesc, unde urmau să aștepte promisul contraatac Aliat. Pe 17 septembrie 1939, Armata Roșie sovietică a atacat regiunile răsăritene ale Poloniei în cooperare cu Germania. Sovieticii ocupau zonele convenite în anexa secretă a Pactului Molotov-Ribbentrop, care împărțea Europa Răsăriteană între sferele de influență sovietică și nazistă.

Trebuind să facă față luptei pe două fronturi, guvernul polonez a decis că apărarea în zona capului de pod românesc nu mai era posibilă și a ordonat evacuarea trupelor și tezaurului Băncii Naționale prin România neutră. Până pe 1 octombrie, trupele germane și sovietice au ocupat în totalitate teritoriul polonez, dar guvernul polonez nu s-a predat niciodată.

În plus, o mare parte din soldații armatelor terestre și aeriană poloneze au fost evacuați în România și Ungaria. Numeroși militari polonezi evacuați au emigrat pentru a se alătura nou create Armate poloneze din Franța, din Siria sub mandatul francez și din Regatul Unit.

Executarea a aproximativ 300 de prizonieri de război la Ciepielów de către militarii germani ai regimentului 15 motorizat – foto: ro.wikipedia.org

Ca urmare a înfrângerii în Campania din septembrie, s-a format Statul secret polonez. Lupta Poloniei în al doilea război mondial nu a încetat, nou creata sa armată continuând să contribuie la operațiunile militare ale Aliaților de-a lungul întregii conflagrații. Germanii au cucerit sectorul ocupat de sovietici și au invadat Uniunea Sovietică pe 22 iunie 1941, pierzând mai apoi întregul teritoriu în fața înaintării Armatei Roșii în 1944. În timpul războiului, Polonia a pierdut cam o cincime din populația antebelică datorită ocupației care a marcat sfârșitul celei de-a doua republici poloneze.

 

1 septembrie 1944 - A încetat din viaţă Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg, creator al romanului românesc modern. (Opere: Ion, Pădurea spânzuraţilor, Adam şi Eva, Răscoala); (n. 27 noiembrie 1885). La 1 septembrie 1944, la Valea Mare, județul Argeș, România, se stinge din viață Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Tîrlișua, județul Bistrița-Năsăud), romancier, dramaturg și academician român.

În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiară, și apoi în limba română, multe amintiri din copilărie aduc pe oamenii acestor locuri în prim-plan. Deși localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercetători cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai tîrziu), unele episoade din romanul “Ion” au păstrat cadrul toponimic și onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor).

La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească: la Sibiu, în revista Luceafărul, condusă de O. Goga și O. Tăslăuanu, a apărut povestirea Codrea (Glasul inimii). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908), Răfuială (28 ianuarie 1909) și Nevasta (16 iunie 1911). A început un nou jurnal de lector (Spicuiri), aplecîndu-se în mod deosebit asupra paginilor de critică și istorie literară din Viața românească, aparținînd, mai ales, lui Garabet Ibrăileanu.

A revenit asupra amintirilor din copilărie, scrise la Gyula, de data aceasta sub influența lui Creangă. A încearcat să traducă după o versiune germană, romanul Război și pace de Tolstoi. În traducerea lui, revista Țara noastră a publicat poemul Moartea șoimanului de M. Gorki. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu, propunîndu-i, spre publicare, o povestire. A scris nuvela Mîna (prima variantă a nuvelei Ocrotitorul), sub influența lecturilor din Anton Pavlovici Cehov.

La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul (un control radiologic a semnalat, încă din ianuarie, opacitate suspectă la plămînul drept). La 7 iulie Rebreanu scria în Jurnal: ”Perspective puține de salvare, dată fiind vîrsta mea, chistul din plămînul drept, emfizemul vechi și bronșita cronică.” La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a încetat din viață la vîrsta de 59 de ani. Peste cîteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București.

 

1 septembrie 1946 - A fost creata Agenţia de Presa APA (Austria Presse Agentur).

 

1 septembrie 1946 - S-a născut Barry Gibb, component al trupei pop Bee Gees, cu care a reusit sa doboare mai multe recorduri in industria muzicala. Bee Gees au fost singurii muzicieni care au scris si produs sase single-uri consecutive no. 1 in Statele Unite, primii compozitori care au reusit sa aiba in acelasi timp cinci piese in Top 10).

 

1 septembrie 1948 - A fost infiintata Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), cea mai longeviva institutie bancara din România, prin fuziunea Casei de Depuneri si Consemnatiuni ( fondata in 1864) cu Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale ( infiintata in1880).

 

1 septembrie 1950 - S-a născut fotbalistul roman Dudu Georgescu. In 1975 si 1976 i s-a decernat celebrul trofeu “Gheata de aur”, pentru cele mai multe goluri înscrise.

 

1 septembrie 1951 - Statele Unite ale Americii, Australia şi Noua Zeelandă, au semnat un pact de apărare reciprocă, denumit Tratatul ANZUS.

 

1 septembrie 1951 - S-a născut Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu; (d. 25.09.1996).

 

… septembrie 1951/2 - A fost stopat procesul „reeducării” de la Piteşti.

Închisoarea Pitești este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Pitești, România, renumit pentru așa-zisele încercări de „reeducare”, efectuate sub autorizația autorităților comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute și sub denumirea Experimentul Pitești sau Fenomenul Pitești). Fenomenul/Experimentul Pitești a fost stopat în Septembrie 1951 imediat după înlăturarea de la fruntea Partidului Comunist Român a comuniștilor extremiști conduși de Ana Pauker.

Acest experiment nu poate fi redus la o scuză pentru administrarea unor bătăi și torturi brutale, administrate zilnic cu scopul de a „reeduca total” deținuții politici, majoritatea studenți, membri în grupări interzise de comuniști ca Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal, precum și cei inspirați de Garda de Fier sau membri sioniști ai comunității evreiești din România.  Esența metodei folosite la Pitești este transformarea victimelor în cǎlǎi, tortura putând fi apreciatǎ drept un simplu mijloc, nu un scop.

Scopul experimentului, conform principiilor leniniste în interpretarea PCR, a fost lepădarea convingerilor și ideilor politice și religioase a deținuților, și în cele din urmă alterarea personalității până la punctul obedienței absolute. Estimările totale referitor la numărul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse între aproximativ 1000 și 5000. A fost cel mai mare și cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est.

(…) În 1952, pe când Gheorghe Gheorghiu-Dej a manevrat cu succes împotriva Ministrului de Interne Teohari Georgescu, procesul a fost oprit de autorități. Membrii ODCC au fost judecați în secret pentru abuzuri, cei 22 de inculpați fiind condamnați la moarte, în urma unui proces cu ușile închise (Țurcanu a fost numit responsabil pentru uciderea a 30 de deținuți și pentru abuzurile exercitate asupra altor 780).

Dintre aceștia, au fost executați 16 condamnați, la închisoarea Jilava, în noaptea de 17 decembrie 1954. Deși executat, moartea lui Eugen Țurcanu a fost înregistrată la starea civilă abia în anul 1962. Din restul de 6 condamnați, 4 dintre ei au fost ulterior exterminați la închisoarea Jilava, în secția specială de exterminare, numită Casimca. Colonelul Czeller s-a sinucis, împușcându-se în cap, în cimitirul Bellu din București.

Cadrele securiste însărcinate cu conducerea experimentului, inclusiv colonelul Teodor Sepeanu, au fost judecați în anul următor; toți au primit sentințe ușoare și au fost puși în libertate la scurt timp. În conformitate cu noile directive ideologice, curtea a hotărât că experimentul a fost rezultatul infiltrării cu succes a agenților Statelor Unite și a Gărzii de Fier în Securitate, cu scopul de a discredita organele legii din România.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.historia.ro; www.fenomenulpitesti.ro; en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1953 - A murit Jacques Thibaud, unul dintre cel mai apreciat violonist francez al secolului XX ; trioul pe care l-a format împreună cu Alfred Cortot şi Pablo Casals, şi care i-a purtat şi numele, i-a adus celebritatea; alături de pianista Marguerite Long, a iniţiat, în 1943, un concurs internaţional pentru tineri violonişti şi pianişti ce le-a purtat numele; (n.27.09.1880).

 

1 septembrie 1955 - S-a înfiinţat Filarmonica de Stat din Cluj, în prezent Filarmonica de Stat ”Transilvania’‘, al cărei concert inaugural a avut loc la 4 decembrie 1955, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Filarmonica de Stat ”Transilvania” din Cluj-Napoca este unul dintre cele mai valoroase ansambluri simfonice din România, cunoscut deopotrivă pe plan internaţional.

Ca instituţie artistică dedicată exclusiv activităţii de concert, Filarmonica clujeană a fost înfiinţată printr-un decret oficial al Consiliului de Miniştri al României în toamna anului 1955, cu numele oficial de ”Filarmonica de Stat Cluj”, potrivit https://www.facebook.com/FilarmonicaCluj/. Tradiţia activităţii simfonice în Cluj datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind întreţinută succesiv de asociaţii ca Orchestra Teatrului Maghiar (înfiinţată în 1792), Societatea de Muzică, Cercul de Muzică, menţionează sursa citată.
cititi mai mult pe: www.agerpres.rofilarmonicatransilvania.ro

 

1 septembrie 1957 - S-a născut la Havana,Gloria Estefan, cântăreaţă şi compozitoare americană de origine cubaneza.

 

1 septembrie 1959 - Au fost restabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România se alăturase coalției antihitleriste.

 

1 septembrie 1963 - S-a înfiinţat, prin ordinul Marelui Stat Major, Grupa de Automatizări din Direcţia Generală a Înzestrării – primul organism cu atribuţii de concepţie, coordonare şi înzestrare în domeniul informaticii militare şi automatizării conducerii trupelor. (Ziua Informaticienilor Militari)

 

1 septembrie 1966 - Legația României din Olanda a fost ridicată la rang de ambasadă.

 

1 septembrie 1969 - Colonelul Moammar Gadafi a preluat puterea în Libia, in urma unei lovituri de stat. Regele Idris al Libiei a fost imlaturat de pe tron , în ceea ce a fost o lovitură de stat fără vărsare de sânge. Un grup de ofiţeri au preluat puterea şi a declarat că ţara republică in timp ce Regele se afla in vizita în Turcia. Mii de oameni au ieşit în stradă pentru a demonstra sprijinul lor pentru ‘revoluţie”.

La acea vreme, lovitura de stat a fost foarte bine primită de naţionalistii arabi,dupa înfrîngerea umilitoare a armatelor arabe în Războiul de Şase Zile purtat cu Israelul în 1967, monarhul libian fiind acuzat ca duce o politica pro-occidentala si de corupţie. Regele Idris, aflat în Turcia, a declarat ca a fost o lovitura de stat “lipsita de importanţă”.

La 8 septembrie, noul cabinet a fost anunţat. Comandantul şef al forţelor armate a fost numit colonelul Muammar Gaddafi in varsta de 27 ani . Colonelul Gaddafi a luat titlul de prim-ministru în luna ianuarie 1970. Initial, el a urmat o politică favorabila unităţii arabe, propunind o serie de fuziuni şi federaţii cu ţările vecine.

 

1 septembrie 1969 - A început vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Iran (1-6 septembrie 1969).

 

1 septembrie 1970 - A murit François Charles Mauriac, , prozator, dramaturg si eseist; Premiul Nobel pentru Literatura, 1952 (“Cuibul de vipere”);(n. 11.10.1885).

 

1 septembrie 1972 - Bobby Fischer a devenit primul american care cistiga titlul de campion mondial la sah, in fata sovieticului Boris Spassky.

 

1 septembrie 1980 - Generalul maior Chun Doo-hwan a devenit președinte al Coreei de Sud, în urma demisiei președintelui Choi Kyu-hah.

 

1 septembrie 1981 - A murit Albert Speer, arhitect si ministru nazist, un important colaborator al lui Hitler; (n.19.03.1905).

 

1 septembrie 1983 - Un avion militar al URSS a doborit avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene de transport Korean Air Lines, imediat dupa patrunderea lui spatiului aerian sovietic. Toti cei 269 de pasageri aflati in avion si-au pierdut viata, inclusiv congresmenul american Lawrence Mc Donald. Va recunoaște la 6 septembrie, declarând că piloții nu au știut că era un avion civil atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic.

Doborârea cursei sud-coreene KAL 007 (1 septembrie 1983) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Doborârea cursei sud-coreene KAL 007 (1 septembrie 1983) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Doborârea cursei sud-coreene KAL 007 la 1 septembrie 1983 a reprezentat un moment tensionat în relația americano-sovietice în Războiul Rece. La 1 septembrie 1983, un avion al liniilor aeriene sud-coreene, cu 269 de persoane la bord, decola din orașul Anchorage, Alaska, SUA cu destinația Seul, Coreea de Sud. Avionul cursei sud-coreene nu a mai ajuns niciodată la Seul, fiind doborât de un avion de interceptare sovietic Su-15, pilotat de maiorul sovietic Ghenadi Osipovici, deasupra Mării Japoniei, în apropierea insulelor Moneron, la sud de insula Sahalin (URSS).

În acest incident toți cei 269 pasageri aflați în avionul sud-coreean au decedat, inclusiv congresmanul american Lawrence McDonald aflat la bordul avionului. Împrejurările exacte nu se cunosc nici în ziua de azi. Se pare că avionul s-a rătăcit și a pătruns în spațiul aerian sovietic, tocmai în momentul când un avion de spionaj american efectua o acțiune de recunoaștere în zona respectivă.

În zona respectivă lângă Kamceatka se afla o bază a submarinelor sovietice care tocmai făceau exerciții experimentale cu rachete balistice intercontinentale. În mod inexplicabil avionul de pasageri a început să devieze de la cursa sa spre Seul deplasându-se tot mai spre nord. Când avionul de pasageri a violat spațiul aerian sovietic, antiaeriana sovietică a reacționat imediat și a trimis două avioane de vânătoare de interceptare Su-15. Piloții au încercat în repetate rânduri să contacteze pilotul avionului de pasageri de tip Boeing 747 al cursei sud-coreene KAL 007. Neprimind niciun răspuns, comandamentul antiaerienei sovietice le-a ordonat piloților doborârea avionului.

În prima fază, sovieticii au negat doborârea avionului, dar mai târziu au recunoscut, motivând că avionul de pasageri făcea spionaj. Biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (Politburo) acuza faptul că zborul a fost deliberat deviat de la cursă ca să verifice gradul de pregătire a apărării sovietice sau chiar să provoace război.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

1 septembrie 1985 - Un echipaj franco-american a descoperit dupa 73 de ani de la scufundarea sa in nordul Atlanticului, epava transatlanticului Titanic.

 

1 septembrie 1991 - Uzbekistanul îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.

 

1 septembrie 1995 - Armata germană a efectuat prima sa misiune de luptă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, angajând în Bosnia bombardamente de tip „Tornado”.

 

1 septembrie 1996 - A încetat din viaţă jucătorul şi antrenorul de fotbal roman Ion Oblemenco; (n. mai 1945).

 

1 septembrie 2001 - Preşedintele Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM), Boris Trajkovski, a cerut comunităţii internaţionale să recunoască denumirea “Macedonia” pentru ţara sa. Intre Grecia si aceasta fosta republica iugoslava persista o disputa centrată pe utilizarea numelui Macedonia.

Grecia se opune utilizării numelui „Macedonia” de către aceasta tara, argumentand ca milioane de etnici greci se identifica drept macedoneni si nu au legătură cu slavii care populeaza Republica Macedonia, tara acuzata de însușirea unor simboluri istorice considerate parte a istoriei si culturii stravechi grecești, cum ar fi Soarele Vergina de pe drapel și personajul istoric antic Alexandru cel Mare, care era macedonean. R. Macedonia este de asemenea acuzata ca promoveaza conceptul iredentist al unei asa zise Macedonii Unite, care implică revendicări teritoriale asupra Greciei, Bulgariei, Albaniei , și Serbiei.

Disputa a escaladat cel mai înalt nivel iar in 1995, cele două țări s-au angajat să înceapă negocieri cu privire la problema de numelui tarii, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Până la găsirea unei soluții, s-a convenit provizoriu ca tara sa fie denumita „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” ( abreviat FYROM), nume folosit de organizațiile internaționale și statele care nu recunosc numele constituțional Republica Macedonia (Република Македонија, Republika Makedonija). Membrii ONU, și tarile ONU în ansamblu, au fost de acord să accepte orice acord final pe un nume nou, rezultat din negocierile dintre cele două țări.

 

1 septembrie 2001 - Ceremonie în cadrul căreia România a preluat, pentru doi ani, președinția Comitetului de Coordonare (CC) al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM) și a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE). (Plovdiv, Bulgaria)

 

1 septembrie 2004 - A început criza ostaticilor de la şcoala din oraşul rusesc Beslan (Osetia de Nord), când un grup înarmat de rebeli ceceni aflati sub comanda liderului separatist cecen Samil Basaev, au sechestrat peste 1000 de persoane, elevi, parinti si profesori, timp de trei zile, cerând în schimbul eliberarii ostaticilor, retragerea trupelor rusesti din Caucaz si eliberarea fratilor lor din închisorile din Ingusetia.

 

1 septembrie 2013 - La București au început Protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană.

Protest Uniti Salvam Rosia Montana - foto realizat de Cristian Vasile

Protest Uniti Salvam Rosia Montana – foto realizat de Cristian Vasile

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană sunt o serie continuă de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte câteva zeci de orașe din România și din străinătate împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Protestatarii spun că proiectul minier ar distruge mediului și patrimoniul de la Roșia Montană și cer retragerea unei legi care ar permite ca acest proiect să înceapă. În București, protestele au loc în fiecare seară, în Piața Universității, și marșuri au loc în fiecare duminică. Conform mai multor surse, acestea sunt cele mai ample proteste din România de la evenimentele din 1990.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

1 septembrie 2013 – În comuna Gara Banca, Vaslui a avut loc un miting împotriva fracturării hidraulice.

Protest com Banca - Vaslui fara fracturare si fara cianurare 300 de participanti la mitingul de azi 1 septembrie - foto preluat de pe www.facebook.com/marina.stefan

Protest com Banca – Vaslui fara fracturare si fara cianurare
300 de participanti la mitingul de azi 1 septembrie – foto preluat de pe www.facebook.com/marina.stefan

 

1 septembrie 2018 -  Marşul Centenarului a ajuns în Piața Marii Adunări Naționale din Chişinău, unde au fost intampinati de peste 10 000 de basarabeni unionisti.

Marșul Centenarului - foto preluat de pe www.facebook.com

Marșul Centenarului – foto preluat de pe www.facebook.com

Marșul Centenarului sau Marșul Centenarului Marii Uniri a fost o manifestație civică coordonată de o serie de organizații neguvernamentale din România și Republica Moldova, cunoscute sub denumirea colectivă de Alianța pentru Centenar. Marșul Centenarului a pornit din Alba Iulia, la 1 iulie 2018, iar destinația finală a fost Chișinăul, la 1 septembrie 2018, și a presupus traversarea Munților Carpați în trei zone diferite din România.

Participanții la acest marș, atât cetățeni din România cât și din Republica Moldova, au vizat 300 de orașe și sate din cele două state, cu parcurgerea la pas a locurilor semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial. Prin organizarea, amploarea și obiectivele ei, această acțiune este originală în România și Republica Moldova.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

1 septembrie 2020 - La Ordinea Zilei

† Începutul anului bisericesc (1 septembrie)

Hristos invățând in templu

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articole preluate de pe: ro.wikipedia.orgro.orthodoxwiki.orgziarullumina.ro

 

Începutul anului bisericesc

Anul bisericesc începe la 1 septembrie, când începea Indictionul (1) în Imperiul Bizantin. și se încheie la 31 august. După tradiția iudaică, în această zi Dumnezeu a început lucrarea de creare a lumii și Mântuitorul a început activitatea sa de propăvăduire a Evangheliei.

Anul bisericesc nu este identic cu anul liturgic. Spre deosebire de anul bisericesc, anul liturgic începe în ziua de Paști.

Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit în urma hotărârii celor 318 Sfinți Părinți participanți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Ei au stabilit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor anul bineplăcut Domnului.

Icoană reprezentând Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Icoană reprezentând Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Împărțirea anului bisericesc

Anul bisericesc, sau liturgic, este împărțit în trei mari perioade, în centru fiind sărbătoarea Sfintelor Paști:

a. Perioada Triodului (2) (perioada prepascală) – triodul ține zece săptămâni și se încheie în Sâmbăta Mare;

b. Perioada Penticostarului (3) (perioada pascală) – penticostarul începe din ziua Paștilor și ține până în Duminica Tuturor Sfinților (a 8-a după Paști);

c. Perioada Octoihului (4) (perioada postpascală) – tot restul anului bisericesc, din lunea de după Duminica Tuturor Sfinților și până în Duminica Vameșului și Fariseului, este perioada Octoihului.

 

✝ Începutul anului bisericesc (1 septembrie)

Data de 1 septembrie, ca început al anului bisericesc, a fost împrumutată de la evrei, care începeau atunci anul civil, numit şi Indictionul, aşa cum apare menţionat şi în Sinaxarul din Minei, în ziua de 1 septembrie. Cultul creştin, având un caracter mixt, iudeo-creştin, şi-a însuşit în rânduiala sa cadrele exterioare ale Legii Vechi, despre care Însuşi Mântuitorul Hristos zicea: „N-am venit să stric, ci să împlinesc“ (Matei 5, 17), adică să desăvârşească Legea dată prin Moise poporului ales. După cum aflăm din textul Sinaxarului din Minei, Indictionul era cunoscut şi la romani, care începeau noul an de la această dată (Mineiul pe Septembrie, p. 22).

Un al doilea motiv pentru care ziua de 1 septembrie a fost aşezată ca zi a începutului de an bisericesc este tradiţia potrivit căreia, în această zi, Mântuitorul Iisus Hristos Şi-a început activitatea Sa publică, intrând în sinagogă şi citind cuvintele prorocului Isaia, care profeţeau despre Persoana Sa dumnezeiască: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi. Şi să vestesc anul plăcut Domnului“ (Isaia 61, 1-2 şi Luca 4, 18-19). Apoi dând cartea slujitorului sinagogii și șezând a zis: “Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre“.

În fine, al treilea motiv pentru care ziua de 1 septembrie este socotită ca ziua de început a anului bisericesc este tradiţia moştenită din Legea Veche, potrivit căreia în această zi a lunii septembrie a început creaţia lumii.

Imnografia zilei din Minei se referă, pe lângă prăznuirea sfinţilor zilei, şi la momentul noului început de an:

Sosit-a intrarea anului, care ne cheamă să cinstim pe cei ce o luminează pe ea“, şi cere de la Hristos: „… Doamne, binecuvântează lucrurile mâinilor Tale şi ne învredniceşte pe noi, cu folos a trece crugul anului“ (Mineiul pe Septembrie, p. 11).

În acelaşi sens, rugăciunea liturgică de mijlocire adaugă:

Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce întru înţelepciune toate le-ai zidit şi din nefiinţă întru fiinţă le-ai adus, binecuvântează cununa anului şi cetatea noastră păzeşte-o nevătămată. Şi pe credincioşii noştri cârmuitori cu puterea Ta îi veseleşte, biruinţă dându-le asupra potrivnicilor. Pentru Născătoarea de Dumnezeu, dăruieşte lumii mare milă“ (Mineiul pe Septembrie, p. 11);

Tu, Împărate, Cel ce eşti pururea şi petreci în vecii cei fără de sfârşit, primeşte rugăciunea păcătoşilor care cerem mântuire. Şi dă, Iubitorule de oameni, pământului tău bună rodire, bine întocmite văzduhuri dăruind; binecredincioşilor creştini ajută-le asupra celor fără de lege… Ci dăruieşte-ne biruinţă, Hristoase Dumnezeule…“ (Mineiul pe Septembrie, p. 12).

Iar în Troparul Indicitionului, auzim doxologindu-se astfel:

A toată făptura Ziditorule, Cel ce timpurile şi anii ai pus întru puterea Ta, binecuvântează cununa anului bunătăţii Tale, Doamne, păzind în pace poporul şi ţara aceasta, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne mântuieşte pe noi“ (Mineiul pe Septembrie, p. 12).

 

(1) Termenul de indiction (lat. indictio, gr. indiktion) denumește o perioadă de timp (de un număr de ani diferit la diferite epoci și locuri), folosit inițial spre sfârșitul secolului al III-lea d.Hr. pentru a data ciclurile de impozite agricole și funciare din Egiptul roman sau legate de perioada plata soldei soldaților (indictiones). Către sfârșitul secolului al V-lea, folosirea indictionului se răspândise în toată Mediterana. Folosirea sa pe scară largă la acea vreme se reflectă încă în calendarul Bisericii.
cititi mai mult pe ro.orthodoxwiki.org

 

(2) Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion τριώδιον, format din cuvintele tria (τρια), trei, și odi (ώδή), odă, adică cântare în trei ode/ strofe. Practic, în viața liturgică, Triodul are două sensuri:

Triodul este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită și perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paști) și urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul. Timpul Triodului ține de la Duminica Vameșului și Fariseului și până în Sâmbăta Mare (înainte de Paști), în total 10 săptămâni care ne pregătesc și ne provoacă la o sinceră cercetare de sine și la un serios demers al întregii noastre ființe pentru întâlnirea și viețuirea cu și în Hristos cel răstignit și înviat.
cititi mai mult pe ro.orthodoxwiki.org; doxologia.ro

 

(3) Penticostarul este:

- O perioadă liturgică din anul bisericesc care începe din ziua Paștilor și ține până în Duminica Tuturor Sfinților.

- O carte liturgică ce cuprinde cântările din cele 8 săptămâni, citite la slujbe în această perioadă. Ea a fost alcătuită de Sfântul Iosif Studitul, Arhiepiscopul Tesalonicului.

Numele Penticostarului, de la grecescul Pentikostarion πεντηκοσταριον, i se trage tocmai de la perioada de cincizeci de zile ale cărei cântări le cuprinde, numită Cincizecime (gr. “penticosti”, πεντηκοστή). El conține „cântările de veselie ale Învierii lui Hristos în care se vădește pretutindenea bucuria cea mare a creștinului”.
cititi mai mult pe ro.orthodoxwiki.org

 

(4) Octoihul (din grecescul οκτοηχος) este:

- Perioada liturgică cea mai lungă din anul bisericesc, care durează din lunea de după Duminica Tuturor Sfinților și până în Duminica Vameșului și Fariseului. Octoihul are ca sărbătoare centrală Nașterea Domnului urmată de Bobotează și reînnoiește, prin slujbele Bisericii, activitatea profetică, didactică și învățătorească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în care El a dat lumii învățătura dumnezeiască a Evangheliei Sale. La Sfânta Liturghie, lecturile vor fi în majoritatea din Evangheliile după Matei și Luca.

- Cartea care va conduce slujbele din această perioadă liturgică. Se numește octoih pentru că este structurată pe opt glasuri. Octoihul Mare este cartea utilizată pentru toate zilele săptămânii, iar Octoihul Mic cuprinde cântările duminicilor.

 

cititi mai mult despre Începutul anului bisericesc si pe: ziarullumina.rowww.crestinortodox.rodoxologia.ro;

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană (1 septembrie 2013 – prezent)

Protest Uniti Salvam Rosia Montana

foto realizat de Cristian Vasile
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană (1 septembrie 2013 – prezent)

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană sunt o serie continuă de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte câteva zeci de orașe din România și din străinătate împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Protestatarii spun că proiectul minier ar distruge mediului și patrimoniul de la Roșia Montană și cer retragerea unei legi care ar permite ca acest proiect să înceapă. În București, protestele au loc în fiecare seară, în Piața Universității, și marșuri au loc în fiecare duminică. Conform mai multor surse, acestea sunt cele mai ample proteste din România de la evenimentele din 1990.

 

Istoric

Proiectul Roșia Montană a fost inițiat de Roșia Montană Gold Corporation, companie a cărui acționar majoritar este firma canadiană Gabriel Resources. Companiei i-a fost oferită in anul 2000 o licență de exploatare minieră a aurului fără licitație. Proiectul de exploatare de suprafață va folosi cianuri pentru a extrage aurul, iar asta va duce la dispariția a trei sate și distrugerea a patru munți.

Dacă proiectul va fi aprobat, aceasta va fi cea mai mare exploatare de suprafață din Europa, și va folosi 12000 de tone de cianuri anual, producând 350 tone de aur și 1500 tone de argint. Campania Salvați Roșia Montană a fost inițial organizată de localnicii din Roșia Montană care au refuzat să fie relocați, luptandu-se în instanță cu compania ani de zile.

Activiștii susțin că proiectul va cauza un dezastru ecologic, ce va distruge siturile arheologice din vremea romanilor, iar bunurile vor fi deținute de compania canadiană, în timp ce statul român va primi o redeveneță de doar 6%. În ultimii 14 ani, compania nu a reușit sa obțină toate aprobările necesare demarării proiectului datorită imposibilității de a se conforma legislației de mediu din România.

Social-democrații aflați la guvernare, au promis în campania electorală înainte de alegerile legislative din 2012, că vor stopa proiectul, promisiune uitată odată ce alegerile au fost câstigate. Pentru ca proiectul să poată continua, guvernul României a aprobat un nou proiect de lege la sfârșitul lunii august 2013 și l-au inaintat parlamentului spre a fi supus votului în luna septembrie a aceluiași an.

Un motiv de îngrijorare a fost faptul că legislația va permite companiei Roșia Montană Gold Corporation să exproprieze forțat locuitorii din Roșia Montană care au refuzat să-și vandă casele și terenurile. Proiectul de lege de asemenea permite stabilirea unor termene pentru ca autoritățile de stat să acorde toate aprobarile necesare demararii proiectului, indiferent de posibilele încălcări ale legislației naționale sau a hotărârilor judecătorești.

 

Proteste

Protestele au loc săptamanal, prima zi de proteste fiind duminica 1 septembrie 2013. Până în prezent, protestele majore au avut loc duminica, în zilele din timpul săptămânii având loc proteste locale mai mici, iar sâmbăta fiind rezervată răspândirii de informații despre proteste. Climaxul manifestării are loc duminica, oamenii protestând în orașele mari, numarul acestora crescând de la începutul acestei mișcări.

Protestele au fost organizate în orașe din întreaga țara, mii de oameni participând în special în București și Cluj-Napoca. Proteste au avut loc și în alte colțuri ale Europei, aproximativ 150-200 de activiști români protestând in Londra. Protestele organizate seara, implică blocarea străzilor, folosirea instrumentelor de percuție, cântece și statul în fund pe carosabil.

Unii protestatari au cerut demisia Presedintelui Traian Băsescu si a prim-ministrului Victor Ponta, ambii susținători ai proiectului Roșia Montană Gold Corporation.

Campania „Salvați Roșia Montană“ e văzută ca fiind cea mai mare mișcare civică din România după Revoluția Română din 1989.

În paralel cu protestele, campania „Salvați Roșia Montană” a lansat o inițiativă națională de audiențe la parlamentari, pentru a le transmite că proiectul de lege încalcă grav Constituția, tratate și convenții internaționale ratificate de România și o serie de Directive europene. Dacă ar fi adoptate în forma propusă, prevederile amintite ar restrânge în mod dramatic drepturi garantate constituțional la proprietate privată, acces liber la justiție, mediu sănătos, moștenire culturală.

 

Profilul participanților

Protestatarii provin dintr-o gamă largă de clase sociale: studenți, profesori, preoți, activiști, artiști, ingineri, pensionari și șomeri. Ei nu impărtășesc aceeași ideologie, fiind mai degrabă un amestec heterogen de oameni cu orientări politice de dreapta și de stanga, incluzând conservatori, liberali, anticapitaliști, naționaliști, adepți ai teoriei conspiraționiste etc. Datorită faptului că majoritatea protestatarilor sunt tineri educați, protestele au fost denumite cu diverse ocazii, atât de către critici cât și de către sustinățori, „proteste ale hipsterilor“.

Protestele nu au o natură ierarhică, nici lideri oficiali, protestatarii s-au organizat pe Facebook. Conform sociologului Mircea Kivu, deși în prima zi a protestelor, 90% dintre protestatari au fost tineri, pe masură ce numarul participanților a crescut în următoarele zile de duminică, procentajul tinerilor a scăzut la doua treimi.

 

Participanți

Printre cei care au participat la protestele din București s-a numarat și prințesa Brianna Caradja, un opozant declarat al proiectului minier. Ea a luat parte, de asemenea, la protestele la nivel national din 2012. Alte figuri publice care au participat la demonstrații au fost: deputatul PDL Theodor Paleologu, care a declarat că se va opune proiectului prin vot în Parlament și solistul trupei de rock Luna Amară, Mihnea Blidariu. Magor Csibi, director de programe la Fondul Mondial pentru Natură din România, Claudiu Crăciun, lector la Facultatea de Științe Politice, Remus Cernea, un activist bine cunoscut, Nicușor Dan și Cristian Neagoe, consultant la Fundația Cărturești, sunt doar câteva personalități dintre cei prezenți în timpul protestelor din Piața Universității.

 

Reprezentarea în media

Participanții la proteste au acuzat canalele media din țară de blocaj mediatic, susținând că acest fapt s-a datorat sumelor mari de bani pentru publicitate plătite de-a lungul anilor de către Gabriel Resources. Potrivit Forbes România, Roșia Montană Gold Corporation a avut cheltuieli de publicitate în valoare de 5.4 milioane euro (prețuri de catalog) pentru apariții în ziarele românești în decursul ultimilor trei ani, și cheltuieli de aproximativ 550 000 euro pentru reclame TV, anul trecut.

Pe data de 7 Septembrie, mii de persoane au mărșăluit înspre sediul TVR pentru a protesta împotriva cenzurii TVR asupra subiectului, dar nici acest protest nu a fost pezentat în cadrul buletinelor de știri ale canalului.

Cu excepția canalului național de televiziune Digi 24, prima săptămână de proteste nu a fost acoperită de aproape niciunul dintre principalele canale mass-media din țară, ceea ce a dus la o puternică reacție negativă în rândul protestatarilor.

Pe măsură ce protestele au luat amploare, mass-mediei i-a fost imposibil să mai ignore evenimentele. Cu toate acestea, presa a fost în mod constant criticată pentru prezentarea știrilor într-o manieră părtinitoare și deformată, cum ar fi reducerea drastică a numărului activiștilor pentru a sugera o revoltă de mici dimensiuni, sau folosindu-se de personalități TV precum figura populară a lui Mircea Badea, pentru a prezenta protestatarii drept o masă de oameni dezorientați, fără un scop bine definit.

Unele instituții media i-au acuzat pe protestatari și pe ecologiști de câștiguri financiare. De exemplu, Mihai Gâdea de la Antena 3 l-a acuzat pe Horia-Roman Patapievici ca fiind un speculant imobiliar datorită faptului că deține teren la Roșia Montană. Patapievici a răspuns printr-o scrisoare deschisă că el deține doar un metru pătrat de pământ, drept simbol de solidaritate cu oamenii din Roșia Montană și că aceasta nu este o investiție imobiliară.

Evenimentul Zilei i-a acuzat pe “activiștii șmecheri din ONG-uri” implicați în proteste că ar fi primit bani de la străini (ca de exemplu bani de la Fundația George Soros Pentru o Societate Deschisă) și că ar fi folosit acești bani pentru a organiza proteste. La fel a lansat și Mihai Gâdea într-unul dintre show-urile sale, un mesaj de insultă la adresa opozanților Proiectului Roșia Montană din Piața Universității. El i-a numit pe protestatari “sclavii lui Băsescu”, adăugând că “mulți dintre voi nu stiți din cauza ketaminei, multă ketamină vă împiedică în a înțelege lucrurile”. El se apără susținând că nu i-a insultat pe protestatari.

Manifestanții au scandat împotriva a ceea cei ei au perceput drept corupție a presei. Evenimentul Zilei a afirmat că aceasta este parte dintr-o “campanie de dezinformare” care intenționează să “discrediteze mass-media”.

 

Concesii

Presedintele Basescu mentionase posibilitatea de a avea un referendum national pe tema proiectului Rosia Montana, dar ulterior el a clarificat ca e doar o posibilitate fara sa insemne neaparat ca el declanseaza un referendum. Pe data de 16 Septembrie Presedintele Basescu i-a cerut Primului Ministru Ponta retragerea legii din Parlament argumentand ca are clauze care incalca constitutia, prezicand ca, daca trece, va fi respins de catre Curtea Constituțională a României.

La data de 9 Septembrie, Primul Ministru Victor Ponta a prezis ca Parlamentul României va respinge legea si ca guvernul va incerca alte modalitati sa creeze locuri de munca in zona. Aceasta stire a condus la scaderea cu 48% a actiunilor Gabriel Resources listate pe bursa din Toronto, iar compania a amenintat ca da in judecata Statul Roman pentru pierderi de 4 miliarde de dolari, daca legea nu trece de Parlament.

Mai mult decat atat, Scotia Capital, principalul broker al actiunilor Gabriel Resources a anuntat ca actiunile companiei nu vor mai fi tranzactionate la bursa din cauza presiunii publicului din Romania si din lumea intreaga. Cu toate acestea, Primul Ministru Ponta si-a schimbat atitudinea in saptamanile care au urmat,la inceput argumentand ca nedemararea proiectului “nu ar fi o mare pierdere pentru Romania“, iar o saptamana mai tarziu ca “ar fi un semnal negativ dat investitorilor straini“, prin urmare “o catastrofa pentru Romania“. Crin Antonescu, presedintele Partidului National Liberal, a anuntat ca partidul sau se opune proiectului.

 

Reacții

Fostul Ministru al Culturii Răzvan Theodorescu a susținut că protestele sunt “un început periculos” și ca contracultura este periculoasă pentru România întrucât protestatarii se opun tuturor partidelor, care argumenteaza el sunt “reprezentanții poporului român“. Fostul președinte Ion Iliescu i-a catalogat pe protestatari drept oameni “care nu cunosc mare lucru” despre proiect și ca ei reacționează precum “poeții secolului 19 îngroziți de industrie“.

Istoricul Vladimir Tismăneanu a aplaudat protestele, argumentând ca “mobilizarea civica poate opri acțiunile guvernului care sunt dăunatoare pentru societate” și ca “spiritul anului 1990 din Piața Universității s-a întors“.

La data de 4 septembrie, Principesa Margareta a României a transmis printr-un comunicat poziția familiei regale față de proiectul Roșia Montană. Casa Regală a României, alături de Academia Română, bisericile Ortodoxa și Catolică, dar și societatea civilă, susține pe orice cale posibilă protejarea și dezvoltarea virtuților și valorilor Roșiei Montane, opunându-se distrugerii naturii prin exploatarea aurului cu cianură.

Victoria Stoiciu, analistă la Fundația Friedrich Ebert, consideră ca aceste manifestații sunt “un fenomen fără precedent din anii 1990” și ca prin ele s-a trecut peste “sufocanta apatie civica în România“.

Adrian Sobaru, un angajat al televiziunii publice, care în anul 2010 a sărit de la balconul Camerei Deputaților în semn de protest față de măsurile de austeritate promovate de către Guvernul Boc, a decis, la date de 10 septembrie, în timpul aniversării zilei de naștere a copilului său, să intre în greva foamei.

El face apel la depolitizarea televiziunii publice, a radioului public dar și a altor instituții de stat, soluții pentru problema Roșia Montană în acord cu toate promisiunile făcute de alianța USL în timpul campaniei electorale. Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind s-a solidarizat cu protestele declanșate de Adrian Sobaru și va informa Federația Europeană a Jurnaliștilor, Parlamentul European și Comisia Europeană despre maniera în care Guvernul Ponta va soluționa problemele invocate de Adrian Sobaru.

Într-o conferință de presă, Președintele Senatului, Crin Antonescu, a spus ca proiectul Roșia Montană nu poate fi susținut, considerând că sentimentul public contrar proiectului este mai important decat datele tehnice. În aceeași maniera, Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, dar și fost prim ministru, a declarat la data de 4 septembrie într-o conferință de presă, că cere retragerea din Parlament a legii privitoare la proiectul Roșia Montană pentru ca este neconstituțional.

Boc argumentează că proiectul oferă unei companii private puteri publice care trebuie sa aparțina doar guvernului și autorităților publice. Aceeași opinie a fost exprimată și de președintele Traian Băsescu, care de asemenea și-a exprimat dorința ca responsabilitatea pentru proiect sa fie atribuită agențiilor statului. Europarlamentarul liberal Renate Weber a precizat ca ea este pregatită să reprezinte statul român într-un posibil proces cu Roșia Montană Gold Corporation, argumentând ca RMGC este de felul celor care “lovește și fuge”.

La data de 24 septembrie, Mihăiță Calimente, șeful Comisie Parlamentare de Control al Serviciului de Informații Externe, a susținut ca ONG-uri finanțate de Soros au funcționat ca un catalizator în cadrul protestelor și ca ele pot fi “un pericol la adresa securității naționale“.

În cadrul camapaniei comunității online Avaaz, peste 68,000 de oameni au semnat o petiție prin care este cerută retragerea proiectului minier. Petiția va fi trimisă ministrului român al mediului, Rovana Plumb. De asemenea, Greenpeace România a anunțat pe pagina sa oficială ca peste 12,000 de oameni cer parlamentarilor să nu aprobe “dezastruoasa” lege pentru Roșia Montană.

Oxford Analytica, o firmă internațională de consultanță care furnizează analize strategice a evenimentelor din lume, consideră că protestele au aruncat guvernul în dezordine și ar putea declanșa căderea lui.

 

Implicarea Serviciului Român de Informații

Directorul Serviciului Roman de Informații, George Maior și directorul Serviciului de Informații Externe, Teodor Meleșcanu, au fost audiați, pe data de 30 septembrie, de către comisia parlamentară de supraveghere în legătură cu subiectul Roșia Montană.

George Maior a afirmat că proiectul Roșia Montană este o temă de securitate națională, adăugând că SRI a supravegheat astfel încât niște „structuri anarhiste” să nu deturneze mișcarea legitimă de protest. El a accentuat faptul că Serviciul a oferit, în perioada 1999-2013, 500 de informații pe această temă.

În aceeași zi, Dan Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine a menționat, printre altele, că licența de funcționare pentru Roșia Montană a fost acordată RMGC-ului la cerința băncilor și burselor canadiene. Șova a mai spus că RMGC ar putea acționa statul român în judecată la o Curte de Arbitraj pentru a cere ca statul român să fie obligat să elibereze avizul pentru începerea exploatării.

 

Proteste în favoarea proiectului minier

Proteste în favoarea proiectului minier au avut loc în Roșia Montană și localitățile înconjurătoare, însă la o scală mai mică, numărul protestatarilor nedepășind câteva sute. Acestea au fost în mare măsură aranjate de RMGC cu sprijinul administrației locale. 33 de muncitori s-au blocat într-un muzeu turistic al mineritului din Roșia Montană la 300 metri sub pământ amenințând că vor începe greva foamei de frica faptului că locurile de muncă vor fi pierdute dacă planurile de minerit nu vor fi puse în aplicare.

Aceștia au cerut prezența primului ministru Victor Ponta și a liderului PNL Crin Antonescu. Pe data de 15 septembrie, primul ministru a coborât în subteran pentru a discuta cu protestatarii, având ca rezultat încetarea grevei. Ion Cristoiu într-un articol din ziarul Evenimentul Zilei, a susținut că această coborâre a lui Ponta în mină a fost un „spectacol dezgustător”, amintindu-i de propaganda lui Nicolae Ceaușescu și că Victor Ponta a fost un simplu actor într-o reclamă Roșia Montană Gold Corporation. Cu ocazia Zilei Minerului, 50 de primari din Munții Apuseni au trimis guvernanților și parlamentarilor unapel cerându-le să se permită începerea proiectului de exploatare minieră a aurului.

 

cititi mai mult despre Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană si pe: www.vladpetri.ro; en.wikipedia.org; www.dor.ro; dilemaveche.roen.wikipedia.org