RETROSPECTIVĂ/ Ministerul Mediului, de la programul ,”Rabla” la Delta Văcărești, în 2014

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Carmen Marinescu)

Premiera privind modul de derulare a Programului “Rabla”, și anume alocarea electronică a tichetelor valorice, a făcut ca inițiativa Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice /MMSC/, cu finanțare din Fondul de Mediu, să se încheie în acest cu o lună mai devreme decât termenul stabilit. În retrospectiva 2014 privind activitatea ministerului de resort, realizată de AGERPRES, mai sunt cuprinse subiecte, precum: desemnarea Deltei Văcărești drept arie naturală protejată, anunțata repornire a Programului “Casa Verde”, precum și revigorarea Programului destinat amenajării pistelor pentru bicicliști.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Pe de altă parte, finalul de an aduce la conducerea Ministerului Mediului un nou ministru, în persoana Grațielei Gavrilescu, dar și o nouă titulatură a instituției — Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor /MMAP/.

Alocarea electronică a voucherelor ‘Rabla’, decisivă pentru ediția din 2015

La jumătatea lunii octombrie, Ministerul Mediului anunța epuizarea celor 17.000 de tichete valorice alocate pentru acest an persoanelor fizice în programul ‘Rabla’. Practic, o premieră pentru istoria acestei inițiative. Tot o premieră a fost și faptul că ministerul nu a mai suplimentat numărul de vouchere, așa cum se întâmplase în fiecare an, până acum.

Cifrele i-au încurajat pe oficiali să afirme să mizează pe reușita programului și în 2015, deși jucătorii din piață, în frunte cu Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile /APIA/, s-au declarat din start împotrivă, mai mult sau mai puțin în mod direct:

În paralel cu aceste controverse, la orizont își face apariția Programul ‘Prima mașină’, promovat de Ministerul Economiei și care are ca scop încurajarea achiziționării unui autovehicul de către persoanele cu vârste între 18 și 35 de ani, pe baza unui împrumut bancar garantat de către stat, în cuantum maxim de 50.000 lei. În acest context, fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, nu a negat faptul că un nou program derulat în 2015 este iminent.

‘Uitându-ne pe rezultate am putea spune că ediția din acest an a înregistrat cea mai bună reacție și implicare a populației în Program de la lansarea lui, în urmă cu 10 ani. A fost primul an din cei zece, când am epuizat toate tichetele adresate persoanelor fizice înainte cu o lună de termenul limită stabilit prin calendarul de desfășurare. Acest lucru s-a datorat categoric introducerii, în premieră, a tichetelor electronice gestionate prin sistemul informatic al Administrației Fondului pentru Mediu (…) De aceea, Programul trebuie continuat indiferent de oponența anumitor actori ai pieței și calibrat la necesitățile de mediu ale României’, a menționat Attila Korodi.

Controversa Delta Văcărești, lămurită parțial prin Ordonanță de Urgență

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/ AGERPRES ARHIVĂ

Desemnarea Deltei Văcărești drept arie naturală urbană protejată părea că va încheia lungul șir de controverse iscat în jurul subiectului.

Guvernul adoptă, în data de 4 iunie 2014, o Ordonanță de urgență referitoare la regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Practic, documentul modifică articolul referitor la ‘instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea unui anumit tip de arie pentru a elimina confuziile create de faptul că un anumit sit ar putea fi definit ca arie naturală protejată fără a fi încadrat într-o anumită categorie de arie naturală protejată”. Urmează 30 de zile de dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

În preambulul adoptării actului normativ, consilierii municipali adoptaseră, în 29 aprilie 2014, un proiect care viza atribuirea statutului de arie naturală protejată Parcului Văcărești, asta după ce, anul trecut, Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, emisese un aviz favorabil de încadrare a Parcului Natural Văcărești în categoria de arie naturală protejată tip ‘parc natural’.

Începând din 5 iunie 2014, Delta Văcărești poate fi admirată din cel mai înalt loc din lume, după ce mai multe organizații non-guvernamentale de mediu inaugurează Centrul de Observare a Parcului Natural Văcărești.

Obiectivul este amplasat la etajul 17 al unuia dintre blocurile turn aflate în cadrul unui complex rezidențial din zona Mihai Bravu și dispune de aparatură specifică pentru observație, oferind, în același timp, o panoramă unică a zonei Deltei Văcărești.

În ciuda faptului că oficialii estimau faptul că Parcul natural Văcărești ar putea fi amenajat și deschis bucureștenilor, fără a afecta habitatele, până la sfârșitul acestui an și că, între timp se vor găsi formule de despăgubire, deoarece ‘dreptul de proprietate trebuie să fie sacru și inviolabil’, nemulțumirile organizațiilor de mediu nu au întârziat să apară.

Astfel, reprezentanții Grupului de Inițiativă pentru înființarea Parcului Natural Văcărești au atras atenția, în luna octombrie, că, deși timp de trei sesiuni (aprilie, august și septembrie), avizul favorabil acestei zone a fost votat cu majoritate confortabilă de către Consiliul General al Municipiului București, ulterior acesta a fost anulat tot de atâtea ori, din rațiuni procedurale, și tot de către aceiași consilieri.

Programe în plan de revigorare, iar altele amânate pentru 2015
Ministerul de resort promovează, în 2014, ideea unei noi sesiuni a programului “Casa Verde”, însă condiționată de rata încasărilor la Fondul de Mediu, precum și o alocare financiară de 50 milioane de lei în vederea repornirii construcției pistelor pentru bicicliști.

La sfârșitul lunii decembrie, Ministerul Mediului a anunțat că aproape 24.000 de contracte au fost analizate până în prezent, în cadrul Programului ‘Casa Verde — sesiunea din 2011′, suma decontată fiind de aproximativ 3 milioane de lei.

Un alt proiect, de data aceasta prevăzut oficial în bugetul Fondului pentru Mediu, este Programul de realizare a pistelor pentru bicicliști pentru care s-a realocat de la secțiunea ‘Gestiunea deșeurilor’, suma de 50 de milioane de lei. Cu toate acestea, propunerea de alocare a creditelor de angajament nu modifică totalul creditelor de angajament aprobate pentru 2014, în cazul Administrației Fondului pentru Mediu /AFM/, în cuantum de 801.861.000 lei, și nici totalul creditelor bugetare aprobate, în valoare de 801.861.000 lei, pentru proiecte și programe de mediu.

Foto: (c) Grigore POPESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Referitor la bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2014 al Fondului pentru mediu, AFM menționează că totalul veniturilor, în sumă de 852.485.000 lei, totalul cheltuielilor de 852.485.000 lei, respectiv valoarea excedentului, de 1,298 miliarde lei, sunt cele aprobate prin bugetul anual.

În ceea ce privește încasările din Timbrul de mediu pe acest an, datele oficiale arată că, în primele șapte luni ale anului, acestea s-au ridicat la aproximativ 280 milioane de lei. Timbrul de mediu a intrat în vigoare în data de 15 martie 2013, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a mașinii.

Cât privește un alt subiect important aflat pe agenda MMSC —managementul populației de urs brun din România — acesta a fost amânat pentru 2015, din motive tehnice și organizatorice.

Instituția a finalizat pachetul de măsuri menit să îmbunătățească managementul populației de urs brun din România, iar noua viziune are în vedere să reducă nivelul conflictelor înregistrate în ultima perioadă în regiunile vulnerabile și să asigure statutul favorabil de conservare al speciei, conform obligațiilor care derivă din Directiva Habitate.

Un nou ministru al Mediului și o nouă titulatură a instituției
La jumătatea lunii decembrie, în fruntea noului Minister al Mediului, Apelor și Pădurilor /MMAP/ a fost numită Grațiela Gavrilescu, mandatul său fiind aprobat atât de către Comisiile reunite de specialitate din Camera Deputaților și Senat, cât și de către plenul Parlamentului.

Foto: (c) Radu TUȚĂ/ AGERPRES FOTO

Unul dintre planurile noului ministru vizează reformarea Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și de Vânătoare /ITRSV/ din întreaga țară.

‘Un fenomen extrem de periculos, care s-a dovedit în ultimii doi ani, este reprezentat de defrișările necontrolate. Părerea mea este că avem nevoie de o campanie mare de împădurire în paralel cu stoparea fenomenului de defrișare necontrolată. Pe de altă parte, avem nevoie de o reformare și de o nouă viziune de dezvoltare a ITRSV-urilor. Consider că este o măsură obligatorie. Reformarea trebuie abordată extrem de serios, iar acest sistem să fie rentabil, eficient, nu unul debusolat. Consider că în ITRSV-uri trebue să se facă o separare între acțiunile de control și implementarea de proiecte’, a spus la audierile din Comisiile de specialitate, Gavrilescu.

Pe de altă parte, la capitolul fondurilor europene, gradul de absorbție înregistrat până la acest moment se ridică la 54%, echivalentul a peste 2,8 miliarde de euro, reprezentând atât avansurile primite de la Comisia Europeană, cât și sume procesate de Autoritatea de Management, conform celor mai noi date ale Ministerului Mediului.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

foto coperta http://hartaromaniei.eu/