Călin Georgescu
foto preluat de pe www.facebook.com/calingeorgescuro
Călin Georgescu
6 decembrie 2024 – Starea Impostorilor #81. Cu Valeriu Nicolae.
E sinistru că am ajuns să avem un episod despre Călin Georgescu (1), dar n-avem încotro.
În loc să fie în competiție pentru tratamente serioase, a ajuns în cursa pentru Cotroceni, ba chiar a câștiga primul tur.
Această emisiune a fost înregistrată înainte de decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale.
11 noiembrie 2024 - Aproximativ discuții – ALEGERI 2024” cu Gojira
Călin Georgescu este invitat la „Aproximativ discuții – ALEGERI 2024” cu Gojira, unde discută despre planul suveranist pentru România, soluții pentru criza în educație, planurile pentru Parlament și Camera Deputaților, intrarea României în Schengen, precum și despre alte subiecte interesante, pe care le poți descoperi pe canalul nostru de YouTube.
26 noiembrie 2024 – Ce spun oamenii care l-au votat pe Călin Georgescu: „Era momentul ca cei din clasa politică să primească o lecție”
articol de Andrei Udișteanu şi Raul Bambu, preluat de pe recorder.ro
În încercarea de a înțelege cutremurul politic și social de după alegerile de duminică, reporterii Recorder au stat de vorbă cu câțiva dintre românii care l-au votat pe Călin Georgescu.
Interviurile au fost realizate în București și în câteva comune din Ilfov și Dâmbovița.
25 noiembrie 2024
Cine este Călin Georgescu și cum a ajuns să strângă peste 2 milioane de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale.
cititi si :
- Călin Georgescu, emanația unor „grupuri de reflecție” conectate la servicii? – articol de Emilia Şercan, 25 noiembrie 2024;
- CUM A FĂCUT CĂLIN GEORGESCU PRIMUL MILION CU GRUPAREA MAZĂRE - articol de Rise Project, 28 noiembrie 2024
- GARDA LUI CĂLIN GEORGESCU - articol de Andrei Ciurcanu (Rise Project), 5 decembrie 2024
Note:
(1) Călin Georgescu
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
Călin Georgescu (n. 26 martie 1962, București, România) este un inginer român, doctor în pedologie și candidat independent în primul tur anulat al alegerilor prezidențiale din România din 2024.
A lucrat în Ministerul Mediului și în cel de Externe în mai multe guverne FSN, CDR și PSD din anii 1990 și 2000 și a fost membru în diverse ONG-uri și fundații în această perioadă.
Ca specialist în politici de mediu, a coordonat în România proiecte și activități în domeniul dezvoltării durabile.
A fost propus de mai multe ori pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României în anii 2010 și încă o dată de către partidul AUR în 2021.
Călin Georgescu a fost în perioada 2010–2012 Raportor special pentru drepturile omului și deșeurile periculoase al Biroului ONU, funcție onorifică obținută în urma unei propuneri a Ministerului de Externe a guvernului Boc.
Ulterior, a lucrat în regiunea europeană a Clubului de la Roma.
Din 2021 este cadru didactic asociat al centrului din Pitești al Universității Politehnica din București, în 2024 fiind lector.
S-a remarcat prin declarații prolegionare, proruse, de difuzare de teorii pseudoștiințifice, de minimalizare a coronavirusului și antisistem.
Pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, i s-a deschis un dosar penal în 2022, dosar care a fost închis de procurori la scurt timp, pe 2 iunie 2022.
În consecință, George Simion și partidul AUR s-au delimitat de el la momentul respectiv.
A candidat pe o platformă populistă și suveranistă și a obținut 2.120.401 de voturi (22,94%) în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2024, clasându-se pe primul loc.
Serviciile secrete române au confirmat că acesta a beneficiat de promovare pe rețelele sociale din partea unui actor statal, tiparul semănând cu cel folosit de Rusia.
Familia și viața personală
Călin Georgescu s-a născut la 26 martie 1962, în cartierul Cotroceni din București, fiind fiul lui Scarlat Georgescu (inginer agronom, autor al unui manual de Cadastru funciar pentru liceele agricole din RSR pentru clasele a II-a, a III-a și a IV-a) și al Anetei Georgescu (născută Popescu, funcționară la Institutul de Geodezie și, în anii ’60, secretară a ministrului Agriculturii).
A locuit în Austria în perioada 2013-2021.
Potrivit propriilor declarații, Georgescu este de religie creștină ortodoxă, dar unii jurnaliști, unii profesori universitari și unii teologi ortodocși îl consideră mai degrabă un creștin New Age.
În tinerețe, Georgescu a practicat judo de performanță, dobândind centura neagră și câștigând, în 1979, titlul de vicecampion național și balcanic la juniori.
De asemenea, a fost alergător de performanță pe distanța de 10.000 de metri și a practicat karate Shotokan, obținând centura neagră în 1995, sport pe care îl practică și în prezent.
A participat, de asemenea, la un concurs de maraton, „Ștafeta Carpaților 2006”.
Într-un interviu din anul 2021 declara că duce o viață sportivă, continuând să practice alergarea, schiul, săriturile de la înălțime în apă (cliff diving) și înotul în apă rece.
Studii
A absolvit Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București în anul 1986 și a obținut în 1999 titlul de doctor în pedologie din partea aceleiași instituții, redenumită în 1995 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.
După absolvirea facultății în 1986, a dobândit experiență suplimentară prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, chiar dacă nici el, nici tatăl său nu au fost membri ai Partidului Comunist Român.
După prăbușirea comunismului în Europa de Est, în perioada 1993–1994, a fost bursier al Guvernului Marii Britanii, absolvind cursul „Politici de mediu, strategii de dezvoltare și management pentru Parcuri Naționale” (Environmental Training Program).
În anul 2007 a absolvit programul postuniversitar „Securitate și apărare națională – geopolitică și geostrategie” al Colegiului Național de Apărare „Carol I”.
Carieră profesională
După absolvirea facultății în 1986, Călin Georgescu a fost angajat ca inginer la IEELIF Făgăraș, județul Brașov, iar din 1990, după victoria Revoluției din decembrie 1989, la Departamentul de Eroziune a Solului din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare (INCDIF – ISPIF București).
În 1991 a fost numit șef al Biroului Senatorial pentru Mediu al Parlamentului României, iar în anul următor a devenit consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu, în guvernul Theodor Stolojan.
Tot în 1992, a fost ales președinte al Asociației „Tineretul Ecologist din România”, funcție pe care a deținut-o până în 1996.
În perioada 1997–1998, a îndeplinit funcția de secretar general în Ministerul Mediului, în mandatul lui Sorin Frunzăverde, din guvernul Victor Ciorbea.
La momentul respectiv jurnaliștii România Liberă descopereau că ar fi avut o medie mai slabă la concurs decât cea a contracandidatului său, dar i s-ar fi mărit după ce ministrul PD Ioan Oltean, președintele comisiei de examinare, a inserat noi anexe în calculul notei finale.
Acesta a negat intervenția în 2024.
La momentul respectiv era, concomitent, și directorul executiv al ONG-ului Centrul Național de Dezvoltare Durabilă.
Membrii acestui ONG erau trimiși la conferințe în Geneva ca reprezentanți ai Ministerului pentru a purta negocieri pe politici ale Guvernului.
Ca specialist în politici de mediu, a coordonat, în calitate de manager de proiect, peste 40 de proiecte pentru diferite autorități locale din România, derulate între 1996 și 2008, în cadrul programului „Agenda Locală 21”, un plan de susținere a dezvoltării durabile sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Între 2000 și 2011 a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, creat în 1997 sub egida Academiei Române ca agenție a PNUD.
Din 2001, centrul s-a transformat într-o fundație independentă, extinzându-și activitatea.
Începând din 2009, Centrul elaborează și implementează proiecte finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul României.
Angajații străini ai programului GRASP (Reformă guvernamentală și parteneriate durabile) au redactat în 2003 un raport dur în care au acuzat că Georgescu a insistat agresiv să primească o finanțare de 800 000 de dolari pentru ONG-ul său guvernamental GONGO „fără a defini activități specifice, în afară de rapoarte de doi bani și discuții sterile”, folosind o limuzină cu număr diplomatic.
În alt articol din același an publicația România Liberă a arătat cum acesta ar fi făcut lobby în fața unor asociații din afara țării pentru a obține fonduri pentru Federația Autorităților Locale din România (FALR), din care făceau parte doar primarii PSD.
Articolele spuneau că acesta era bine conectat cu Președinția și Guvernul de la acea vreme, având sprijinul Ministrului de Externe.
Autoritate recunoscută în planificarea strategică și proiectarea politicilor publice, Călin Georgescu a coordonat, din partea Guvernului României, dezvoltarea a două versiuni consecutive ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă (1999 și 2008), în conformitate cu liniile directoare ale Strategiei Europene pentru Dezvoltare Durabilă.
Primul document strategic, elaborat în 1999, a avut ca obiectiv „îmbunătățirea progresivă și menținerea bunăstării populației în corelare cu cerințele folosirii raționale a resurselor naturale și ale conservării ecosistemelor”, iar cel de-al doilea, elaborat în 2008, adoptat după aderarea României la Uniunea Europeană în anul anterior, urmărea „racordarea deplină a României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile”.
Strategia stabilea „obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunătățirea continuă a calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural”.
Din poziția de director al Direcției de Organizații Economice Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe, Călin Georgescu a coordonat, între 2004 și 2005, activitatea biroului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din România.
Între 2006 și 2012, Călin Georgescu a îndeplinit funcția de Director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare, coordonând proiectul „Reprofesionalizarea României” și elaborând un raport care oferea câteva soluții pentru ieșirea din criză și dezvoltarea durabilă a țării.
În perioada 2010–2012 a fost raportor special al ONU privind efectele adverse ale traficului și depozitării ilicite de produse și deșeuri toxice asupra drepturilor omului (UN Special Rapporteur on the adverse effects of the illicit movement and dumping of toxic and dangerous products and waste on the enjoyment of human rights) al Biroului Națiunilor Unite al Înaltului Comisar pentru drepturile omului (UN Office of the High Commissioner for Human Rights – OHCHR).
Funcția a fost obținută în urma unei propuneri a Ministerului de Externe, aflat în acel moment sub conducerea lui Teodor Baconschi din cadrul guvernului Emil Boc (2), fiind ales împreună cu alți șapte raportori dintr-un total de 290 de candidați din toate zonele geografice.
Între 2013-2015 a fost președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) al Clubului de la Roma (European Support Centre for the Club of Rome).
A fost director executiv al fundației private Institutul Indicelui Global al Sustenabilității al Națiunilor Unite (United Nations Global Sustainable Index Institute) din Geneva și Vaduz (2015–2016).
Din 2021 este cadru didactic la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – Centrul universitar Pitești, unde deține (în 2024) funcția de lector.
Averea și interesele
Călin Georgescu a declarat în declarația de avere la intrarea în cursa prezidențială un teren intravilan de 3.900 m² în județul Brașov, o Toyota Yaris produsă în 2022 și 264.000 de euro în depozite bancare.
A avut venituri de 72.000 de lei în anul de dinainte ca salariu de profesor universitar.
Cu toate acestea, o investigație Rise Project a dezvăluit cum în ultimii ani a făcut mai multe tranzacții imobiliare atât în Austria, cât și în Corbeanca, județul Ilfov, sau în Titan, sectorul 3, București, printre altele.
O tranzacție are o valoare de 1 milion de euro, multe au valori de sute de mii de euro și câteva au legătură cu gruparea Mazăre–Sorin Strutinsky–Constantinescu din Constanța, persoane care au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență, abuz în serviciu sau luare de mită.
Potrivit jurnaliștilor, gruparea ar fi încercat să-l propună ca ministru în guvernul PDL-PSD în 2009.
În octombrie 2024 familia Georgescu ar fi achiziționat o vilă cu etaj în Mogoșoaia cu 560 000 de euro, cu 300 000 de euro mai mult decât suma aflată în conturile declarate
Activitatea politică 2010-2023
În aparatul administrativ
Călin Georgescu a făcut parte în mai multe rânduri din aparatul administrativ central, fie la Ministerul Mediului, fie la Ministerul Afacerilor Externe, numele său fiind vehiculat pentru ocuparea pentru funcției de prim-ministru al Guvernului României în anii 2010, 2011, 2012 și 2016.
În 2020, Georgescu a fost propus ca prim-ministru de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid care tocmai intrase în Parlamentul României în urma alegerilor legislative din decembrie 2020.
În timpul crizei politice românești din 2021 care s-a soldat cu demiterea din funcție a Cabinetului Cîțu, același partid l-a propus din nou.
Relațiile cu extrema dreaptă
Conform unei declarații din 2020, Călin Georgescu a afirmat că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi prin care
„a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”.
Ulterior, în februarie 2022, a revenit asupra declarațiilor sale asupra lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, specificând că au făcut „și fapte bune”, iar despre asasinarea lui Nicolae Iorga și a lui Armand Călinescu la ordinul legionarilor a declarat:
„Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuți”.
Aceste declarații au provocat reacții dure din partea Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România, a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România și a reprezentanților comunităților evreiești, care au catalogat aceste declarații ca fiind „un act iresponsabil și periculos”.
Istoricul Dorin Dobrincu l-a denunțat pe Georgescu drept „promotor al ideilor legionare” și l-a evaluat drept „precar din punct de vedere intelectual”.
Ca urmare a acestor declarații, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal pe numele lui Călin Georgescu pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război.
Parchetul General a clasat în 2022 dosarul penal cu privire la afirmațiile făcute de Călin Georgescu despre liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și despre Ion Antonescu, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
După „îngrijorările externe” și la solicitarea presei, la 26 noiembrie 2024, procurorii de la Parchetul General au reacționat cu câteva precizări legate de dosarul în care a fost cercetat Călin Georgescu și de ce este greu de instrumentat un astfel de dosar.
Pe fondul acestor evenimente, după declarația copreședintelui AUR, George Simion, care declara că „astfel de afirmații nu pot decât să ne dăuneze și mă distanțez categoric față de orice declarație care mi-ar strica viitorul politic și al partidului”, Georgescu a oprit negocierile referitoare la candidatura sa pentru funcția de prim-ministru, rupând legăturile cu AUR.
Alte proiecte și opinii
La 1 octombrie 2021, Călin Georgescu a anunțat că va lansa mișcarea „Pământul Strămoșesc”, menită să pună în aplicare proiectul de țară „Hrană, Apă, Energie”, cu scopul de
„ridicare a României, prin crearea de rețele solide de mici producători și meșteșugari, a unei cooperații moderne ancorate în principiile demnității și cooperării, prin organizarea de activități, inclusiv culturale, care pot ridica poporul din starea de abandon în care se află”.
În timpul pandemiei de coronavirus a minimalizat importanța virusului, spunând:
„Eu cred în imunitatea mea. [...] Persoanelor care au trecut prin această boală le-aș spune că că sunt zeci de mii de virusuri și fac parte din noi.”
Candidatura din 2024 la președinția României
În octombrie 2024 s-a înscris ca independent în cursa pentru alegerile prezidențiale.
Campania
Profilul de candidat
Conform analistului și expertului în geostrategie Gabriel Elefteriu, profilul de relații publice al candidatului reprezintă unul ideal și este perfect adaptat pentru rolul său în ce privește CV-ul (studii de agronomie, doctor în științele solului, lector universitar, experiență la niveluri superioare în guvern, incluzând pe cea de la Ministerul Afacerilor Externe, precum și în organizații internaționale, experiență cu ONG-uri centrate pe dezvoltarea durabilă, cunoașterea a patru limbi străine), înfățișarea și stilul de vorbire.
Mai mult, candidatul proiectează imaginea unui naționalist cu experiență, hotărât și care nu este compromis, aflat la vârsta de 62 de ani la apogeul capacității sale, vorbind foarte simplu și clar, calm și încrezător.
Campania
Campania sa a pornit de la realitatea faptului că era o figură marginală în politica internă.
Aceasta s-a desfășurat în special pe Internet, procentele sale în sondaje crescând în ultima lună de campanie prin promovare pe TikTok.
Acest lucru a avut un impact semnificativ asupra campaniei sale electorale.
În ultimele săptămâni, a câștigat 30.000 de urmăritori noi, iar videoclipul său de lansare a depășit 800.000 de vizualizări, crescând de la 500.000.
Această expansiune a fost susținută de o campanie concertată, în care sute de conturi au folosit hashtag-uri legate de candidatura sa pentru a genera vizibilitate.
Strategia a inclus comentarii și postări pe diverse videoclipuri, chiar și cele care nu aveau legătură cu el, ceea ce a dus la o promovare virală a mesajelor sale.
La 21 noiembrie 2024, Biroul Electoral Central l-a obligat pe Călin Georgescu să șteargă de pe internet toate materialele sale de promovare electorală.
Deși valorile Tik-Tok ale lui Georgescu sunt inferioare celor trei adversari principali ai lui (George Simion, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi), indicatorii par să scoată în evidență că a utilizat spre a-și răspândi mesajul lui „ferme de troli”, fără ca aceasta să fie însă exclusă și la contracandidații săi.
Pe toată durata campaniei opinia despre Georgescu a fost dominată de ideea că este un candidat solo marginal care nu merită atenție și nu a fost luat nici un moment în calcul ca eligibil pentru primul sau al doilea loc.
Cu toate că s-a aflat în această poziție, el însă a câștigat primul loc într-un mod absolut surprinzător.
Mesajele
În opinia politologului și expertului în securitate Marian Zulean, Călin Georgescu utilizează în sfera politică pentru a transmite mesaje realismul magic, care are calitatea de paradigmă ce prezintă evenimentele supranaturale ca și când ar fi reale (M. Zulean, 2024).
Acest lucru nu este nou și se încadrează contextului epocii caracterizate de post-adevăr, în timpul căreia opinia publică este influențată mai mult de emoții și credințe decât de adevărul obiectiv.
Georgescu ar proceda astfel similar lui Vladimir Putin, care a preluat neo-eurasianismul lui Aleksandr Dughin și similar lui Recep Tayyip Erdoğan, care a preluat neo-otomanismul lui Ahmet Davutoğlu. Georgescu, conform lui Zulean, transmite mesaje din domeniul realismului magic, astfel că
„în loc de politici publice sau de soluții la problemele comunităților, Călin Georgescu propune 430 de afirmații, grupate în categorii, precum: despre apă și energia vieții; despre spiritualitate și misticism; despre vaccinare și manipularea omenirii; despre satul românesc și tradițiile strămoșești; despre România ca far al lumii; despre România și misiunea sa cosmică etc.”
—Marian Zulean, 2024
Aceste mesaje, plantate din timp, treptat, au preluat simboluri din domeniul misticismului legionar, al național-comunismului și au fost combinate cu mituri post-moderne de tipul Clubului de la Roma sau al QAnon.
Din perspectiva lui Marius Zulean, acest gen de mesaje care au captat mentalul colectiv al votanților lui Georgescu par a fi
„expresia unei operațiuni Psy-Ops, implementată de profesioniști, privind din perspectiva războiului hibrid.”
—Marian Zulean, 2024
Unul dintre palierele mesajelor sale abordează temele standard ale arsenalului politic suveranist și populist:
- critica Uniunii Europene
- ideea de pace în Ucraina
- naționalismul economic (până la autarhie economică) în combinație cu religia
- patriotismul în combinație cu antiglobalismul
Alt palier apelează aproape în stilul unui guru oriental la o sumă de noțiuni apolitice, precum dragostea creștină și nevoia de a trezi „conștiința” oamenilor.
Similar discursului asociat cu ideologia Mișcării Legionare și cu figura lui Corneliu Zelea Codreanu din perioada interbelică, Georgescu a abordat un tip de discurs mesianic mistico-ortodox în stilul preluat de la naziștii germani de sânge și pământ (germană Blut und Boden).
Acest tip de discurs l-a dezvoltat asociindu-l cu idei marginale de tipul pericolelor radiațiilor asociate cu tehnologia 5G, unor posibile întâlniri cu extratereștri și teoriilor referitoare la biorezonanță (un tip de discurs excentric, în ton cu o mare parte din conținutul consumat și distribuit pe rețelele sociale).
În acest context, combinația dintre credibilitatea propriului CV, mesajul de tip diferit promovat de candidat, afișarea unei siguranțe în ce privește anumite „teorii alternative” populare în Statele Unite ale Americii printre adepții QAnon și susținute de Alex Jones este una interesantă, care este de natură să se constituie într-un construct ce „merită să fie împărtășit altora”, din moment ce realizează o sinteză dintre real și imaginar, de natură să o facă această combinație interesantă și să confirme publicului propriile puncte de vedere și interese neconvenționale.
Sincronizarea cu contextul
Tema cheie a lui Georgescu, pacea, se adresează celei mai mari părți a populației României, care se teme de un război cu Rusia mai mult decât are simpatii pentru Ucraina. Acest mesaj adresat unui electorat receptiv la a fi antirăzboi și în favoarea păcii a apărut într-un moment în care războiul dintre Rusia și Ucraina a început să evolueze în favoarea Rusiei și aceasta a escaladat conflictul.
Mai mult, maniera în care s-a adresat Georgescu este una de tip România pe primul loc, similară celei pe care a folosit-o în Ungaria Viktor Orban și care are sens pentru mulți alegători (și poate chiar pentru majoritatea alegătorilor medii): este compatibilă cu păstrarea alianțelor occidentale ale României, promovează oprirea războiului și abținerea de la provocări către Rusia, edificarea unor relații bune cu China și evitarea târârii României de către NATO în războiul dintre Rusia și Ucraina prin urmarea unei politici neutre ori echidistante, într-o manieră asemeni celei asociate cu Donald Trump în care să se lucreze constructiv cu toți actorii statali.
Rezultate
La 24 noiembrie 2024, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc, potrivit rezultatelor finale ale Biroului Electoral Central.
După victoria în alegeri numărul său de urmăritori pe rețelele sociale a crescut cu între 78 și 180%, iar Bursa de Valori București a scăzut cu 1,3% în primele minute de la deschidere în ziua de după alegeri.
La 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României a cerut renumărarea voturilor în urma unei cereri de anulare a votului făcută de Cristian Terheș.
Printre motivele care au stat la succesul candidatului s-a numărat susținerea rețelei care a stat în spatele Dianei Șoșoacă, după decizia Curții Constituționale a României de a nu valida înregistrarea candidaturii acesteia la alegerile prezidențiale.
Conform sociologului Norbert Petrovici, analiza statistică a profilului alegătorilor din primul tur al alegerilor prezidențiale, aflați în România, a relevat că Georgescu a fost preferat în localitățile industriale aflate în creștere, în special în cele situate în afara aglomerărilor urbane în expansiune sau la periferia acestora, frecvent dincolo de primul inel metropolitan, în zonele care atrag muncitori industriali navetiști (zone unde piața muncii este în expansiune, iar dintre acestea în special în cele dominate de capitalul autohton sau în cele în care există o experiență redusă de migrație colectivă).
Bază sa electorală a fost astfel alcătuită în principal din populații active și cu un nivel educațional mediu.
Din punctul de vedere al analistului Gabriel Elefterie, victoria electorală (improbabilă anterior) a lui Georgescu împotriva establishmentului înrădăcinat este – asemeni celei a lui Donald Trump un indicator al apariției unei noi specii de politică, pretabilă de a surclasa sistemul democratic.
Astfel, bătălia dusă și câștigată de Georgescu ar apela la un alt cadru de confruntare decât cel al politicii tradiționale, anume la cel al concepțiilor despre viață, în contextul unei lumi caracterizate prin acces tehnologic de masă și neliniște existențială.
Mai mult, în opinia lui Elefterie este de remarcat, astfel, că Georgescu a reușit să aducă o noutate în mesajul politic, concentrându-se în programul său politic asupra problemelor care sunt fundamentale pentru supraviețuirea umană pe termen lung.
Acestea s-au adăugat dorinței largi răspândite a alegătorilor de a da o lovitură instituțiilor, fenomen larg răspândit în lumea occidentală și unui context caracterizat printre altele de prăbușirea influenței mass-media „tradiționale”, ceea ce a condus la canalizarea eficientă a mesajelor sale către alegători.
Tot în opinia lui Elefteriu, victoria lui Georgescu ar putea anunța o nouă eră politică centrată pe o așa numită „politică a vieții”, centrată pe „teme vitaliste, spirituale și naționaliste și pe respingerea otrăvurilor și urâțeniei lumii moderne” și în care politica ar încerca să se conecteze cu alegătorii nu numai pe cale rațională, formală, ci și la nivel emoțional profund, cu valențe de terapie colectivă.
Conform istoricului Thierry Wolton, totuși, chiar dacă au existat manipulări legate de Georgescu a existat o bază reală a nemulțumirilor sociale, iar respectiva manipulare nu a creat procesul de respingere al vechii clase politice care l-a adus pe el în frunte, ci doar l-a accelerat.
Opiniile politice
Pluralismul politic
În aprilie 2024 a declarat că partidele politice „sunt niște gloabe” și că: „Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul! Niciun partid politic!”
Însă echipa sa de comunicare a afirmat că aceasta este o metaforă care are ca origine pe Petre Țuțea și spus apoi că Georgescu „va guverna România respectând în mod strict Constituția și principiile statului de drept”.
Textul exact al lui Țuțea însă este altul: „Partidele politice sunt cai la carul de aur al istoriei românilor; când devin gloabe, poporul român le trimite la abator.”
În opinia jurnalistului Cristian Grosu supusele lui Georgescu sunt unul dintre argumentele pentru o dictatură sadea, mascată prin sintagma suveranism, deoarece asta înseamnă de fapt a împinge o societate către antidemocrație, chiar și prin vot.
Ulterior Georgescu a declarat că nu dorește distrugerea democrației, că nu are legături cu grupuri extremiste și că tinerii sunt manipulați să protesteze împotriva sa.
Politica economică
Georgescu a pledat pentru dezvoltarea economică a României.
El a indicat într-un interviu că sistemul corporatist, mai degrabă decât alte state, reprezintă un pericol:
„mai ales păstrarea identității statului în fața atacului entităților non-statale, adică a corporațiilor și «investitorilor strategici», de genul fondurilor speculative”.
L-a lăudat pe președintele Donald Trump, despre care a spus că „este un erou. După Kennedy, este singurul președinte care s-a luat la trântă cu balaurul corporatist”.
Într-un interviu din 2016, propunea implicarea statului în susținerea micului producător, o formă de distributism.
În viziunea sa, dezvoltarea durabilă, un concept în care crede și pentru care a militat permanent, a fost deturnat, devenind o metodă de „cum putem crește consumul”.
Relația cu religia
Teologul ortodox Vasile Bănescu consideră că „speculează” și „Se folosesc doar de religie și de biserică pentru a căpăta vizibilitate în spațiul oamenilor credincioși.”
Conform lui Sorin Bute, preotul ortodox și lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele Educației a Universității Valahia din Târgoviște, Călin Georgescu „face campania electorală pe bază de ură, invocându-L, în mod paradoxal, pe Dumnezeu” și „amestecă în această ciorbă electorală conceptele unei religii New Age și idei din morala creștină”.
Conform lui Bute, deși Georgescu se prezintă ca având calitatea de creștin, mesianismul lui politic este în neconcordanță cu învățătura creștină și oferă un fel de religie-surogat, similară celei oferite de Mișcarea Legionară, surogat care a ajuns în trecut să devină o mistică a violenței.
Mai departe teologul concluzionează că personajul are comportament de guru și nu de lider religios, deoarece se prezintă pe el însuși ca pe un salvator.
Din punctul de vedere al lui Sorin Bute, afirmațiile de genul celor făcute de Călin Georgescu, care vorbesc despre sacralitatea lucrurilor care ne înconjoară (gen puritatea apei, Carpații – coloana energetică a sufletului planetei, pădurile virgine ale României – care nu există, România care păstrează esența purității umane), precum și afirmațiile asemănătoare cu cele naziste (gen România este locul unde divinitatea a decis să păstreze esența purității umane) aparțin amalgamului sincretist al religiei New Age și nu au cum să se împace cu creștinismul, o religie în care Dumnezeu îi iubește pe toți.
În opinia lui Cezar Marksteiner Ungureanu, doctor în etică socială, preot ortodox și profesor de religie ortodoxă în Austria, discursul lui Georgescu folosește expresii ambigue și chiar mistice, care însă nu au legătură cu teologia ortodoxă.
Educația
Similar majorității românilor, Georgescu consideră sistemul de învățământ ineficient.
Asociat acestui aspect, el a lansat însă în spațiul public afirmații false că mari clasici ai literaturii române precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Coșbuc sau Octavian Goga nu mai sunt predați în școli.
În ce privește afirmațiile sale despre ponderea exagerată a științelor exacte în curricula școlară și despre oportunitatea eliminării sau trunchierii lor în programa educațională, există opinia că analiza sa este o falsă analiză, deoarece acestuia îi lipsesc noțiuni de bază, elementare, despre cum funcționează sistemul de învățământ.
Armata
Din punctul de vedere al lui Georgescu România nu ar trebui să-și respecte angajamentul asumat în NATO de a cheltui minim 2% din PIB pentru apărare, aceasta fiind, din punctul lui de vedere, o chestiune ultra-secundară, care nu-l interesează și a încadrat cheltuielile militare la categoria „alte lucruri”.
Acestea, din punctul lui de vedere, nu au de a face cu preocuparea poporului român de a fi fericit.
Dar Georgescu a propus reintroducerea serviciului militar obligatoriu, considerând că acesta ar „înnobila” tinerii și poporul român.
Relațiile României cu Rusia
În mai multe articole din presă, Călin Georgescu a fost criticat pentru declarațiile sale proruse, unii autori considerându-l chiar un reprezentant al intereselor rusești în România.
Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că orice consecință gravă ar fi dată de interesele industriei militare a SUA:
„Situația din Ucraina este în mod clar manipulată, în interesul de a declanșa un conflict care să ajute financiar complexul militar al Statelor Unite, industria militară a SUA” și că „șansa României este înțelepciunea rusească”.
Cu toate că este perceput ca fiind „pro-Rusia”, lipsesc dovezi concrete în acest sens, deși ingerințele ruse sunt asociate cu aproape toate alegerile din Occident.
Întrebat dacă poate detalia relatările din presă și zvonurile că este susținut de Moscova, că face parte din masonerie sau că ar fi omul serviciilor, Călin Georgescu a evitat un răspuns clar: „oamenii mari discută idei, oamenii mici discută despre oameni”.
Ulterior, el a afirmat că nu are legături cu Rusia.
Călin Georgescu a fost lăudat de agenția de știri rusă RIA Novosti pentru rezultatele obținute în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, în care a obținut 22,94% din voturi.
RIA Novosti l-a descris ca un „susținător al unei alianțe cu Rusia”, evidențiind poziția sa favorabilă față de normalizarea relațiilor dintre România și Rusia.
Această reacție a presei ruse reflectă o surpriză în contextul rezultatelor, având în vedere că sondajele anterioare nu îi ofereau șanse mari.
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a afirmat după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 că guvernul rus nu este familiarizat cu „viziunea candidatului asupra lumii”.
Călin Georgescu a adoptat o poziție controversată față de Ucraina, afirmând că „Ucraina este un stat inventat”.
Această declarație a fost făcută în contextul discuțiilor despre războiul din Ucraina, unde el a susținut că România ar beneficia mai mult de pe urma unor relații mai bune cu Rusia și China.
Georgescu a lăudat, de asemenea, conducerea lui Vladimir Putin, considerându-l un lider care își iubește țara și un diplomat abil.
Relațiile României cu sfera euro-atlantică
Orientarea prorusă a lui Georgescu este însoțită de critici la adresa NATO și a scutului antirachetă de la Deveselu, pe care l-a numit o „rușine a diplomației”.
Referitor la NATO și Uniunea Europeană, Georgescu declara că România „nu a negociat nimic, așa că a pierdut totul”.
Ulterior afirma că „nu au făcut decât să ne neutralizeze economic, să șteargă identitatea noastră națională, ADN-ul care asigură imunitatea neamului și a spiritului românesc” și că NATO nu va lua apărarea niciunei țări aliate în cazul unui conflict cu Rusia.
Organizațiile internaționale
Călin Georgescu a declarat că, la momentul actual, nu mai există organizații internaționale care să lucreze pentru oameni, acesta fiind motivul pentru care s-a retras din Clubul de la Roma, despre care a afirmat că
„s-a născut prin munca unui geniu, cu o temă uriașă, și anume trezirea la ce se întâmplă prin utilizarea necontrolată a resurselor de către marile corporații, dar cum a fost și cu alte instituții, a fost înghițit și cumpărat de-a lungul timpului”.
În calitate de fost raportor special al ONU și reprezentant european pentru Clubul de la Roma, Călin Georgescu a declarat în 2022 că principala problemă cu care se confruntă Națiunile Unite este „sistemul mondial al oligarhilor”.
ONU nu va fi „Noua Ordine Mondială, un sistem de guvernare la nivel global” — ONU este platforma sau „podul” pe care „Sistemul mondial al oligarhilor” (World Oligarch System) trebuie să-l controleze.
El a denunțat procesul de infiltrare și preluare globală a Organizației Națiunilor Unite de către oligarhi, în special Klaus Schwab și Forumul Economic Mondial, descriind structurile de putere și interesele obscure din interiorul ONU, manipularea, exploatarea și înrobirea oamenilor din întreaga lume, dezvăluind realitatea crudă din sânul unei organizații cândva benefică și subliniind importanța (re)conectării cu natura, cu noi înșine și cu semenii noștri, care ar ghida către adevărata suveranitate, armonie și credință.
Alte opinii
Călin Georgescu contestă aselenizarea, considerând-o o „manipulare”, și a afirmat că „omul nu a ajuns pe Lună” din moment ce nu au mai existat misiuni lunare după anii ’70.
De asemenea, el susține că tehnologia 5G este „extrem de periculoasă” și se „apără” de aceasta folosind „căști cu fir”.
Georgescu consideră că prevalența nașterilor prin cezariană în România este o „tragedie”, deoarece „se rupe firul divin”, și a subliniat impactul negativ al acesteia asupra mamei și copilului.
Ulterior, soția lui a spus că fraza provine din cartea Cezariana a lui Michel Odent.
Candidatul a afirmat că nu va interzice cezarienele sau avorturile.
Referitor la apă, Călin Georgescu a declarat că aceasta nu este doar H2O; el o consideră o formă de „informație, vibrație și frecvență”, preluând o teorie pseudoștiințifică a lui Masaru Emoto.
În cadrul unui podcast, Georgescu a afirmat că sucurile carbogazoase ar conține nanocipuri care „intră în tine ca într-un laptop” și că schimbările climatice ar fi „o escrocherie mondială”.
Lucrări publicate
Volume proprii:
- Pentru un ideal comun, Editura Compania, București, 2012, 292 p. ISBN: 978-973-1960-92-0.
- Cumpăna României, Editura Logos, București, 2014, 152 p. (ediția a II-a, Editura Christiana, București, 2016, 192 p.).
- Marea Renaștere: adevăr, libertate, suveranitate: ieșirea din Matrix, Editura Prestige, București, 2022, 256 p. ISBN: 978-630-6506-17-0.
Volume coordonate:
- en Romania 2020 (coordonat în colaborare cu Mircea Malița), Editura Conspress, București, 1998. ISBN: 978-973-9623-39-1. OCLC 895707059
- Reprofesionalizarea României (coordonat în colaborare cu Mircea Malița), Raport IPID, București, 2008.
- România după criză. Reprofesionalizarea (coordonat în colaborare cu Mircea Malița), Editura Compania, București, 2010, 376 p. ISBN: 978-973-1960-84-5. OCLC 826656439
Studii:
- „Reclădirea capitalului uman”, în Șansa României – oamenii. Reprofesionalizarea României II, Raport IPID, București, 2009, pp. 7–18.
- „Trezirea la realitate”, în România post-criză. Reprofesionalizarea României III, Raport IPID, București, 2010, pp. 5–15.
Coordonator de proiect:
- Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013–2020–2030, Guvernul României, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, București, 2008.
