Căderea Bastiliei (14 iulie 1789)

Storming of The Bastile by Jean-Pierre Houël - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Storming of The Bastile by Jean-Pierre Houël

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Căderea Bastiliei, un eveniment major al Revoluţiei Franceze, s-a produs la Paris într-o zi de marţi 14 iulie în anul 1789. Cu toate că fortăreaţa medievală cunoscută sub numele de Bastilia mai avea doar şapte deţinuţi, căderea ei în mâinile revoluţionarilor parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârşitul Vechiului Regim (Ancien régime, în franceză) şi începutul Revoluţiei Franceze. Predarea închisorii, simbol al tiraniei monarhiei franceze, a zguduit atât Franţa cât şi restul Europei, ecourile sale ajungând până în îndepărtata Rusie.

Din 1880, 14 iulie este Ziua naţională a Franţei.

The Bastille of Paris before the Revolution - foto preluat de pe en.wikipedia.org

The Bastille of Paris before the Revolution – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Conflictul armat

Căderea Bastiliei a reprezentat momentul de început pentru Revoluţia franceză când, pe 14 iulie 1789, fortăreţa a fost cucerită de revoluţionarii care căutau acolo arme şi praf de puşcă. O mulţime dezlănţuită, de peste 40000 de oameni, a pătruns în fort şi a luat cele peste 30000 de puşti şi 12 tunuri păstrate în interiorul fortului. Demolarea a început pe 16 iulie, la iniţiativa unui antreprenor privat, Palloy, care a vândut o parte din pietre ca suveniruri (după ce sculptase pe ele o miniatură a Bastiliei). Majoritatea pietrelor au fost folosite pentru a construi un pod peste Sena, Pont de la Concorde.

People in the Castle of Bastille, (Musée de la Révolution française) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

People in the Castle of Bastille, (Musée de la Révolution française) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În dimineaţa zilei de 14 iulie 1789, după ce au intrat cu forţa în Hôtel des Invalides procurându-şi armele necesare, revoluţionarii francezi s-au îndreptat spre fortăreaţa Bastille pentru a-şi face provizii de muniţie (praf de puşcă; fotăreaţa mai îndeplinea şi rolul de arsenal al Parisului). Negocierile între revoluţionari şi Bernard-Rene Jordan de Launay, guvernatorul fortăreţei, au eşuat şi acesta a fost luat prizonier şi omorât. Începând cu ziua următoare, Bastille a fost complet dărâmată.

Arrest of de Launay by an anonymous artist. A 2013 analysis of the Bastille dimensions showed that it did not tower over the neighborhood as was depicted in the paintings but was more of a comparable height to other buildings in the neighborhood - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Arrest of de Launay by an anonymous artist. A 2013 analysis of the Bastille dimensions showed that it did not tower over the neighborhood as was depicted in the paintings but was more of a comparable height to other buildings in the neighborhood – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În dimineaţa de 15 iulie, regele Ludovic al XVI-lea a înţeles înfrângerea suferită în faţa insurecţiei cetăţenilor parizieni, a dat ordin de retragere a trupelor fidele lui şi a revenit asupra schimbărilor guvernamentale făcute în urmă cu câteva zile. În Paris, a fost stabilit un nou primar, într-o nouă structură, numită “Comună” şi s-a înfiinţat o armată populară, “Garda Naţională“. Revoluţia s-a răspândit în ţară, după modelul parizian, populaţia organizându-se în municipalităţi cu scop de auto-guvernare; de asemenea au înfiinţat corpuri ale Gărzii Naţionale, ignorându-se autoritatea regală. La 27 iulie, într-un gest de aparentă reconciliere, regele a acceptat o cocardă tricoloră, intrând în Primăria Parisului. În ciuda acestui gest simbolic, nobilii au început să părăsească ţara, începând să pregătească un război civil şi provocând o coaliţie europeană împotriva Franţei.

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Căderea Bastiliei (14 iulie 1789) si pe en.wikipedia.org