Firma
foto: urban.ro
FiRMA – Prizonieri de Razboi
Muzica & versuri & productie: Daniel Rocca Stoicea
Asistent productie: Sorin Erhan
Orchestratie: FiRMA
14 septembrie 2015
Soarele scuipă, pământul tresare
Și demonii aplaudă salbe de foc
Armate de îngeri se încolonează
Și încep vânătoarea de dezertori.
Masonii ridică la ceruri castele
Și–ncep să se cațere către Olimp
Dar șoimii de tablă se înfig în ele
Și apoi le preschimbă în scrum și nisip.
E război!
Lumea se destramă lângă noi
Doi
Suntem prizonierii de război.
Armele tac, legiunea salută
Și norii Îl dezvăluie pe Cel-de-Sus
Morții se-ascund și își țin răsuflarea
Fidelii suspină și cad în genunchi
Închid ochii și-ncerc să cioplesc în cuvinte
Imaginea ta înainte de-asalt
Dar vântul sălbatic mă îmbrățișează
Plutesc în derivă pe râuri de-asfalt.
E război!
Lumea se destramă lângă noi
Doi
Suntem prizonierii de război.
Ia-mă de mână și
Nu-mi da drumul orice ar fi!
articol preluat de pe: https://www.youtube.com
(Laura Ștefănuț) Kronospanik
articol: Laura Ștefănuț – casajurnalistului.ro
foto/video: Ioana Păun și Laura Ștefănuț
Laura Stefanut – foto: casajurnalistului.ro
17 iulie 2015
În Sebeș sunt oameni care merg dimineața la serviciu cu măști pe față, pentru că “îi doare să respire”. Țăranii din comunele alăturate se plâng că nu le mai cresc legumele și le mor copacii peste noapte.
Mii de localnici au protestat împotriva fabricii Kronospan și au cerut autorităților s-o mute sau să impună norme de mediu mai stricte. Studiile care s-au făcut până acum, pe banii companiei, nu au stabilit o cauzalitate între problemele de sănătate din zonă și activitatea fabricii.
Autoritățile nu vor să vorbească despre problemele firmei, deși le-au aplicat de-a lungul timpului zeci de sancțiuni și i-au obligat să demoleze o fabrică de formaldehidă construită ilegal. Acum Kronospan vrea să o repună în funcțiune, dar protestele îi țin în loc. Compania spune la rândul ei că e nedreptățită și s-a apucat să dea în judecată oamenii care o critică.
Am mers la Sebeș să descâlcesc situația.
Începutul
Kronospan Sebeș, respectiv Kronochem (devizia chimică din România), este parte din multinaționala Kronospan, un lider mondial al fabricării plăcilor de lemn și primul producător european de plăci din aşchii orientate (OSB). Produsele sunt folosite pentru realizarea parchetului, a mobilierului de lemn sau în diverse construcții. În procesul de producție al plăcilor, se folosesc și substanțe periculoase, cum ar fi formaldehida. Aceasta afectează omul și poate duce la diverse afecțiuni, de la cele respiratorii, până la anumite forme de cancer, după cum arată Organizația Mondială a Sănătății. Se răspândește în aerul din jurul fabricilor care o produc sau o folosesc, dar rămâne activă și în materialele prelucrate cu aceasta. Parchetul, mobila o vor emana în locuințele pe care le decorează.
Kronospan a ajuns la Sebeș în 2004, când a cumpărat fabrica de la investitori italieni. Compania a primit un împrumut de 70 de milioane de euro de la European Bank for Reconstruction and Development, cu miza de a dezvolta sustenabil industria națională. Avea propria fabrică de formaldehidă și își desfășura activitatea chiar în orașul Sebeș, lângă un cartier de blocuri, cu școală și grădiniță.
foto: casajurnalistului.ro
În 2006, compania a vrut să mărească producția de formaldehidă și a cumpărat în acest scop o instalație second-hand din Franța, pe care a montat-o pe platforma de la Sebeș. Instalația urma să o înlocuiască pe cea existentă, care producea 30.000 de tone pe an, și să-şi dubleze producţia.
Au fost blocați de un mic grup de cetățeni și obligați să demoleze fabrica doi ani mai târziu, fiindcă era construită ilegal. În 2015, Kronospan vrea să pună din nou în funcțiune aceeași fabrică.
Povestea primilor cetățeni care au semnalat poluarea
“Pur și simplu m-am speriat”, spune Mircea Matei despre momentul în care a început să afle ce se întâmpla în curtea Kronospan, în jurul anului 2006. Jurist de formație, Matei a lucrat ca secretar al Comisiei de Urbanism, consilier în cadrul primăriei, iar apoi și-a dezvoltat propria afacere.
Pe măsură ce căuta informații, Mircea Matei a hotărât să-și unească eforturile cu câțiva prieteni. Așa s-a creat Centrul Independent Pentru Protecția Mediului (CIPM), cu trei membri principali: Mircea Matei, Ioan Căldare, un profesor universitar de termotehnică cu experiență în predarea cursurilor despre calitatea aerului, și Gheorghe Feneșer, om de afaceri, actual prefect.
cititi continuarea pe casajurnalistului.ro
Material realizat în cadrul proiectului de teatru investigativ al regizoarei Ioana Păun.
Piesa de teatru “Inamicul Poporului” va fi lansată la începutul lunii octombrie
Text: Laura Ștefănuț
Foto/video: Ioana Păun și Laura Ștefănuț
INAMICUL POPORULUI, 29 si 30 septembrie
(mediafax.ro) Un irlandez stabilit în România organizează la Săpânţa un festival de promovare a tradiţiilor
Peter Hurley
foto: mediafax.ro
articol: mediafax.ro
27 iulie 2014
Un irladez în vârstă de 46 de ani, stabilit din 1994 în România, ţara de care s-a “îndrăgostit iremediabil” şi despre care nu ştia unde se află pe hartă, organizează de cinci ani, la Săpânţa, un festival unic de promovare a tradiţiilor maramureşene – “Drumul lung spre Cimitirul Vesel”.
Peter Hurley a păşit prima dată în România în 1994 şi de atunci s-a stabilit definitiv aici. A învăţat să vorbească aproape perfect româneşte, cu un uşor accent irlandez, poartă cu mândrie costumele populare româneşti despre care spune că sunt “impresionante” şi crede că românii au o energie pozitivă, deşi se confruntă tot timpul cu greutăţi.
“Am decis că vreau să locuiesc în Europa de Est în 1993, după ce am făcut o scurtă vizită la Praga. Mi-am spus atunci că în momentul în care voi avea ocazia să mă mut în această parte a lumii, o voi face. Şi ocazia s-a ivit în 1994, când m-a sunat un prieten şi mi-a propus să mă mut în România, să pornim o firmă de consultanţă în marketing. Am acceptat fără să stau pe gânduri, deşi nici nu ştiam unde se află România pe hartă”, a povestit Peter Hurley corespondentului MEDIAFAX.
Zis şi făcut. Tânărul atunci în vârstă de 26 de ani şi-a luat bagajele şi a venit în România, s-a stabilit în Bucureşti şi, împreună cu prietenul său, a pus bazele a două firme de publicitate.
Peter Hurley spune că timp de 15 ani a fost fidel acestui domeniu, însă din 2009 a decis că este timpul să promoveze tradiţiile româneşti, aşa că a înfiinţat o asociaţie interculturală de tradiţii şi a început să promoveze România, ţara despre care spune că a devenit a doua sa patrie.
Irlandezul, îmbrăcat într-o cămaşă populară din zona Maramureşului, este energic şi vorbeşte cu drag despre români şi obiceiurile lor, despre care crede că ar trebui promovate mai mult.
“Vorbim despre o civilizaţie mare, rurală, vie, care este autentică şi spectaculoasă. În momentul în care vezi pentru prima dată o astfel de civilizaţie, mă refer la cineva ca mine, care nu a ştiut ce este aici până nu am venit prima dată, ţi se răstoarnă multe lucruri în cap. Vezi ceva ce nu ai văzut niciodată, nu ai crezut că există aşa ceva”, spune Peter Hurley.
Irlandezul crede că tradiţiile româneşti s-au conservat destul de bine în spaţiul intracarpatic datorită “poziţiei geopolitice a României, ortodoxiei şi comunismului, care a împiedicat dezvoltarea”.
“Acum, mai important este ca românii să conştientizeze că tradiţiile lor sunt o comoară vie şi fragilă”, este de părere Peter Hurley, iar în ochi i se citeşte entuziasmul când vorbeşte despre acest subiect.
Hurley se declară îndrăgostit iremediabil de România şi spune că în timp şi-a format o părere bună despre români, pe care îi vede “încărcaţi de o energie pozitivă, deşi luptă zi de zi cu greutăţile”.
“Opinia mea despre România s-a format în România, trăind împreună cu românii. Spre deosebire de alţii din Vest, care au opinii deformate şi nu tocmai pozitive. Partea bună este că opiniile lor deformate sunt greşite”, crede bărbatul, care spune că nici nu se gândeşte să se mute în altă ţară.
cititi mai mult pe mediafax.ro