(riseproject.ro) Centrul Vechi al capitalei: Stapanii cluburilor
În clubul proprietarilor din Centrul Vechi și-au făcut loc în ultimii ani politicieni, cetățeni moldoveni conectați la lumea interlopă, foști demnitari români și afaceriști cu probleme penale. RISE Project și cotidianul Adevărul au indexat interesele, dar și problemele cluburilor din principalul pol al distracției din Capitală.
(Puteți vizualiza în hartă problemele fiecărui local în parte: risc seismic, conexiuni politice, datorii la stat și dacă proprietarii au dosare penale)
11 noiembrie 2015, Centrul Vechi. Într-un restaurant turcesc cinci oameni discută relaxat despre afaceri la masă. Paharele de vin alb sunt transpirate. „Ia spune, știi cumva dacă un englez poate cumpăra un teren în România?”, întreabă unul dintre ei și aude scurt un „nu” răspicat. Răspunsul negativ l-a primit de la Sergiu Diacomatu, fostul vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Diacomatu a fost un afacerist discret până când procurorii anticorupție l-au acuzat anul trecut în dosarul retrocedărilor, alături de Alina Bica, fosta șefă a DIICOT.
Reporter: (…) Sunteți domnul Sergiu Diacomatu?
Sergiu Diacomatu: Da.
Reporter: Sunt jurnalist. Putem vorbi un minut?
Sergiu Diacomatu: De unde m-ați găsit așa?!
Reporter: Avem redacția aici, lângă, și eram la masă cu colegii.
Sergiu Diacomatu: (…) Am crezut că ești de la DNA.
Sergiu Diacomatu deține clubul The Tube din Centrul Vechi din Bucureși, împărțind afacerea cu Mugur Mihăescu, cunoscut publicului ca „Garcea” din serialul de comedie Vacanța Mare.
Clubul lor se află pe Lipscani, la subsolul unei clădiri moderne deținute de Alin Cocoș, fiul afaceristului Dorin Cocoș, ambii acuzați în dosarul retrocedărilor. Mihăescu și Diacomatu îi plătesc lui Cocoș jr. o chirie lunară de 7.500 de euro, dar susțin că habar nu au cine e proprietarul spațiului.
La câteva sute de metri, pe strada Smârdan, Mugur Mihăescu gestionează pub-ul St. Patrick. Acesta este în portofoliul Irish Pub Concept SRL, prin care actorul mai deține și o cotă din magazinul Muzica. De pe urma lor, firmele lui Mihăescu au încasat în ultimii cinci ani peste cinci milioane de euro.
O lume mică Critic constant al clasei politice, Mugur Mihăescu a cotizat 75 de mii de lei la vistieria partidului lui Gabriel Oprea, UNPR, în 2012, un important an electoral.
Actorul este partener de afaceri și cu fiul lui Silviu Prigoană, candidat tot în 2012 la alegerile pentru Primăria Capitalei. Honorius Prigoană, asociatul direct al lui Mihăescu, a concurat și el din parteaPDL la un loc de deputat într-un colegiu din Capitală. Cei doi Prigoană au fost susținuți atunci de Elena Udrea, șefa PDL București, soția lui Dorin Cocoș la acel moment. Tot în 2012, Mugur Mihăescu a candidat ca independent la primăria sectorului 5, iar apoi s-a înscris în partidul lui Gabriel Oprea, fost partener de afaceri cu Dorin Cocoș.
Clauză împotriva incendiilor La capătul străzii Smârdan, mai precis la intersecția cu strada Șelari, funcționează un alt club – The Vintage. Clubul are o istorie comună cu vecinul Finnish, ambele deschise și în timpul săptămânii. Afacerile au fost fondate de gălățeanul Remus Vasile Nica. Acesta a fost asociat cu Nicolae Dobreanu, un alt om de afaceri activ in domeniul restaurantelor. Asocierea din Finnish s-a tranșat până nu demult, prin intermediul unui alt SRL și un offshore din Seychelles, al cărui reprezentat în România este libanezul Bilal Wehbe. Offshore-ul a deținut clubul, dar apoi a ieșit din afacere. La rîndul său, Bilal e un apropiat al grupării de afaceri condusă de Jihad El-Khalil, unul dintre cei mai mari traderi de grâne și proprietari de teren agricol din România, investigat pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Restaurantele și barurile în care Nica a fost și este asociat au avut anul trecut încasări de peste 1 milion de euro. Cu toate acestea, două dintre afacerile conduse de el sunt executate de Fisc pentru restanțe la buget.
cititi continuarea pe: riseproject.ro
(riseproject.ro) Iohannis a pierdut casa „fabrica-de-bani”, luata de la stat prin acte false
Curtea de Apel Brașov a respins astăzi recursul prin care Klaus Iohannis a încercat să își salveze casa pe care o deține, în coproprietate, în centrul Sibiului. E vorba de casa luată de la stat, cu acte false, al cărei parter l-a închiriat, acum 14 ani, băncii Raiffeisen – câștigând, în acest fel, aproximativ 320.000 de euro.
Citiți, în detaliu, despre această afacere: Moștenirea din spatele averii imobiliare a lui Klaus Iohannis
Cei 320.000 de euro sunt banii din care Iohannis și-a cumpărat alte trei case, după cum a povestit, în campania electorală de acum un an. (Povestea, AICI).
Decizia de astăzi a Curții de Apel Brașov stabilește același lucru ca alte trei hotărâri ale Tribunalului Brașov, din 2008, 2010 și 2014.
De la prima, din 2008, până astăzi, timpul a trecut din termen în termen de judecată, iar procesul a fost tergiversat de Iohannis (și de asociatul lui din acest litigiu) prin invocarea unor motive procedurale.
Amânările au însemnat bani în plus pentru președintele României: câte 30.000 de euro pe an, după cum scrie în contractul pe care l-a încheiat cu Raiffeisen în 2001 și 2006. (Contractul, AICI. Actul adițional, AICI).
– Cum a ajuns Iohannis coproprietar al casei de care justiția l-a deposedat astăzi?
– A cumpărat o jumătate din ea în 1999, de la o persoană care tocmai o obținuse în instanță.
Persoana respectivă, împreună cu soția și soacra lui Iohannis, indusese în eroare judecătorii susținând, prin acte false, că se află pe linia de descendență a celui de la care statul român naționalizase această casă și încă una, în anii 1960.
Citiți despre proprietarul istoric al celor două case:
Mortul de pe urma căruia s-a îmbogățit Klaus Iohannis
În 1999, la finalul procesului lor de revendicare, purtat cu acte false, persoana respectivă, soția și soacra lui Iohannis obținuseră ambele case de la stat.
Una dintre ele intrase în proprietatea lor comună: jumătate mersese la soția și la soacra lui Iohannis, iar cealaltă jumătate, la asociatul lor. Cealaltă casă intrase doar în proprietatea asociatului lor.
Imediat după retrocedarea caselor, în iunie 1999, Iohannis a cumpărat de la persoana respectivă, la un preț simbolic, o jumătate și din aceasta a doua casă.
Astfel, imobilele au fost împărțite, în mod egal, între familia Iohannis și asociatul lor.
Citiți despre mai multe despre acest asociat și despre familia lui: Partenerii imobiliari ai soților Iohannis
Falsul prin care au fost revendicate casele a fost ulterior descoperit, iar dreptul noilor proprietari, contestat în instanță.
Așa se face că Iohannis & Co. au pierdut-o, mai întâi, pe prima. Iar apoi, astăzi, după un proces care a ținut 13 ani, pe a doua.
Din cele două case, doar aceasta, a doua, le-a adus beneficii materiale proprietarilor. În total, spun calculele făcute de RISE Project, bazate pe contractele originale de chirie, aproximativ 640.000 de euro. (Calculul, AICI).
Acești bani, intrați, timp de 14 ani, în conturile lui Iohannis și ale persoanei respective, ar fi trebuit să fie încasați de Muncipiul Sibiu – titularul dreptului de proprietate asupra parterului închiriat băncii, până la retrocedarea din 1999.
Ionuț Stănescu, Victor Ilie
Citiți despre cum a ascuns președintele, în declarațiile sale de avere, rentele obținute de pe urma casei pe care a pierdut-o azi în justiție:
Averea familiei Iohannis, rentele nedeclarate
articol preluat de pe: riseproject.ro
A trecut pe partea cealaltă a “Străzii”: la posibilii penali
Klaus Iohannis a pierdut casa luată prin uz de fals şi trebuie să dea statului 320.000 de euro
articol si foto: cotidianul.ro – 13 noiembrie 2015
(Iulia Modiga) Tinerii de la Chișinău au găsit premier pentru Rep. Moldova
13 noiembrie 2015: Tinerii Moldovei în marș de la monumentul lui Ștefan cel Mare la reședința de stat a președintelui Nicolae Timofti
foto: infoprut.ro
articol: Iulia Modiga – infoprut.ro
Iulia Modiga – foto – facebook.com/iulia.modiga
13 noiembrie 2015
O nouă acțiune inedită a avut loc la Chișinău pentru un guvern comun pe ambele maluri ale Prutului. Tinerii Moldovei s-au deplasat vineri seară în marș de la monumentul lui Ștefan cel Mare la reședința de stat a președintelui Nicolae Timofti, unde au aprins făclii și i-au prezentat acestuia premierul îndelung căutat.
„Viitorul nostru este alături de România. Un guvern comun este soluția pentru ieșirea din criza actuală și pentru recuperarea demnității noastre naționale”, a declarat Vitalie Prisăcaru, reprezentant al Mișcării Civice Tinerii Moldovei.
„Tinerii Moldovei sunt aici pentru a-l scoate pe președintele Timofti din bezna în care a ajuns și a arăta adevărata față a schimbării. Soluția pentru a depăși criza actuală este un guvern și un premier comun. Cerem președintelui să îl desemneze pe Dacian Cioloșprim-ministru și în Republica Moldova”, a explicat Anatol Ursu, președintele Mișcării Civice Tinerii Moldovei.
Duminica trecută, tot la Chișinău, la inițiativa Blocului Unității Naționale și a Consiliului Unirii, a avut loc un marș pentru resetarea României și a Republicii Moldova, în contextul în care cele două state erau fără guvern. La București, între timp, a fost desemnat premier. Este vorba despre Dacian Cioloș, fost comisar european în domeniul agriculturii. Cioloș își va prezenta lista noului cabinet duminică. La Chișinău, negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt în toi, însă deocamdată nu s-a vehiculat ca nume de prim-ministru decât cel al liderului PPEM, Iurie Leancă.
Foto: Constantin Grigoriță
articol preluat de pe: infoprut.ro