(riseproject.ro) Harvard și Ikea, afaceri cu păduri traficate
Harvard și Ikea, afaceri cu păduri traficate
foto si articol: riseproject.ro
1 martie 2016
- Cei doi giganți au cumpărat păduri investigate de procurori pentru retrocedări ilegale și revendicate de statul român
- Ikea susține că a verificat istoricul proprietăților înainte să le cumpere de la universitatea americană, dar problemele au apărut ulterior
- Harvard a transferat mai multe suprafețe disputate în instanță către noi filiale pe care le controlează prin firme offshore
În ultimul deceniu, Harvard a cumpărat mari suprafețe de pădure în România de la grupări acuzate de înșelăciune, corupție și spălăre de bani.
Anul trecut, Harvard a cedat aproape 33 de mii de hectare către corporația IKEA, la finalul celei mai mari tranzacții cu păduri din România. În schimb, IKEA a plătit, în iunie 2015, peste 56 de milioane de euro ca să își asigure materia primă pe termen lung, fiind la prima achiziție globală de terenuri forestiere pentru exploatare.
Grupul suedez de mobilă a preluat, la pachet, și păduri traficate, deși susține că a verificat atent toate proprietățile înainte să le cumpere.
LITIGII ȘI ANCHETE PENALE Suprafețele forestiere cu probleme juridice sunt amplasate în Vrancea, județ în care Harvard și IKEA au cumpărat, pe rând, cele mai multe păduri – peste o treime din întregul portofoliu.
Intermediarii locali care au facilitat vânzarea pădurilor către Harvard sunt investigați de procurori pentru mai multe infracțiuni: înșelăciune, corupție, activități de criminalitate organizată și spălare de bani.
Separat, Romsilva, regia care administrează pădurile statului, încearcă să recupereze, în instanță, alte suprafețe forestiere din Vrancea. Aproape 3400 de hectare sunt în prezent fie revendicate de Romsilva, fie anchetate de procurori. Adică, în total, o suprafață de 10 la sută din portofoliul pe care Harvard l-a deținut în România.
Procedura standard a fost ca Romsilva să atace mai întâi restituirile ca să obțină anularea titlului inițial de proprietate, iar apoi să ceară desființarea contractelor de vânzare – cumpărare. Litigiile cu filiala Harvard au devenit cunoscute abia după ce Romsilva a dat în judecată beneficiarul final al pădurilor respective. Într-un prim caz, Romsilva a câștigat până acum, iar Harvard a făcut recurs, luna trecută, ca să nu piardă definitiv 108 hectare în Vrancea.
Avocații angajați de Harvard au susținut, în instanță, că filiala universității din România a fost cumpărător de bună credință. Judecătorii nu au fost însă de acord. Magistrații au concluzionat că Harvard a știut ce cumpără și că nu poate invoca buna sa credință: “Din formularea contractului încheiat cu Scolopax SRL (n.r.- filiala Harvard) reiese că societatea cunoștea că este posibil să fi cumpărat bunul altuia, deoarece vânzătorii nu deţineau documentele de proprietate cerute de lege, ci doar promiteau cumpărătoarei că vor obţine modificarea titlului de proprietate“.
RISCURI SUPLIMENTARE Documentele obținute de RISE Project arată un alt risc major pentru Harvard. Pădurile au fost preluate de filiala Harvard fără ca Romsilva să le poată cumpăra înainte, pe baza dreptului de întâietate al statului la achiziția suprafețelor forestiere.
Jonas Jacobsson, administratorul filialei Harvard, le-a cerut avocaților să analizeze acest risc abia în 2010, când universitatea acumulase deja peste 30 de mii de hectare. Terenurile forestiere au fost cumpărate între 2005 și 2010, interval în care legislația s-a schimbat de mai multe ori.
Opinia avocaților nu a fost tranșantă. Într-un memorandum confidențial, casa de avocatură Salans, Moore și Asociații îi explică lui Jacobsson că normele legale sunt neclare și îi recomandă ca proprietățile să fie asigurate la o companie de profil împotriva riscului ca tranzacțiile să fie anulate.
Raportul firmei Salans indică riscurile
cititi continuarea pe: riseproject.ro
Cerem ANPM să ne pună la dispoziție un website funcțional și util!
Cerem ANPM să ne pună la dispoziție un website funcțional și util
foto si articol: de-clic.ro
În data de 20 octombrie 2015, pe portalul Ministerului Mediului apare, în dezbatere publică, Proiectul de HG privind aprobarea cheltuielilor de investiții pentru proiectul Implementare servicii publice electronice pentru eficientizarea interacțiunii cu publicul al ANMP (ANPM – Agenția Națională pentru Protecția Mediului) în valoare de 8 milioane euro.
În acest context, Asociația Salvați Bucureștiul și CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, 2 organizații care lucrează împreună cu grupuri de cetățeni și care poposesc frecvent pe site-ul Agenției Naționale de Mediu, au solicitat organizarea unei dezbateri publice.
După mai multe schimburi de mail-uri între Salvați Bucureștiul și ANPM și solicitări ale documentației proiectului, aceasta din urmă trimite pe mail invitația la dezbaterea publică către reprezentanții Salvați Bucureștiul cu 21 ore înainte ca aceasta să aibă loc.
La dezbatere, pe 5 februarie 2016, reprezentanții Salvați Bucureștiul nu au primit răspunsuri la întrebări, ba mai mult, cerând documentația care fundamentează proiectul de 8 milioane euro, Toma Petcu, președintele Autorității, le spune acestora: „Nu contează ce spuneți, ascultăm așa…” (vezi video)
Dacă doriți și voi să aveți acces real la autorizațiile și acordurile pe care le emite Agenția Națională de Protecție a Mediului, vă rugăm să semnați această petiție. ASB și CeRe au adresat deja o scrisoare deschisă și vor avea grijă ca lista cu semnături să ajungă la decidenți.
***
Petiție formulată pe 19 februarie 2016 în cadrul proiectului ”Participare publică și acțiune juridică pentru decizii de mediu mai bune în București”. Proiectul este realizat de Asociația Salvați Bucureștiul și Fundația Centrul de Resurse pentru participare publică și finanțat prin granturile SEE 2009–2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009–2014. Întreaga răspundere asupra conținutului revine Asociației Salvați Bucureștiul și Fundației Centrul de Resurse pentru participare publică. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene, accesați www.eeagrants.org. Pentru informații despre Fondul ONG accesați www.fondong.fdsc.ro.
Inițiatori: Asociația Salvați Bucureștiul, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Destinatar: Ministrul Mediului, Cristina Pașca-Palmer
Stimată Doamnă Ministru,
De prea mult timp instituțiile aflate în subordinea ministerului pe care îl gestionați mimează consultarea publică și transparența. Unul dintre cele mai sugestive exemple este cel al ANPM – Agenția Națională pentru Protecția Mediului, care urmează să aprobe investiții generoase pentru Servicii publice electronice pentru eficientizarea interacțiunii cu publicul, în condițiile în care chiar înaintea dezbaterii ANPM nu publicase documentația pe site-ul său, ba mai mult, recent, de pe actualul site ANPM este dificil de ajuns la informațiile de pe vechiul site. Dezbaterile publice sunt obținute doar la presiunea societății civile iar atunci când acestea au loc sunt anunțate (dacă sunt anunțate) cu prea puțin timp înainte.
Având în vedere cele de mai sus, semnatarii acestui demers se alătură solicitărilor Asociațiilor Salvați Bucureștiul și CeRe și cer Ministerului Mediului următoarele:
1. publicarea pe site a întregii documentații ce fundamentează investițiile de 8 milioane euro preconizate pentru ANPM,
2. modificarea site-urilor agențiilor de mediu (națională și județene),
3. organizarea unei noi dezbateri publice anunțate din timp.
Considerăm că un prim pas spre ”eficientizarea interacțiunii cu publicul” trebuie să fie tocmai discutarea în mod transparent a investițiilor substanțiale care urmează să susțină această eficientizare.
Semnați aici petiția Cerem ANPM să ne pună la dispoziție un website funcțional și util!
articol preluat de pe: de-clic.ro
Autoritatea Electorală Permanentă – Comunicat de presă privind numărul de cereri pentru Corpul experților electorali
Autoritatea Electorală Permanentă
foto si articol: roaep.ro
26.02.2016
Comunicat de presă
privind numărul de cereri pentru Corpul experților electorali
Autoritatea Electorală Permanentă anunță că, până la data de 25 februarie 2016, au fost înregistrate la nivel național 32.477 de cereri din partea persoanelor care doresc să facă parte din Corpul experților electorali, din cadrul căruia vor fi desemnați prin tragere la sorți președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora.
Pentru cele 18.597 de secții de votare existente, este nevoie de 37.194 de experți electorali, iar în acest moment există 1.729 de localități în care nu este îndeplinit necesarul de experți electorali. Dintre acestea, 614 localități figurează cu zero cereri înregistrate pentru această funcție.
Printre județele cu cele mai multe localități care înregistrează deficit de experți electorali se numără Bihor (86 de localități), Teleorman (68 de localități), Dâmbovița (67 de localități), Vaslui (64 de localități), Olt (60 de localități).
În Anexa nr. 1 găsiți o statistică pe județe privind numărul de localități cu deficit de experți electorali.
La nivelul municipiului București, situația cererilor depuse de către persoanele care doresc să fie președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora este următoarea:
Sectorul 1: Pentru cele 163 de secții de votare, s-au înscris 41 de persoane, cu 285 mai puține decât necesarul de 326 de experți electorali;
Sectorul 2: Pentru cele 202 secții de votare, s-au înscris 137 de persoane, cu 267 mai puține decât necesarul de 404 experți electorali;
Sectorul 3: Pentru cele 274 de secții de votare, s-au înscris 69 de persoane, cu 479 mai puține decât necesarul de 548 de experți electorali;
Sectorul 4: Pentru cele 178 de secții de votare, s-au înscris 90 de persoane, cu 266 mai puține decât necesarul de 356 de experți electorali;
Sectorul 5: Pentru cele 196 de secții de votare, s-au înscris 75 de persoane, cu 317 mai puține decât necesarul de 392 de experți electorali;
Sectorul 6: Pentru cele 233 de secții de votare, s-au înscris 84 de persoane, cu 382 mai puține decât necesarul de 466 de experți electorali.
AEP încurajează implicarea cetățenilor în alegeri în calitate de președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora. Informații privind modalitatea de înscriere pentru Corpul experților electorali sunt accesibile în clipul informativ realizat de AEP, care poate fi vizionat pe pagina oficială de Facebook a instituției noastre și pe canalul de Youtube, la următoarele adrese:
https://www.facebook.com/AutoritateaElectoralaPermanenta/?fref=ts
https://www.youtube.com/watch?v=ooWRa1lYKIk
Reamintim că, pentru activitatea în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, președinții acestora și locțiitorii lor primesc o indemnizaţie stabilită în condițiile legii.
Direcția comunicare și relații externe
26.02.2016
articol preluat de pe: roaep.ro