Alfonso Castaldi (1874 – 1942), compozitor, dirijor și profesor de muzică român de origine italiană
Alfonso Castaldi
foto: 433.ro
articole: ro.wikipedia.org; youtube.com
Alfonso Castaldi (n. 23 aprilie, 1874 Maddalone, Italia – d. 6 august 1942, București) a fost un compozitor, dirijor și profesor de muzică român de origine italiană, stabilit în România la vârsta de 20 de ani.
A început studiile muzicale la Maddalone (1879-1883) cu Michele Serino (teorie-solfegiu) și Luigi Picillo (teorie-solfegiu, armonie), și le-a cotinuat la Conservatorul din Napoli (1883-1889) cu Paolo Serrao (armonie), Francesco Cilea și Umberto Giordano (contrapunct, fugă, compoziție).
A fost profesor particular de mandolină, chitară, vioară și teorie muzicală la Galați (1896-1901) continuând ca profesor de orchestră (1904-1905), de armonie, contrapunct, compoziție și orchestrație la Conservatorul din București (1905-1940).
În 1914 a fondat orchestra Tinerimea simfonică din București.
Între 1925 și 1929 a fost inspector al muzicii în Ministerul Artelor.
În afară de prelucrări după autori preclasici, a compus două simfonii, schița simfonică „Tarantella” (1904), poeme simfonice („Talatta”, 1906; „Marsyas”, 1907), muzică de cameră. Are realizări și în domeniul muzicii vocale (coruri, cântece, etc.). Creația sa muzicală, caracterizată prin pragmatism și meșteșug artistic, se resimte de influența impresionismului. Deosebit de importantă a fost activitatea sa pedagogică în domeniul predării armoniei și contrapunctului, fiind profesorul multor compozitori și dirijori români, printre care George Georgescu, Ion Dumitrescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Alessandrescu, Nicolae Brânzeu, Ion Vasilescu.
A fost și un talentat artist plastic, pictând portrete și peisaje. A făcut parte din cercul de artiști plastici de seamă ai vremii sale: Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Fritz Storck, Paul Verona, Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Alexandru Szathmary, Iosif Iser și Oscar Han.
Lucrări
muzică de teatru
- Floriana, 1902, operă într-un act, libretul de V. Ambra;
- Făt Frumos (Porc Împărat), 1915, feerie în 3 acte și 5 tablouri, libretul de G. Diamandy. muzică vocal-simfonică
- Missă pentru solist, cor mixt și orchestră, 1889;
- La chanson d’Eve, 1911, patru poeme lirico-simfonice pentru voce și orchestră, versuri de Ch. Van Lerberge.
muzică simfonică
- Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Fritz Storck;
- Tarantella, 1904, schiță simfonică pentru instrumente de coarde;
- Thalassa, 1906, poem simfonic;
- Marsyas, 1907, poem simfonic pentru orchestră mare;
- Simfonia nr. 1 în la minor, 1916;
- Simfonia nr. 2 L’Eroe senza glorie, 1925.
muzică de cameră
- Elegie pentru vioară și pian, 1886;
- Cvartet de coarde în stil antic;
- Cvartet de coarde nr. 2;
- Marșul vânătorilor, 1901, pentru pian solo;
- Elegie pentru violoncel și pian,;
- Nani, nani al păpușii, 1929, pentru harpă solo
muzică corală
- Lauda di Beatrice, 1921, pentru două coruri la 8 voci, versuri de Dante Alighieri
muzică vocală
- Due melodie per canto e piano-forte sul poesie d’autori del secolo XVII, 1913
Disticții
- Premiul de muzică al Ministerului Cultelor și Artelor (1925)
- Premiul Național de Muzică (1929).
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; youtube.com
(Iulian Tănase) “Am mare încredere în Nicușor Dan, și asta pentru că am mare încredere în matematicienii care sînt talentați la fotbal”
Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați Bucureștiul
foto: facebook.com
articole: Iulian Tănase
Iulian Tănase – foto: facebook.com
20 aprilie 2016
La sfîrșitul lunii februarie, într-o noapte, i-am trimis un mesaj Alinei Gorghiu în care îi spuneam – vedeți mai jos ce îi spuneam. Din păcate, mi-am răcit tastatura de pomană. Bușoi, Orban, Marian Munteanu, iar acum Predoiu. Varză! Nu mai am nici o influență în PNL, cum, de altfel, niciodată nu am avut, haha!
Iată mesajul:
„Dragă Alina,
N-am mai vorbit de mult, și îndrăznesc să îți scriu pentru că am văzut că l-ați retras din calitatea de candidat la Primăria Capitalei pe insipidul și antipaticul domn Bușoi. Ați făcut foarte bine. Însă Ludovic Orban este o propunere banală. Oamenii s-au săturat de fețele astea vechi, de consistența materialelor reciclabile.
PNL ar fi putea da o lovitură de imagine și de caracter dacă ar anunța că îl susține la Primărie pe Nicușor Dan. Eu îl cunosc pe Nicușor de vreo 20 de ani, este de departe cel mai serios tip care candidează la Primărie (cu șanse mici, e drept, în condițiile în care nu este sprijinit de nici un partid mare). Epoca lui Orban s-a dus, la revedere, ne-a părut bine de cunoștință, mai treceți pe la noi, puteți veni și cu chitara, dacă doriți.
Gîndește-te la această variantă. Asta nu înseamnă (doar) că PNL nu are, printre cadrele proprii, un candidat potrivit, înseamnă în primul rînd că interesul comunității este mai important, în viziunea PNL, decît propriul orgoliu de partid.“
(Alina mi-a răspuns rapid la mesaj, dar ce păcat că PNL continuă să nu facă ce le-am recomandat eu.)
19 aprilie 2016
Vreau să vă povestesc o mică întîmplare, care nici măcar nu e o întîmplare, ci doar o întîlnire, ba chiar o reîntîlnire, și mă bucur că memoria mea, destul de deficitară, a reușit să o păstreze intactă.
Mă oprisem într-o zi în „6 martie“, așa cum continuam încă să îi spun cantinei de la Drept, ca să iau masa de prînz, un prînz care nu putea fi decît modest, dar pentru mine niciodată nu a contat prea mult acest aspect, cele 70 de kilograme pe care le aveam și încă le am îmi sînt martore. Nu mai știu exact cînd s-a întîmplat asta, poate în urmă cu vreo șapte-opt ani, cînd eram student la Filosofie. La cantină l-am zărit pe Nicușor Dan, mînca singur la o masă. Ne știam deja de cîțiva ani buni, căci între Academia Cațavencu și Facultatea de Matematică existase într-o vreme o adevărată rivalitate în ceea ce privește teoria jocurilor de fotbal, în sensul că echipa AC luase bătaie de foarte multe ori de la echipa de fotbal a Facultății de Matematică, din care făcea parte și Nicușor, așa că nici vorbă de rivalitate, căci matematicienii erau mult mai buni la fotbal decît academicienii. Probabil că puțini știu că Nicușor este un foarte bun jucător de fotbal, dar să revin.
Văzîndu-l singur la masă, m-am dus la Nicușor ca să îl salut și să schimbăm cîteva vorbe. L-am întrebat ce mai face, și Nicușor mi-a spus că lucrează, de vreo doi ani, la o problemă de matematică. Am tresărit. Știam că Russell și Whitehead lucraseră vreo 11 ani la Principia Mathematica, dar tot mi s-a părut ciudat cînd Nicușor mi-a spus că lucrează de doi ani la o problemă. L-am întrebat, și asta e tot ce îmi mai amintesc din discuția noastră, cam cîte persoane pot înțelege problema la care lucrează el, și Nicușor mi-a spus că vreo 200.
Ce vreau să spun cu asta: eu, ca locuitor al Capitalei, aș vrea ca Nicușor Dan să aibă șansa de a lucra vreo cîțiva ani la problema numită „București“, căci Bucureștiul nu doar că are mari probleme, dar este el însuși, ca oraș, o mare problemă. Am mare încredere în Nicușor, și asta pentru că am mare încredere în matematicienii care sînt talentați la fotbal. 
articole preluate de pe: facebook.com/iulian.tanase
* Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați Bucureștiul. Nascut in 1969 la Fagaras. Liceul Radu Negru Fagaras 1984-1988, cu doua premii I la Olimpiada Internationala de Matematica. Studii in matematica la Universitatea Bucuresti, Universitatea Paris 11, Universitatea Paris 13 si Ecole Normale Superieure Paris. Doctor in matematica 1998 (Universitatea Paris 13). Cercetator la Institutul de Matematica al Academiei Romane. Organizator, prin Asociatia Tineri pentru Actiune Civica, al Forumurilor Tinerilor Români cu Studii în Străinătate, în 2000 și în 2002. Membru fondator si director executiv al Scolii Normale Superioare Bucuresti, universitate de elita in stiintele exacte. Initiatorul si presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, din 2008.
(Loredana Diacu) Profesorii pichetează Guvernul: “Şcoala va fi şcoală când statul va fi stat!”
Profesorii pichetează Guvernul, 18.04.2016
foto: Eugen Horoiu
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
18 aprilie 2016
Revoltate de eterna pauperizare a învăţământului şi de faptul că noua lege a salarizării prevede salarii de 13.000 ron pentru demnitari şi doar 1300 de lei pentru un profesor debutant, cadrele didactice au ieşit în stradă.
Sute de cadre didactice afiliate la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au protestat luni, în Piaţa Victoriei, nemulţumite de salariile foarte mici şi de condiţiile din învăţământ care nu îi mai motivează nici pe profesori, nici pe elevi.
Principalele nemulţumiri ale cadrelor didactice sunt legate atât de nivelul actual de salarizare, total nemotivant, cât şi de proiectul de ordonanţă privind legea salarizării care prevede micşorări salariale pentru unele categorii de cadre didactice.
“Am venit aici pentru legea salarizării în principal, pentru faptul că domeniul învăţământului nu reprezintă o prioritate pentru acest Guvern. Suntem foarte supăraţi, nu se poate ca într-o lege a salarizării să pui 13.000 ron pentru un parlamentar şi 1300 de lei pentru un profesor debutant, când ştim foarte clar că la nivelul învăţământului ducem lipsă de personal calificat căci salarizarea nu motivează tinerii să intre în sistem!”, a declarat Ramona Mangu.
“Cele mai multe cadre didactice calificate au ieşti la pensie şi în acest moment nu mai intră tineri, nu mai au înclinaţii spre acest domeniu! Lipseşte personalul calificat şi motivat, în primul rând pentru a continua. Ştiţi cum e, şcoala va fi scoală când statul va fi stat!”, a adăugat sindicalista.
FSLI acuză că din grilele de salarizare propuse de Guvernul Cioloş, reiese că pentru anumite categorii de cadre didactice şi pentru personalul didactic auxiliar, salariile vor fi mai mici cu 7% decât cele actuale pentru educatoarele şi învăţătorii debutanţi, categorii care vor fi salarizate la nivelul salariului minim brut pe economie; cu până la 29% pentru învăţătorii şi educatoarele cu studii medii şi cu 6% pentru profesorii debutanţi, informatician IA şi pentru administratorii financiari de gradul I.
Alte nemulţumiri ale cadrelor didactice vizează nedecontarea, în integralitate, de către autorităţile publice locale a cheltuielilor cu naveta a cadrelor didactice, creşterea alarmantă a numărului de agresiuni fizice şi verbale asupra personalului didactic săvârşite de către elevi şi uneori de către părinţii “care ştiu mai bine ce trebuie predat şi ce note trebuie să ia copiii”, precum şi inactivitatea factorilor de decizie în stoparea fenomenului de depăşire a numărului maxim de şcolari/preşcolari per clasă/grupă. Astfel, cadrele didactice ajung să lucreze cu mult mai mulţi elevi decât precede regulamentul, ceea ce duce la stres şi boli profesionale.
Profesorii mai acuză că programele şcolare nu sunt adaptate la nevoile reale de formare ale elevilor şi nici la cerinţa de pe piaţa de muncă, iar funcţiile de conducere din învăţământ sunt politizate.
În plus, multe unităţi de învăţământ nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, iar personalul nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar sunt supraîncărcate, în condiţiile reducerilor de posturi din anii anteriori.
Protestul, la care au luat parte sute de sindicalişti din toată ţara, a avut ca fundal sonor melodii ale lui Vali Sterian, celebra “Vin ai noştri, pleacă-ai noştri, noi râmânem tot ca proştii” a lui Victor Socaciu, dar şi “Corul sclavilor” din Nabucco. Mai mult, un profesor prezent la protest a compus un cântecel pentru ministrul Curaj.
Vedeti aici imagini si inregistrare de la protest
articol preluat de pe: epochtimes-romania.com