DNA are tehnică nouă de interceptare: Contacte sau poze extrase din telefoane şi urmărire pe Facebook/ Softul poate recupera inclusiv datele şterse din mobile sau calculatoare
DNA are tehnică nouă de interceptare: Contacte sau poze extrase din telefoane şi urmărire pe Facebook/ Softul poate recupera inclusiv datele şterse din mobile sau calculatoare
foto preluat de pe: wccftech.com
articol preluat de pe: mediafax.ro
13 octombrie 2017
DNA s-a dotat cu sisteme noi de ascultare şi urmărire, potrivit unei licitaţii publice. Începând de astăzi, Direcţia are softuri care pot sparge orice fel de telefon din care poate extrage contacte, poze, mesaje, inclusiv cele care au fost şterse. Valoarea investiţiei se ridică la 670.00 de euro.
La capitolul telefoane telefoane mobile, achiziţia DNA prevede softuri care să extragă date din telefoane, precum Apple, Alcatel, BlackBerry, Samsung, Sanyo, Sharp, Sony (SonyEricsson), însă lista este mult mai lungă. La acestea se adaugă şi replicile chinezeşti ale dispozitivelor mobile şi dispozitive de stocare de tip card de memorie.
DNA a cerut ca softul să suporte cel puţin 2400 modele de dispozitive mobile pentru deblocare parole/ecran pin şi funcţiile de ocolire a măsurilor de siguranţă. Potrivit caietului de sarcini, sistemul cumpărat de DNA va putea identifica locaţia unei persoane chiar dacă sistemul este în mod offline pentru GPS.
Nici ştergerea mesajelor sau a contactelor nu mai rămâne un secret. Softul achiziţionat de Direcţia Naţională Anticorupţie poate recupera inclusiv datele şterse din mobile sau calculatoare. Urmărirea se poate face şi pe reţelele publice: modulul de procesare şi analizare a artefactelor de tip Internet dispune şi de motor de căutare şi recuperare din spaţii nealocate (funcţii carver) pentru aplicaţii web, cum ar fi: Facebook, Google Drive, Google Chat, Skype, Dropbox, Torrent etc”, se arată în caietul de sarcini.
Softul poate să cloneze cartele, să decodeze agende de telefon, să acceseze notiţele sau aplicaţiile instalate în telefon.
(…)
•Arată şi extrage informaţiile despre dispozitivul mobil, marca, model, IMEI.
•Efectuează copii în mai multe modalităţi: logic, fizic, sistem de fişiere, extragere de parole, captură de ecran prin intermediul cablurilor sau a unei camere video.
• Suportă efectuarea de copii pentru sistemele de operare pe dispozitive: iOS, Android, BlackBerry, Symbian, Windows Mobile şi Palm şi replicile chinezeşti
Software-ul urmează să suporte 8700 dispozitive mobile profilate pentru extracţie logica şi decodare şi decodează imagini JTAG pentru minimum 130 dispozitive specifice.
(…)
“Aplicaţia va permite realizare de clone pentru SIM/ MicroSIM/ NanoSIM şi va suporta abilitatea de a efectua capturi de ecran şi imagini a ecranului dispozitivului mobil printr-o camera video separata, dedicată soft-ului; Analizează datele extrase din dispozitive mobile şi exportul datelor informatice: Decodează/converteşte informaţiile despre geo-locaţie fiind posibilă accesarea pe harta din software direct. Va decoda şi analiza agendelor de telefon, lista de mesaje SMS, MMS, Jurnal de apeluri, Mai mult, sistemul va putea accesa calendarul, notiţele sau aplicaţiile instalate în telefon”, prevede caietul de sarcini.
Aplicaţia exportă datele extrase (agenda de telefon, lista de mesaje SMS, MMS, email, IM, calendar, jurnal de apeluri, date despre aplicaţii, fotografii, video, muzica, sunete, date acumulate în browser de internet şi a altor fişiere) în format proprietar, în format PDF, DOC/DOCX, XLS/XLSX şi XML cu posibilitatea de filtrare şi selecţie a acestora.
Cei vizaţi vor putea fi urmăriţi chiar dacă sistemul este offline pentru GPS, iar sistemul va recupera toate datele ascunse sau şterse, inclusiv mesaje, imagini sau contacte.
cititi mai mult pe: mediafax.ro
(Vlad Cubreacov) Din nou despre recunoașterea martirilor români
Icoana celor 100 000 de martiri georgieni, căzuți de sabie persană
foto: cubreacov.wordpress.com
articol: Vlad Cubreacov
17 octombrie 2017
Vlad Cubreacov – foto: facebook.com
Am asistat cum câteva minute la o polemică între prieteni pe subiectul canonizării martirilor români numiți de unii sfinții închisorilor. Discuția m-a întristat din cauza accentelor puse de prietenii mei care au încercat să se contrazică, să fie polemici, cu toate că mie mi-au părut cu toții, în intenția lor, consensuali.
Toată lumea discută despre canonizare. Termenul este de principiu corect, dar se referă la formă și proceduri, nu la fondul problemei. Iar problema trecerii martirilor români în rândul sfinților lui Dumnezeu nu este (doar și mai întâi) o problemă formală, ci tocmai una de fond. Cred că nu trebuie să vorbim despre canonizarea, ci despre recunoașterea martiriului românilor care și-au dat viața pentru Hristos. Problema nu e că nu canonizăm. Problema e că nu recunoaștem. Și nu e vorba de noi ca plinătate a Bisericii, care recunoaștem, dar nu putem canoniza, ci de Sinodul nostru Îndreptător, Sfânt și Mare, care poate canoniza, dar nu recunoaște. Nu-i putem lăsa pe neprietenii Bisericii noastre și ai Ortodoxiei în general să jubileze în fața acestei situații paradoxale, insinuând că Sinodul nostru ar fi temător și obedient față de puterea secular-politică văzută și nevăzută care, de fapt, ea nu dorește recunoașterea sfinților români atâția câți ni i-a dat Dumnezeu.
Am intervenit în discuția prietenilor mei cu un comentariu poate pripit, dar absolut sincer și de la obraz, pe car îl reproduc mai jos:
Lucrurile sunt simple, elementare chiar.
1. Când ne referim la martirii români, la canonizări și la ordonarea istoriei noastre bisericești și naționale, cred că trebuie să o luăm cronologic.
2. În acest sens, trebuie să începem prin a cerceta viața, pătimirile și sfârșitul mucenicesc al celor peste 100 de preoți români, majoritatea absolută ortodocși, dar și unii preoți greco-catolici, martirizați de maghiari într-un singur an: 1848. Evident, au fost martirizați în acel an sângeros și mulți călugări și mireni, iar aceștia nu pot fi trecuți cu vederea. Aici nu este vorba despre neomartiri. Acuș vor fi două secole de la martiriul acestor mărturisitori. Are Sinodul nostru preocupare pentru această pagină sângeroasă din istoria Bisericii noastre? Nu cunosc, dar există temeiuri să neîndoim.
3. După aceasta este firesc să ne concentrăm pe cercetarea vieții, pătimirilor și martiriului creștinilor (preoți, călugări și mireni) uciși pentru credința lor, de mână străină, în Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța.
4. La fel, în cazul creștinilor martirizați în Ardealul de Nord.
5. Abia mai apoi trebuie să ne concentrăm pe cercetarea vieții, pătimirilor pentru credință și sfârșitului martiric al creștinilor din timpul dictaturii instalate în 1948.
cititi mai mult pe: cubreacov.wordpress.com
(Cristina Andrei) Câţi magistraţi sunt în România şi cât la sută dintre ei au semnat memoriul împotriva modificării legilor justiţiei?
Justiţia
foto: facebook.com
articol: Cristina Andrei
8 octombrie 2017
La începutul acestei luni (respectiv pe 2 octombrie 2017), a apărut în spaţiul public un memoriu adresat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, precum şi prim-ministrului României, Mihai Tudose, prin care un număr important de magistraţi solicitau retragerea proiectului de modificare a legilor justiţiei.
Conform site-ului juridice.ro, 3.085 de magistraţi români au semnat memoriul până la această oră. E mult? E puţin? Cât la sută din totalul magistraţilor reprezintă acest număr? Acestea au fost câteva din întrebările pe acest subiect, pe reţelele sociale. Site-ul Epoch Times s-a grăbit să titreze: “Fără precedent: jumătate dintre magistraţii României îi cer lui Tudorel Toader să-şi retragă proiectul“. În urma controverselor (probabil), “jumătate dintre magistraţii României” a devenit “mii de magistraţi”, în strădania autorilor ştirii de a ţine pasul cu realitatea şi de a nu greşi.
După toate aparenţele, sursa datelor pentru ştirea în cauză, privind numărul de magistraţi, români este Wikipedia, conform căreia în România existau, în 2013, 5.500 de magistraţi (2.000 procurori, 3.500 judecători).
Pe blogul judecătorului Cristi Dănileţ găsim, doi ani mai târziu, o informaţie potrivit căreia în 2015 existau în România 7.513 magistraţi (4.733 judecători, 2.780 procurori).
Dincolo de faptul că, teoretic, fie şi doar o singură persoană, dacă adresează un memoriu, trebuie să fie luată în considerare de către autorităţi cu seriozitate şi conştiinciozitate, în virtutea dreptului la petiţionare, este incontestabil că, de fapt, numărul de semnatari contează, totuşi. Aşadar, câţi magistraţi există în România şi cât la sută dintre aceştia au semnat memoriul devine o chestiune importantă pentru acea parte din populaţie interesată de acest subiect.
Am purces, prin urmare, să caut date şi cifre exacte, întru clarificarea chestiunii. Şi unde altundeva să “aterizez”, decât pe site-ul oficial al Consiliului Superior al Magistraturii, unde găseşte tot omul listele cuprinzând magistraţii României?
Pe site-ul CSM, în secţiunea “Magistraţi”, utilizatorii pot accesa listele actualizate cuprinzând magistraţii României, cu nume şi prenume. Marea problemă, însă, este faptul că trebuie să elaborezi o adevărată “metodologie” pentru a afla numărul exact al acestora, întrucât listele nu pot fi consultate propriu-zis online: ele trebuie descărcate şi apoi deschise din calculatorul personal. În plus, listele cu judecători şi cele cu procurori diferă: primele sunt în format doc şi sunt numerotate, iar cele din urmă sunt în format pdf şi nenumerotate. Astfel că “metodologia” mea a fost: 1. Pentru listele de judecători: am făcut sumele corespunzătoare; 2. Pentru listele de procurori: am numărat, pur şi simplu. Aşa că rezultatele pot conţine o oarecare marjă de eroare umană, având în vedere că am avut de “procesat” date (calculat/numărat magistraţi) din vreo 37 de fişiere, pentru a vă putea prezenta rezultatul final:
În România, în luna octombrie 2017, conform datelor CSM, sunt activi 6.483 magistraţi, din care: 4.659 judecători şi 1.824 procurori (la care se adaugă 113 magistraţi asistenţi, deci un total final de 6.596).
Rezultă, prin urmare, că memoriul împotriva legilor justiţiei a fost semnat de circa 47% din magistraţii României.
Q.E.D.