Legea drepturilor civile din 1964
Președintele John F. Kennedy (1917 – 1963) se adresează națiunii prin intermediul televiziunii din Biroul Oval în legătură cu problema drepturilor civile în ziua de 11 iunie 1963
foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org
[The] Civil Rights Act of 1964, în limba română, Legea drepturilor civile din 1964, a fost un act legislativ de o importanță deosebită în istoria modernă a Statelor Unite ale Americii, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a stopat, de asemenea, și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și a fi votat. Segregarea rasială, care fusese aplicată anterior în locurile de muncă, în școli și în general în locurile publice (numite cvasi-eufimistic, “public accommodations“) a fost îndepărtată.
Inițial, puterile de a aplica legea fuseseră destul de reduse, dar în anii care au urmat anului 1964 acestea au fost crescute în mod constant. Congresul american și-a afirmat dreptul de a adăuga legislație suplimentară bazată pe diferite părți ale Constituției Uniunii, și în special datorită puterii sale de a reglementa comerțul dintre statele componente ale Uniunii conform Articolului Întâi (Article One) (secțiunea a 8-a), prin garantarea dreptului tuturor cetățenilor la protejare egală în fața legilor, conform celui de-al Patrusprezecelea Amendament (Fourteenth Amendment), respectiv a drepturilor sale ca entitate legislativă federală de a proteja drepturile de a vota, conform celui de-al Cincisprezecelea Amendament (Fifteenth Amendment).
Origini
Prima pagină a Civil Rights Act of 1964
O astfel de lege a fost cerută de președintele american John F. Kennedy în discursul său televizat adresat națiunii din Biroul Oval al Casei Albe în ziua de 11 iunie 1963. Discursul trata problema drepturilor civile în Statele Unite, iar președintele Kennedy a cerut explicit Congresului să adopte o legislație corespunzătoare în care să fie menționat explicit „dreptul tuturor americanilor de a fi serviți în mod egal în orice locuri publice, precum hoteluri, restaurante, teatre, magazine și alte locuri similare”, respectiv „o protecție mai mare a dreptului de a vota”.
Lyndon B. Johnson promulgă legea drepturilor civile din 1964. Printre invitații aflați în spatele său se numără și Martin Luther King, Jr. – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Fiind inspirată de Legea drepturilor civile din 1875 (conform, Civil Rights Act of 1875), Legea drepturilor civile a președintelui Kennedy includea și mențiunea (prevederea) explicită de a interzice discriminarea existentă anterior în locurile publice (conform, public accommodations), precum și garantarea puterii Procurorului General al Statelor Unite de a se autosesiza, de a iniția și de a se alătura oricăror procese împotriva guvernelor statelor care aveau sisteme școlare segregate. Oricum, proiectul de lege, precum și legea propriu-zisă nu includeau clauze considerate esențiale de către liderii mișcării drepturilor civile, precum protejarea împotriva brutaliății poliției, terminarea discriminării în cazul companiilor private ori garantarea dreptului Departamentului Justiției de a iniția procese de discriminare, respectiv de a aplica terminarea efectivă a discriminărilor.
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
(Stelian Ion – deputat USR) Explicaţii suplimentare la modificările Codului Penal
Explicaţii suplimentare la modificările Codului Penal
foto si articol preluate de pe www.facebook.com
30 iunie 2018
Deputatul USR Stelian Ion aduce explicaţii suplimentare la modificările Codului Penal dedicate infractorilor:
1. Redefinirea noțiunii de funcționar public – prin abrogarea al.2 art.175 CP
Foarte multe categorii profesionale (experți contabili, medici, asistenți medicali, farmaciști, executori judecătorești, mediatori, experți tehnici judiciari, notarii) care în prezent sunt considerate funcționari publici de legea penală nu mai intră în această categorie și nu mai pot fi pedepsite pentru o serie de infracțiuni. Această modificare echivalează cu dezincriminarea mai multor infracțiuni: compromiterea intereselor justiției, delapidarea, neglijența în serviciu, abuzul în serviciu, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, uzurparea funcției.
2. Modificarea de liberarea condiționată – modificarea art.100 CP
- Deținuții vor putea fi eliberați mult mai repede din penitenciare, cu mult înainte de ispășirea pedepselor.
- Infractorii cu pedepse sub 10 ani pot fi eliberați după ce au ispășit jumătate din condamnare, în loc de două treimi cum este în prezent.
- Infractorii cu pedepse de peste 10 ani pot fi eliberați după ce au ispășit două treimi din pedeapsă, în loc de trei pătrimi cum este în prezent.
- Infractorii care au peste 60 de ani vor putea fi eliberați după ce au ispășit doar o treime din pedeapsă, față de jumătate cum este în prezent (dacă pedeapsa nu depășește 10 ani).
- Pentru cei cu pedepse mai mari de 10 ani, după ce au ispășit jumătate din pedeapsă, față de două treimi, cum este în prezent.
3. Confiscarea extinsă – modificarea art.112 ind. 1
Bunurile obținute ilegal vor fi mai greu de confiscat. În loc să pună în acord Codul Penal cu directiva europeană cu privire la confiscarea extinsă, Comisia a adoptat modificări care îngreunează aplicarea acestei măsuri.
Directiva europeană prevede că este suficient ca judecătorul să observe diferențe între averea infractorului și veniturile sale ilicite, în timp ce prevederea introdusă în lege stabilește că trebuie să existe probe certe, dincolo de orice îndoială.
Astfel, în loc să faciliteze confiscarea bunurilor dobândite ilicit, modificarea îngreunează aplicarea acestei măsuri.
Au fost eliminate din infracțiunile pentru care se poate dispune confiscare extinsă, printre care spălarea de bani și constituirea unui grup infracțional organizat.
4. Prescripția răspunderii penale – modificarea art.154 și 155 CP
- S-a redus termenul de prescripție pentru faptele grave pedepsite cu închisoare între 10 și 20 de ani (de la 10 la 8 ani).
- S-a redus la jumătate termenul de prescripție specială, care înseamnă închiderea definitivă a dosarelor, chiar dacă sunt în curs de judecată.
- Un violator va scăpa de dosar dacă nu este condamnat definitiv în 12 ani de la data săvârșirii faptei, în loc de 16, cum este în prezent.
- Un pedofil va scăpa de dosar dacă nu este prins și condamnat definitiv în 15 ani de la data săvârșirii faptei, în loc de 20, cum este în prezent.
- Un funcționar care a comis un abuz în serviciu va scăpa nepedepsit dacă nu primește o condamnare definitivă în 10 ani și jumătate, în loc de 14 ani, cum este în prezent.
5. Concursul de infracțiuni – modificarea art. 39 CP
Sporul de pedeapsă pentru concursul de infracțiuni nu mai este obligatoriu. În plus, a fost redus la maxim 3 ani, indiferent de numărul de infracțiuni săvârșite și de pedepsele aplicate. În prezent, sporul este unul obligatoriu și egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse care se adaugă la pedeapsa cea mai gravă.
În Codul Penal actual pedepsele au fost deja reduse, dar sporul a devenit obligatoriu. Intenția a fost să se pedepsească astfel mai aspru persoanele care comit mai multe infracțiuni. Iordache vrea ca în noul Cod penal pedepsele să rămână reduse, dar sporul să fie facultativ și chiar mai mic decât în vechiul Cod.
6. Circumstanțe atenuante – modificarea art.75 CP al.1 litera d
Se acordă obligatoriu circumstanțe atenuante pentru achitarea integrală a prejudiciului material în cazul mai multor infracțiuni care astăzi sunt exceptate: infracțiuni contra persoanei (omor, vătămare corporală) infracțiuni de corupție, ultraj, infracțiuni contra securității naționale, infracțiuni legate de terorism, cele privind regimul juridic al drogurilor, privind spălarea banilor, privind traficul de organe și multe altele.
Circumstanțele atenuante implică reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă stabilite de lege pentru aceste infracțiuni.
În plus, pe viitor, judecătorii pot aplica pe criterii subiective circumstanțe atenuante facultative care nu apar în mod expres în lege. De exemplu, faptul că un infractor s-a prezentat la toate termenele procesului și a vorbit pe un ton plăcut instanței poate fi considerată o circumstanță atenuantă.
articol preluat de pe USR Sector 5
USR a inițiat un proiect care facilitează inițiativele cetățenești
USR a inițiat un proiect care facilitează inițiativele cetățenești
foto preluat de pe www.facebook.com
articol preluat de pe www.usr.ro
29 iunie 2018
Parlamentarii USR Silviu Dehelean și George Dircă au inițiat un proiect de lege care facilitează inițiativele cetățenești ale românilor.
Din păcate, legislația actuală este lipsită de norme care să încurajeze participarea și implicarea cetăţenilor în viaţa civică sau politică. Scopul proiectului USR este înlăturarea barierelor de acces la procesul de legiferare și încurajarea cetățenilor de a participa la dezbaterea politică și elaborarea legilor.
”Experienţa ultimelor luni, în care USR a strâns semnături pentru inițiativa cetățeanească Fără penali în funcții publice, a arătat limitele legislației în vigoare, care nu este adaptată vremurilor şi progresului tehnologic și nici nevoilor cetăţenilor români care beneficiază acum de avantajele mobilităţii pe piaţa muncii, dar şi de libera circulaţie oriunde în lume”, a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, unul dintre inițiatori proiectului și membru în Comisia juridică din Camera Deputaților.
De exemplu, criteriul domiciliului în România prezent în legea actuală nu răspunde necesităților sociale prezente – comunităţi tot mai mari de români cu domiciliul în afara țării sunt astăzi în imposibilitatea exercitării reale a dreptului la iniţiativă legislativă, fiind privați în fapt de un drept consacrat prin Constituție tuturor cetățenilor români.
”Din practică a reieșit, de asemenea, nevoia clarificării textelor Legii nr. 189/1999, multe articole nemodificate din anul 1999 s-au dovedit insuficient de precise și rămase în urma evoluțiilor legislative din domeniile conexe legii, dacă nu chiar concepute în așa fel încât să fie mai degrabă o piedică în calea inițiativelor cetățenești”, a atras atenția senatorul George Dircă, unul dintre inițiatorii proiectului și membru în Comisia juridică din Senat.
Principalele modificări pe care le aduce proiectul:
- CCR analizează inițiativa cetățenească înainte de începerea procedurii de strângere a semnăturilor;
- termenul de strângere a semnăturilor se prelungește de la 6 la 12 luni;
- se elimină obligația ca pe listele de semnături să fie imprimate localitatea și județul;
- se elimină obligația de a trece CNP-ul cetățenilor în listele de semnături;
- cetățenii pot folosi semnătura electronică pentru a semna inițiativa;
- cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot semna pentru inițiativă pe baza paşaportului;
- se stipulează expres în lege dreptul voluntarilor de a strânge semnături în spațiile publice;
- se introduce posibilitatea de a face donații și sponsorizări pentru promovarea inițiativei și strângerea de semnături;
- se prevede dreptul cetățenilor de a solicita ștergerea datelor personale după 2 ani de la depunerea inițiativei.
Proiectul de modificare şi completare a Legii 189 din 9 decembrie 1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni a fost depus miercuri, 27.06.2018, la Parlament.
articol preluat de pe www.usr.ro