(Cristina Andrei) România riscă sancţiuni din partea UE în 11 dosare, din care cinci sunt deja pe masa Curţii de Justiţie a UE
România riscă sancţiuni din partea UE în 11 dosare, din care cinci sunt deja pe masa Curţii de Justiţie a UE
Foto: pexels.com
Autor: Cristina Andrei
21 iulie 2018
Cristina Andrei -
Ştirea zilei: România dată în judecată de Comisia Europeană pentru neconformarea la legislaţia UE în domeniul combaterii spălării banilor
De curând a apărut în spaţiul public ştirea că România este dată în judecată de Comisia Europeană pentru neaplicarea legislaţiei privind combaterea spălării banilor. De ce nu se grăbesc parlamentarii noştri să conformeze legislaţia României cu cea europeană în acest domeniu, de ce în plenul Senatului din 3 iulie a.c., în loc să dezbată Proiectul de lege pe această temă, au prelungit termenul de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile este altă poveste (care se pare că mult ne va costa: o amendă de aproape 2 mil. euro + penalităţi de 21.000 euro pe fiecare zi de întârziere). Parlamentarii noştri au alte preocupări – în special modificarea în regim de absolută urgenţă a altor legi şi legişoare, care să le permită fel şi fel de lucruri nu tocmai creştineşti unor fel şi fel de infractori nu tocmai compatibili cu funcţiile publice pe care le deţin.
Mai toată presa a preluat ştirea de mai sus, comentând în fel şi chip, prezentând mai pe scurt sau mai pe larg cazul României şi sancţiunile pe care le riscă pentru neadaptarea legislaţiei la Directiva UE 2015/849 privitoare la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
Ce a mai zis Comisia Europeană iar presa nu ne-a înştiinţat
Se pare însă că puţină lume a citit cap-coadă notificarea emisă de Comisia Europeană în 19 iulie a.c., majoritatea jurnaliştilor oprindu-se la Comunicatul de presă din acea zi. Dacă s-ar fi deranjat vreun ziarist să citească această notificare, ar fi aflat (şi poate ne-ar fi înştiinţat şi pe noi, ca un ziarist responsabil ce s-ar fi găsit) că România este pe cale de a fi iminent trimisă în judecată de către Comisia Europeană pentru nu mai puţin de şase alte încălcări/neconformări cu directivele europene, în materie de:
- Securitate cibernetică:
Comisia a decis să trimită notificare oficială României şi altor 16 state, privitoare, printre altele, la netranspunerea în legislaţia internă a Directivei UE 2016/1148 referitoare la securitatea reţelelor şi sistemelor informatice;
- Calitatea aerului
- limitarea emisiilor de agenţi poluanţi de la instalaţii medii de ardere, conform Directivei UE 2015/2193; întrucât termenul de aplicare a Directivei a trecut şi România nu a răspuns scrisorii oficiale de notificare din ianuarie 2018, Comisia trimite un aviz şi, dacă România nu răspunde în două luni, va fi trimisă în judecată la Curtea de Justiţie a UE
- controlul emisiilor de bioxid de sulf de la două mari instalaţii de ardere (de la Govora 2 şi Deva 2, care pun în pericol mediul şi sănătatea publică), care s-ar realiza prin transpunerea Directivei UE 2010/75 privind emisiile industriale (al cărei termen a trecut şi el de mult, astfel că au fost deschise procedurile de trimitere în judecată a României)
- Protecţia animalelor de laborator: România şi încă cinci state ale UE (Estonia, Germania, Portugalia, Slovacia, Spania) nu se conformează Directivei UE 2010/63 privitoare la protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice; aceste state urmează să primească o scrisoare oficială de înştiinţare asupra neajunsurilor legislaţiei lor în materie, după care, în caz că nu primeşte răspuns în termen de două luni, Comisia va trece la următorii paşi pentru trimiterea în judecată.
- Asigurarea autovehiculelor: România va primi o scrisoare oficială de notificare privitoare la neadaptarea legislaţiei în materie de asigurare a autovehiculelor la Directiva CE 2009/138 (aşa-numita “Solvency 2″), referitoare la activităţile de asigurare şi reasigurare.
- Migraţia legală a studenţilor şi cercetătorilor din ţări non-UE: S-au elaborat scrisori oficiale de notificare pentru 17 ţări, printre care şi România, pentru necomunicarea către UE a stadiului transpunerii Directivei UE 2006/801 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair.
Aşadar, conform notificării CE din 19 iulie 2018, România este trimisă în judecată pentru neadaptarea la legislaţia europeană privitoare la combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului şi s-a pornit procedura de trimitere în judecată pentru neconformarea la Directiva UE 2010/75 privind emisiile industriale. Urmează ca România să fie trimisă în judecată pentru alte cinci neconformări/încălcări privitoare la mediu, securitatea cibernetică, protecţia animalelor, serviciile de asigurări şi migraţia studenţilor şi a cercetătorilor.
Câte dosare deschise are azi România la Curtea de Justiţie a UE?
Însă toate cele de mai sus reies dintr-o singură notificare a Comisiei Europene, emisă într-o zi oarecare.
Dacă cineva are curiozitatea – iar eu, ca de obicei, am avut-o – de a intra pe site-ul UE, secţiunea “Decizii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor” va afla încă şi mai multe amănunte, precum faptul că actualmente România este trimisă în faţa Curţii de Justiţie a UE în cinci dosare. Pe lângă cel mai recent (deschis în 19 iulie a.c.), ce “face ştirile” zilele astea, legat de neconformarea la legislaţia UE privind combaterea spălării banilor, găsim aici încă patru dosare: trei legate de mediu şi unu legat de energie, deschise în perioada 15 feb. 2017-25 ian. 2018, respectiv:
- un dosar deschis pe 17 mai 2018 pentru că România nu a întreprins acțiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătății cetățenilor faţă de poluarea cu particule fine (PM10)
- un dosar deschis pe 15 februarie 2017 – pentru riscuri grave la adresa sănătăţii populaţiei prin neconformarea cu Directiva CE 1999/31 privind depozitele de deşeuri
- un dosar deschis pe 13 iulie 2017 – pentru aplicarea necorespunzătoare a Directivei CE 2006/21 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive
- un dosar deschis pe 25 ianuarie 2018 – legat de transpunerea Directivei CE 2009/119 privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere
Dosarele acestea, ce au ajuns sau urmează să ajungă pe masa Curţii de Justiţie a UE, reprezintă doar câteva dintre priorităţile reale ale României în privinţa angajamentelor pe care şi le-a luat faţă de Uniunea Europeană. Unele dintre aceste priorităţi privesc însăşi sănătatea populaţiei României, afectată de mediul îngrozitor de poluat. Sănătate care, se vede treaba, are o mult mai mică importanţă în ochii aleşilor noştri, care de peste un an se ocupă cu drag şi spor de amarnica soartă a tagmei infractorilor condamnaţi, din care fac (sau vor face?) parte…
________________
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta!
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta!
foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe www.usr.ro
Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com
4 iulie 2018
USR a anunțat că va lansa până la finalul anului un program de guvernare participativ sub sloganul ”Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta!”.
Uniunea Salvați România a anunțat, miercuri, 3 iulie, că va lansa până la finalul anului un program de guvernare participativ sub sloganul ”Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta!”.
Biroul Național al Uniunii Salvați România a aprobat o dezbatere structurată pe tema programului de guvernare, pornind de la zece schimbări de paradigmă care să contribuie la dezvoltarea țării.
USR anunță rezultatele campaniei de consultare civică ”USR e vocea ta”
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta! - foto preluat de pe www.usr.ro
Uniunea Salvați România a anunțat, miercuri, 3 iulie, rezultatele campaniei de consultare civică ”USR e vocea ta”. Timp de cinci luni, USR a discutat cu peste 10.000 de cetățeni despre cum ar trebui să arate România, iar ideile rezultate din această consultare vor face parte din programul de guvernare al USR care va fi prezentat la finalul anului.
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta! – foto preluat de pe www.usr.ro
“Proiectul a fost unul complex și s-a desfășurat atât online, cât și offline. În toată țara am avut echipe de membri care au ieșit în stradă să vorbească cu oamenii, ceea ce face din “USR e vocea ta” cea mai mare consultare populară din politica românească. Cele peste 10.000 de idei pe care le-am strâns de la oameni vor constitui baza unui altfel de program de guvernare. USR dă puterea cetățenilor și construiește în funcție de realitatea lor”, a declarat deputatul USR Cristian Ghinea, coordonatorul campaniei ”USR e vocea ta”.
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta! – foto preluat de pe www.usr.ro
Cei mai mulți cetățeni care au completat chestionarele USR au vârsta cuprinsă între 30-44 de ani (48%), studii superioare (69,8%) și sunt angajați ori antreprenori (63,9%). O treime dintre ei cred că cel mai bun moment al României în ultimii zece ani a fost guvernarea tehnocrată (31,4%), urmată de aderarea la UE (11,3%) și alegerea lui Klaus Iohannis (6,5%). În ceea ce privește cel mai prost moment al României, majoritatea respondenților (56,7%) consideră că reprezentat de actuala guvernare PSD și de Liviu Dragnea.
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta! – foto preluat de pe www.usr.ro
În opinia cetățenilor, domeniile prioritare pentru dezvoltarea României sunt: justiția independentă (15,4%), educația performantă (10,8%) și o infrastructură modernă (9,6%). Cetățenii sunt conștienți că situația dezastruoasă din spitale, școli și de pe drumuri îi afectează în mod direct și înțeleg că toate acestea sunt cauzate de corupție și de un stat nereformat.
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta! – foto preluat de pe www.usr.ro
Printre exemplele pe care le dau cetățenii ca primele măsuri pe care le-ar lua dacă ar fi premierul României se numără: ”cota unică de 9%”, ”un organism de control (gen DNA) pentru protecția mediului”, ”introducerea asigurărilor private de sănătate”.
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta! – foto preluat de pe www.usr.ro
Chestionarele au inclus și întrebări cu privire la USR și așteptările oamenilor de la partid. Liderii și membrii USR sunt percepuți de cei mai mulți cetățeni ca ”cinstiți, onești, drepți” (27,4%) și reprezintă tinere speranțe (15,1%), în antiteză cu politicienii clasici atât din punct de vedere al vârstei, cât și din punct de vedere al valorilor și principiilor promovate. Cele mai multe sfaturi pentru USR vizează comunicarea, extinderea și programul politic.
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta! – foto preluat de pe www.usr.ro
În urma chestionarelor aplicate în cadrul campaniei ”USR e vocea ta” au rezultat zece schimbări de paradigmă care vor fi folosite ca start al dezbaterii interne și externe pe tema programului de guvernare al USR. “În România programele de guvernare se fac în laboratorul de partid, unde nu răzbate nicio voce de afară. Iar rezultatele lor le vedem în jurul nostru: sărăcie, subdezvoltare, migrație. În USR considerăm că un program de guvernare de succes se bazează pe realitatea și nevoile exprimate de cetățeni. Puterea e la cetățeni, la propriu, în USR”, a declarat președintele USR Dan Barna.
USR lansează primul program de guvernare participativ: Revoluția cetățenilor – Puterea în mâna ta! – foto preluat de pe www.usr.ro
Cele zece schimbări de paradigmă:
1. Facem România să devină cea mai prietenoasă țară din Uniunea Europeană pentru investiții și despovărăm cetățenii de greutățile fiscale și birocratice. O economie prosperă care să încurajeze acumularea de capital poate face tinerii nu doar să nu mai plece din țară, ci și să se întoarcă să creeze valoare în România. Vom schimba filozofia de reglementare a statului astfel încât întreprinderile mici să aibă obligații birocratice și fiscale reduse.
2. Construim un sistem de educație care să pună nevoile copiilor pe primul loc și să dea mai multă putere părinților. Vom investi în calitatea școlilor publice și vom deschide ușile concurenței și antreprenoriatului, capabil să ofere cât mai multe alternative, spre beneficiul copiilor.
3. Clădim un sistem de sănătate performant înfăptuit prin a pune mai multă putere în mâna pacienților. Pacienții vor fi în centrul sistemului, nu la periferia acestuia ca până acum. Vom sprijini dezvoltarea unei piețe de asigurări de sănătate capabilă să suplinească din neajunsurile sistemului actual.
4. Repunem justiția în drepturi astfel încât să combată în mod real corupția. Fără penali în funcții publice este crezul USR. Dorim continuarea cooperării cu partenerii europeni și încurajarea unui sistem de justiție european.
5. Regândim sistemul de protecție socială, pentru facilitarea reintegrării pe piața muncii și reducerea abandonului școlar. Cel mai bun program social este un loc de muncă, de aceea vrem să ne apropiem de sistemele europene de tip scandinav (flexi-siguranță). Vom combate sărăcia rurală prin recentrarea politicilor agricole pe fermele de familie, mici și mijlocii și nu pe întreținerea unei caste de mari latifundiari beneficiari de subvenții masive. Vom opri polarizarea regională prin modernizarea căilor de comunicații.
6. Susținem dezvoltarea durabilă și protejarea mediului, dând mai multă putere comunităților locale pentru a-și gestiona responsabil patrimoniul și resursele.
7. Finalizăm un program de construcție a infrastructurii de transport finanțat în primul rând din fonduri nerambursabile și vom implica mediul privat în gestionarea marilor investiții. Companiile de stat s-au dovedit falimentare în a gestiona construirea infrastructurii. Treaba pe care CNAIR o face prost acum poate fi externalizată către parteneri privați competenți.
8. Reducem aparatul birocratic mare și costisitor pe care îl are România. Avem nevoie de digitalizare, de mai puțini funcționari în ministere și mai mulți funcționari la ghișee în slujba cetățenilor. Vom face o reformă a administrației publice prin reducerea numărului de ministere la maxim 15 și a numărului de parlamentari la 300 precum și prin control cetățenesc real asupra guvernării locale, prin implementarea bugetării participative.
9. Susținem o piață culturală funcțională și vie care să dea o șansă de afirmare artiștilor noi și să se integreze în circuitul internațional al valorilor culturale. În același timp ne dorim revigorarea civismului prin cunoașterea trecutului care nu trebuie uitat de noile generații.
10. Reformăm sistemul de accesare a fondurilor europene și naționale de dezvoltare prin folosirea sistemului bancar astfel încât procesul să fie debirocratizat și să fie înlesnită accesarea de fonduri europene pentru toți românii.
Cele zece schimbări de paradigmă au rezultat în urma campaniei de consultare civică ”USR e vocea ta”, pe care partidul a desfășurat-o timp de cinci luni (decembrie-aprilie), la nivel național. Peste 10.000 de cetățeni au completat chestionare cu privire la nevoile lor și așteptările legate de guvernarea României.
În continuare, Uniunea Salvați România invită, timp de trei luni de zile, toți cetățenii să intre pe site-ul www.usr.ro și să trimită idei și sugestii pentru programul de guvernare participativ. Toate ideile vor fi dezbătute în interiorul partidului, iar cele care vor avea cea mai mare susținere din partea membrilor USR se vor regăsi în programul de guvernare. Coordonatorul programul de guvernare participativ al USR este Claudiu Năsui, membru în Biroul Național.
USR este primul partid din România care a lansat o dezbatere națională pentru a construi programul de guvernare. Principalul obiectiv al programul de guvernare de tip participativ este transferul puterii de la politicieni la cetățeni.
“USR este emanația unei revoluții cetățenești, de aceea credem că avem vocația de a repune puterea în mâinile cetățenilor. Suntem un partid care își propune să oprească acest proces de feudalizare din prezent, să eliberăm cetățeanul și să-i redăm vocea. Procesul pe care îl propunem cu acest program de guvernare este să ținem cont de părerile cetățenilor astfel încât să rezolvăm nevoile reale ale României”, a declarat deputatul USR Claudiu Năsui, coordonator al programului de guvernare participativ.
“Guvernarea are la bază competența sau loialitatea, iar soluția pentru România este ca cetățenii să se implice în politică, pentru a restabili competența ca valoare principală. În ultimele trei guvernări am văzut doar loialitate, este necesar să inversăm valorile”, a conchis președintele USR Dan Barna.
articol preluat de pe www.usr.ro
(Alexandru Cristian Surcel) Noua formă a abuzului în serviciu: o altă soluţie, acelaşi rezultat (sau chiar mai rău)
Noua formă a abuzului în serviciu: o altă soluţie, acelaşi rezultat (sau chiar mai rău)
foto preluat de pe www.facebook.com
articol de Alexandru Cristian Surcel, preluat de pe www.contributors.ro
2 iulie 2018
De ceva timp, zvonurile spuneau că soluţia pe care coaliţia de guvernare o va alege pentru a da o nouă formă abuzului în serviciu, de natură să restrângă substanţial aria de aplicare a acestuia şi astfel, ca legislaţie penală mai favorabilă, să reprezinte colacul de salvare aşteptat de marii corupţi, va fi diferită de cea încercată prin faimoasa OUG 13. Atunci, la 31 ianaurie 2017, s-a încercat legiferarea unui prag valoric de 200.000 de lei, iar pentru a consolida această idee, care, aşa cum am arătat într-un articol anterior, rezulta vag dintr-o decizie a Curţii Constituţionale a României, aceasta din urmă a pronunţat o a doua decizie, explicită în iunie anul trecut.
Între timp, pragul valoric a rămas principalul obiect al discordiei între Putere şi Opoziţie, fie ea cea civică ori cea partinică. Dar, aparentă lovitură de teatru, azi, în Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, prezidată de deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al justiţiei la OUG 13 şi artizan al „marţei” negre din 2013, s-a adoptat cu 13 voturi pentru, 7 împotrivă şi o abţinere varianta lansată de ultimă oră de Ministerul Justiţiei: prag valoric echivalent cu salariul minim pe economie (1900 de lei în prezent)- de fapt care să depăsească această valoare minimă-, aşadar într-o sumă, am putea afirma derizorie, în schimb infracţiunea este redefinită şi condiţionată ca foloasele necuvenite rezultate din aceasta să beneficieze autorului faptei, soţului ori rudelor până la gradul II inclusiv (adică copii şi nepoţi, părinţi şi bunici, fraţi; nepoţii de frate şi unchii sunt deja gradul III). De asemenea, pedeapsa a fost redusă la închisoare de la 2 la 5 ani.
Aparent mai puţin drastică decât formularea de la OUG 13, această redefinire a infracţiunii de abuz în serviciu este de fapt mai perversă şi cu efecte chiar mai dramatice, dacă va ajunge să treacă şi de adoptarea în Camerele Parlamentului, şi de promulgarea de către Preşedintele României. În primul rând, de foarte multe ori abuzul în serviciu a fost comis pentru alţii: partid, şefi, clientelă economică etc., folosul propriu al autorului faptei fiind unul indirect şi greu de cuantificat.
Cazul clasic este chiar fapta pentru care preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, a fost recent condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare: domnia sa a instigat la un abuz în serviciu ai cărui beneficiari au fost Filiala Teleorman a Partidului Social Democrat şi două angajate ale acesteia, care nu erau rude de gradul II cu domnul Dragnea. Prin urmare, dacă abuzul în serviciu va fi redefinit cum doresc Ministerul Justiţiei şi Comisia Iordache, fapta domnului Dragnea va fi dezincriminată, ea putând avea cel mult valoarea unei abateri disciplinare sau a unui delict civil. Puţin probabil însă ca Consiliul Judeţean Teleorman sau DGASPC Teleorman să se întoarcă în instanţele civile împotriva domniei sale.
Iar efectul pervers nu se va întinde doar la cazul domnului Dragnea sau la închiderea şi a altor dosare în curs pe rolul DNA ori al altor parchete sau al instanţelor de judecată. Se creează astfel un sumum de posibilităţi de a comite fapte care acum constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dar care în viitor vor fi dezincriminate penal, cu prejudicii pe măsura hemoragiei suferite de statul român din anii 1990 până în 2013: acţiuni cu caracter reciproc între demnitari şi înalţi funcţionari publici, astfel încât fapta unuia să beneficieze celuilalt, acţiuni în beneficiul aparent al unor entităţi juridice ori al unor rude de gradele III şi IV, respectiv afini şi prieteni.
Prin urmare, noua soluţie la propriu imorală va fi plecat iniţial din desfiinţarea ideii de prag valoric într-un an şi jumătate de continue dezbateri pe marginea legilor justiţiei şi a codurilor penale. Până şi premisa pragului, o presupusă recomandare a Comisiei Pentru Democraţie Prin Drept (Comisia de la Veneţia), a fost desfiinţată în momentul în care jurnalistul Liviu Avram a obţinut de la amintitul organism al Consiliului Europei o explicaţie scrisă care arăta fără tăgadă că Curtea Constituţională a României a răstălmăcit recomandarea în cauză. Astfel, încet, încet, pragul valoric a devenit o sperietoare de opozanţi plasată pe câmpul legiferării, cu vehicularea de sume diversioniste de genul a 200.000 de euro.
Acum, pentru că totuşi există o pronunţare a CCR în acest sens, un prag valoric trebuia introdus. Dar s-a introdus unul modic, simbolic, care din sperietoare de opozanţi să devină un tranchilizant pentru oponenţi. Ei bine, nu este momentul să ne lăsăm înşelaţi. Toate eforturile, legale şi politice, vor trebui depuse ca noua definiţie a abuzului în serviciu să nu devină literă de lege. Motivele le-am expus mai sus.
articol de Alexandru Cristian Surcel, preluat de pe www.contributors.ro