(Liviu Mihaiu) Europarlamentare 2019 – Doi candidaţi din Presă. Sau două prese din Politică
Europarlamentare 2019 – Doi candidaţi din Presă. Sau două prese din Politică
foto preluat de pe gandul.info
articol realizat de Liviu Mihaiu (preluat de pe gandul.info)
Liviu Mihaiu – foto preluat de pe facebook.com
28 martie 2019
Doi candidaţi din Presă. Sau două prese din Politică
N-am nimic împotriva ziariştilor care vor să facă politică. Jurnalismul este domeniul cel mai apropiat politicii, şi, teoretic, cel mai opus politicii.
N-am nimic împotriva ziariştilor care vor să facă politică. Jurnalismul este domeniul cel mai apropiat politicii, şi, teoretic, cel mai opus politicii. Dar sunt perfect conştient că azi jurnalismul a ajuns in România activism politic împachetat într-o hârtie imprimată cu agenda cetăţeanului. Fix la fel ca politica. Deci, da, „Ziarişti, faceţi politică!” este la fel de valabilă ca: Cetăţeni, faceţi politică!
Dar când e vorba de candidatura celor două televiziuni la europarlamentare, prin reprezentanţii lor, Rareş Bogdan şi Carmen Avram, trebuie să ştim că nu e vorba despre altceva decât despre „trading”. N-am nimic cu oamenii ăştia, am ceva doar cu ipocrizia şi cu halul în care au ajuns Presa şi Ţara. Că despre politică, sperăm cu toţii, ca proştii, că mai jos nu se poate. Ba se poate.
Cei doi ziarişti aflaţi pe locurile 1 şi 2 pe listele PNL şi PSD, doar pentru că „apar la televizor” în două tabere diferite, sunt de fapt doar odoarele de lux ale unui comerţ între partide şi televiziunile lor de casă.
Nimeni nu poate spune că nu ştie că Antena 3 este sprijinul PSD până la punctul „moral” în care nu o mai sprijină nici pe fosta lor colegă Gabriela Firea în războiul ei cu Dragnea. Iar „cauza” pentru care nu o mai sprijină pe Firea este una singură: Banii de la Partid sunt mai mulţi decât banii de la Primăria Generală!
Cam acesta este nivelul de „strategie editorială” la care s-a ajuns acolo. De aceea ce a putut scoate pe gură Carmen Avram pentru „privilegiul” de a reprezenta cu „emoţie patriotică” ţara la Bruxelles, în cea mai plictisitoare slujbă pe care ai putea-o avea ca ziarist, este deasupra oricărei imaginaţii perverse şi cred că e musai a fi amendată: „Am prins drag de PSD în 2016. Am intrat în politică după un speech fabulos al Vioricăi Dăncilă”, „…am început să simt pentru el lucruri pe care n-am crezut că pot să le simt”.
„Frumoasele” cuvinte ar fi putut suna chiar mişcător în gura unui maistru strungar care s-a hotărât să intre în politică. După tipicul proletcultist „de Sahia”: Clasa muncitoare impresionată de realizările partidului. Dar să joci într-un teatru atât de greţos admiraţia pentru „proasta ţării”, se cheamă că nu ai stomac şi nici un pic de etică. E ca şi cum te-ai îndrăgostit de Râmaru pentru că a spus „Tatăl Nostru” înainte de a fi executat..
Spun asta pentru că doamna Avram nu este inocentă în ceea ce priveşte ţara asta, taman prin natura meseriei ei. Iar emisiunile ei despre jalnica administraţie a ţării sunt cel mai bun argument că ştie bine că 20 de ani, din cei 29 de ani de eşec al acestei ţări, aparţin PSDeului. Da, din ’89, începând cu FSNeul (ză mazăr and ză fazăr of ză PSD) sunt 20 de ani in care acest partid a guvernat ţara in toate poziţiile şi alianţele. (mă ierţi, dragă Adrian Ursu, te cred că te simţi ca Andi Moisescu, dar cunoscându-mă, mă inţelegi că scriu din pură indignare. Oliviei îi respect lupta şi soţul. Nevestei tale, doar emisiunile)
Vorbeam cu un parlamentar PSD, la „ţigara de după” o emisiune teve, despre ce nu vorbesc politicienii la teve. Şi-mi spunea două lucruri perfect reale: „Noi fără Antena 3 şi Tăriceanu am belit p..a!”. Răspunsul meu a fost: „Oricum aţi belit p..a!”.
Întorcându-ne la PNL şi la patriotul cu batistă, Rareş Bogdan, care se plângea mai deunăzi că „partidul nu-l promovează destul”, aici lucrurile sunt la fel de „incestuoase”.
Rareş este pe sticlă dintr-un singur motiv, altul decât acela al megalomaniei sale: Pentru că Guşă, fantoma trimisă de serviciile secrete să-i fure lui SOV televiziunea cu acte false şi judecător la dispoziţie (prima încercare a fost a lui Sebastian Ghiţă, care a smuls jumătate din ea) l-a adus de la Cluj pentru simplul motiv că Rareş este fostul coleg de şcoală al lui Helvig şi că face parte din Grupul de la Cluj (majoritatea ofiţeri acoperiţi). Televizunea a fost şi este protejată de la faliment şi ţinută împotriva legii în insolvenţă doar pentru că aşa a vrut SRIul şi ANAFul – care este tot SRIul.
Că PNLeul nu mai are nici o figură remarcabilă în spaţiul public este al doilea motiv pentru care Rareş Bogdan este primul pe lista PNL.
Bunăoară, avem o alianţă de tip „Titanic Falş” între două foste mari partide cu două foste mari televiziuni. Restul e gargară.
articol realizat de Liviu Mihaiu (preluat de pe gandul.info)
“Salvaţi Internetul” – Parlamentul European a votat reforma privind drepturile de autor pe piața unică digitală (26 martie 2019)
Proteste în Germania împotriva reformelor privind drepturile de autor în UE (23 martie 2019)
foto preluat de pe www.agerpres.ro
articole preluate de pe: www.agerpres.ro; ro.baricada.org
26 martie 2019 - Parlamentul European a votat reforma privind drepturile de autor pe piața unică digitală
Parlamentul European a adoptat marţi, cu 348 de voturi pentru şi 274 voturi împotrivă reforma europeană a drepturilor de autor pe internet, un text foarte aşteptat de media şi lumea culturală, dar contestat de platformele americane şi susţinătorii libertăţii internetului.
Reforma este una controversată pentru că face obiectul unei dispute între creatorii de conținut, artiștii, cei care crează opere și giganții internatului, cei care le distribuie – Google, Amazon, Facebook, etc. Controversa apare pentru că această prevedere ar putea avea consecințe asupra libertății de exprimare.
Articolul 11 din lege spune că plata se va face pentru articolele publicate pe internet. Deci toate link-urile pe care noi le le distribuim pe Internet ar trebui plătite.
Articolul 13 se referă la controlul a ceea ce se postează pe platformele digitate – practic tot ceea ce înseamnă video și audio va fi contra cost.
Pentru că giganții au foarte multe resurse vor putea să reziste, însă foarte multe companii mai mici, foarte mulți utilizatori finali se vor lovi de acest zid. Pe măsură ce va trece timpul vom avea din ce în ce mai mult conținut cu plată pe Internet, iar libertatea de exprimare se va restrânge, a transmis pentru Telejurnal Lucian Pârvoiu.
cititi mai mult pe stiri.tvr.ro
26 martie 2019 – Parlamentul European a preferat sa traga libertatea de exprimare online pe dreapta si a votat propunerea de directiva privind drepturile de autor, cu tot cu articolele 13 si 11, care par a veni mai degraba de la 1800, decat din 2019.
foto preluat de pe www.facebook.com
foto preluat de pe www.facebook.com
Votul dacă să se discute amendamente sau nu a fost extrem de la limita, fiind o diferența doar de 5 voturi. Din pacate, acesta poate insemna primul pas legislativa în privatizarea aplicarii legii, si banuim ca vor veni in curand si alte domenii care vor urma aceiași cale – de la promovarea conținutului terorist la fake news. Daca va intereseaza cum au votat anumiti europarlamentari, a aparut deja lista voturilor. Asta ca sa stiti ce intrebari in mai 2019, cand mergeti la vot.
Copyright in the Digital Single Market: European Parliament Vote
O sa vedem in 2 ani si implementarea in statele membre. (de parca platformele o sa urmeze 27 de jurisdictii diferite….)
25 martie 2019 – Alex Lungu și Bogdan Manolea la “Morning Glory cu Răzvan Exarhu“, despre sfârșitul internetului liber
23 martie 2019 – Proteste în Germania împotriva reformelor privind drepturile de autor în UE
Zeci de mii de manifestanţi au defilat sâmbătă în Germania pentru a “salva internetul”, cerând eurodeputaţilor să voteze împotriva viitoarei reforme a dreptului de autor pe care ei o consideră nefastă creaţiei online şi libertăţii de exprimare, potrivit dpa şi AFP.
Una dintre cele mai mari acţiuni de protest a avut loc la Munchen, unde poliţia susţine că au participat 40.000 de persoane. Alte 10.000 au manifestat la Koln, conform organizatorilor. Poliţia estimează la 6.000 numărul participanţilor la manifestaţia din Hamburg şi la 3.200 la cea din Hanovra.
Manifestaţii, sub sloganul “Salvaţi Internetul!”, au avut loc şi la Berlin, Stuttgart, Magdeburg, Rostock, Leipzig şi în alte oraşe.
“Avem într-adevăr nevoie de o reformă a dreptului de autor, care simplifică şi uniformizează totul la nivel european, dar interesele industriei s-au afirmat din nou aici“, explică Julia Reda, deputată europeană din partea partidului Piraţilor din Germania, puternic mobilizat împotriva acestui proiect.
Ea a propus ca reforma să fie votată, dar fără aspectele ei controversate, invitând diferite partide să se aşeze “la masa discuţiilor şi să vadă cum ne putem asigura, pe de o parte, că marile platforme redistribuie o parte din profiturile lor artiştilor şi, pe de altă parte, că internetul liber rămâne protejat“.
În marşul de la Berlin, unde se reuniseră mai multe mii de persoane, un protestatar a afişat o pancartă pe care scria:”Acest protest nu poate fi arătat din motive de drepturi de autor!”
Alte manifestaţii erau prevăzute de asemenea în Europa, în special în Austria, Polonia şi Portugalia.
Parlamentul European urmează să se pronunţe marţi asupra unei adoptări definitive a acestui proiect controversat de directivă revizuită, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2016.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
cititi mai mult despre “Salvaţi Internetul” – Proteste în Germania împotriva reformelor privind drepturile de autor în UE (23 martie 2019) si pe: www.dw.com; www.thelocal.de; thepublicsradio.org
“We’re here. We’re loud because you’re robbing us of our freedom,” demonstrators chant. Most of the protesters in Berlin are young. They fear that the EU copyright reform proposal would restrict free access to online content. #uploadfilters #article13 #Artikel13Demo pic.twitter.com/gKISMkE5Qr
— Oxana Evdokimova (@evdoxana) March 23, 2019
21 martie 2019 – (Alex Lungu – editor de film) Sfârșitul internetului liber
Sfârșitul internetului liber – foto preluat de pe www.facebook.com
Bâtrânul internet, așa cum l-ai cunoscut până acum, riscă să devină de nerecunoscut. Uniunea Europeană vrea să pună o etichetă de preț pe link-uri și să filtreze automat tot ce postezi pe net.
E clar și intuitiv că toți autorii trebuie protejați și răsplătiți. Da, mai multe drepturi către artă și cultură. Da, mai mulți bani în domeniile astea. Din păcate, actuala directivă europeană, care vrea să reformeze drepturile de autor și va fi votată pe 26 martie, nu funcționează după intuiții corecte. În încercarea de a asigura o legislație coerentă la nivel european și de a actualiza legile scrise pe vremea primelor mp3-uri, Parlamentul pare să fi uitat de autor. Julia Reda, membră a Parlamentului European compară internetul cu televiziunea. De unde acum oricine are o conexiune de internet poate să fie autor, reforma o să limiteze vocile de pe net la cele ale marilor companii media.
La baza acestor îngrijorări stau două articole de propunere legislativă. Unul ar oferi publicațiilor de știri o așa-zisă „taxă pe link”, adică orice fragment dintr-un articol va trebui să fie licențiat și plătit de către oricine îl folosește. Până și pe blogul tău personal va trebui să-ți licențiezi folosirea titlului unei știri, iar Scena9 de exemplu, ar putea fi dată în judecată de Kanal D pentru că a scris critic despre un articol de pe site-ul lor. Celălalt articol de lege ar obliga orice platformă online (Youtube, Instagram sau forumul mamei tale despre grădinărit) să se asigure că nimic de pe site nu încalcă drepturile de autor. Imaginează-ți un sistem automatizat care decide ce poate fi urcat și ce nu, ca filtrul care cenzurează nuditatea pe Facebook – numai că pe steroizi. Sistemul va trebui să compare cu baza sa de date orice postare, fotografie sau video și să blocheze orice upload, dacă e prea similar cu altul deja existent. Ceea ce ar duce inevitabil la multă cenzură. Adio meme, comentarii politice sau filmări de la concert.
cititi continuarea pe www.scena9.ro
20 martie 2019 - Cerem anularea articolului 13 din directiva europeană privind drepturile de autor pe piaţa digitală unică
Cerem anularea articolului 13 din directiva europeană privind drepturile de autor pe piaţa digitală unică – foto preluat de pe ro.baricada.org
Diem 25 România si Partidul Pirat România au urmarit îndeaproape evoluţia propunerii de directivă, au criticat si au respins de la început implementarea ei. Intrucât nici vocea noastră, nici a 5 milioane de semnatari nu a fost ascultată, chemăm la proteste pe 23 martie 2019
Acest text este un apel la protest de către Diem 25 România şi Partidul Pirat România.
Modul în care va arăta Internetul, cum ne vom foloși de el și în ce măsură va fi un instrument transparent de promovare a libertăților individuale sau a pluralismului de orice natură, se poate schimba radical începând de anul acesta, și nu este o exagerare senzaționalistă.
foto preluat de pe www.facebook.com/Savetheinternetinfo
Semnati aici petitia “Stop the censorship-machinery! Save the Internet!”
Despre ce este vorba?
Pe textul său original, directiva își propune în aparență crearea unui “sistem european integrat al drepturilor de autor” sporind prin aceasta “protecția creatorilor împotriva giganților tehnologici care domină piețele”.
Deși în aparenta scopul ei poate fi interpretat ca unul bine intenționat, în sensul protecției și răsplatei proprietății intelectuale, consecințele pe care le declanșează sunt critice.
Articolul 13 este o soluție opacă și polițienească venită să preîntâmpine ”problema” câștigurilor din ce în ce mai scăzute (de la an la an) ale caselor de producție media, în detrimentul platformelor on-line, accesibile în mod gratuit, precum Youtube.
În forma sa inițială, votată în special de parlamentarii germani și francezi, articolul 13 era general aplicabil, fără nicio o derogare. Aceasta a fost amendată de actuala președenție a consiliului European, document făcut public de către politico.eu, menționând condițiile prin care un furnizor de servicii on-line poate fi exceptat. Acestea sunt trei:
1. Să existe de mai puțin de trei ani
2. Să aibă o cifră de afaceri anuală mai mica de 10 milioane de EURO
3. Să aibă mai puțin de 5 milioane de vizitatori unici pe an
Într-adevăr nu există nicio mențiune directă a cuvintelor ”cenzură” sau ”filtru” în textul propus pentru directive, însă este imposibil de conceput o implementare a sa fără implementarea de filtre de conținut la încărcare. Ce înseamnă acest lucru? Toate platformele on-line care vor să își continue activitatea în legalitate, vor prelua toată responsabilitatea în ceea ce privește drepturile de autor al continutului pe care îl prezintă pe Internet. Acest lucru este posibil numai prin implementarea de filtre de conținut, care nu numai că pot fi prohibitive, din punct de vedere al costurilor, pentru multe firme mici, dar pot chiar și să dea greș. Parlamentara Julia Reda, care a urmărit și relatat critic toate evenimentele pe toată durata lor și a făcut apel în mod constant la acțiune și rezistență civică, a arătat în nenumărate ocazii pe blogul său efectele sale nocive asupra multor start-upuri sau firme mici, chiar și în forma actualizată.
Pentru orice antreprenor sau intreprindere mică sau mijlocie, care își desfășoară activitatea în “industria creativă”, accesul la Internet este de o importanță vitală. Acest lucru are cu atât mai important cu cât Internetul a devenit în momentul de față un vehicul esențial în a crea valoare și capital în cadrul “economiei cunoasterii”. Libertățile civile individuale au căpătat astfel în noul context o cu totul altă valoare și importanță. Articolul 13 poate fi privit ca o reacție neputincioasă a Europei, care în lipsa unei strategii coerente și sustenabile de stimulare a dezvoltării tehnologice, în cursa cu Statele Unite și China, recurge la soluții de tip Big Brother, cu scopul de a transforma platformele on-line posesoare, intermediare sau în controlul conținutului media, în niște gigantice mașini ale cenzurii.
Semnati aici petitia “Stop the censorship-machinery! Save the Internet!”
cititi mai mult pe: ro.baricada.org; savetheinternet.info; www.facebook.com/Savetheinternetinfo
DECLARAŢIA Parlamentului României pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918 (27 martie 2018)
DECLARAŢIA Parlamentului României pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918
foto preluat de pe www.facebook.com/cameradeputatilor
articol preluat de pe www.cdep.ro
27 martie 2018
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR SENAT
D E C L A R A Ț I E
pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România,
la 27 martie 1918
În temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale
Camerei Deputaţilor şi Senatului,
Parlamentul României adoptă prezenta declarație.
La 27 martie 1918, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ
reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanți ai populației române
majoritare și ai minorităților etnice, constituit în concordanță cu normele democratice
ale timpului, în condițiile disoluției Imperiului țarist și ale desfășurării Primului Război
Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.
Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, cuprindea într-un
singur paragraf sufletul și năzuințele spre unire ale basarabenilor:
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică
Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră
și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul
vechii Moldove, În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului
ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se
unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și
totdeauna!”
Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28
octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie
modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric
de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului.
Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea
istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia
țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența
Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.
Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare
a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov”
semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil
rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de la pericolul
pierderii identității naționale.
Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de
recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu
România.
Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei
delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău
pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918”
și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs
năzuințelor naționale.
Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații
din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918,
care a lucrat la construirea României Mari.
Astfel, având în vedere că:
-Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991,
Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;
-la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba
română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de
Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;
-la 10 martie 1990, locuitorii Republicii Moldova au putut vota, în alegeri libere şi
corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;
-la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a reinstaurat steagul
românesc ca însemn oficial al statului;
-la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat Republica
Moldova drept stat suveran,
- la 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar la 27
iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Parlamentul României, constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani
de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:
– consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii
Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în
procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act
depinde de voința acestora,
și
– declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină
în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor
Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.
Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa
comună din data de 27 martie 2018.
Preşedintele Camerei Deputaţilor Preşedintele Senatului
Liviu Dragnea Călin Popescu-Tăriceanu
București, 27 martie 2018
articol preluat de pe www.cdep.ro
Mesajul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, transmis cu prilejul aniversării unui secol de la unirea Basarabiei cu România
Președintele României Klaus IOHANNIS – foto preluat de pe www.facebook.com/klausiohannis
27 martie 2018
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marți, 27 martie a.c., un mesaj cu prilejul aniversării unui secol de la unirea Basarabiei cu România.
Vă prezentăm în continuare textul mesajului:
„Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declarația de unire a Basarabiei cu Regatul României. Decizia adoptată de Sfatul Țării de la Chișinău a fost un gest politic și patriotic care face cinste elitelor vremii și tuturor celor care l-au visat și au lucrat pentru înfăptuirea lui. Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele și țin treze conștiințele, generație după generație.
România primăverii anului 1918 era marcată de o situație militară gravă și se afla expusă unui context internațional dificil. Cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în fața amenințărilor și pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiții ori a aștepta vreo compensație, România a asigurat protecția Basarabiei. Prin proiectele de democratizare și de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului național al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci și un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolșevizării.
Politicienii anului 1918 au demonstrat înțelegerea oportunităților pe care istoria și contextul internațional le-au oferit pentru împlinirea aspirațiilor românilor. Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol și jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Așa a fost și în anii Marelui Război, așa a fost și în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România.
Actul de acum o sută de ani ne este nu doar un izvor al rememorării și al recunoștinței pentru înaintași, ci și o permanentă sursă de inspirație pentru necesitatea dezvoltării și aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
În prezent, cursul nostru de convergență se numește parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia țara noastră acordă un sprijin consistent și permanent, diplomatic, financiar și tehnic. România are însă și datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de națiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care știe să prețuiască și să valorifice potențialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!”
articol preluat de pe www.presidency.ro