Protestele din Belarus din 2020 (24 mai – 15 noiembrie 2020) – Peste o mie de persoane arestate la cel mai recent protest anti-Lukașenko
foto preluat de pe romania.europalibera.org
15 noiembrie 2020 – Peste o mie de persoane arestate la cel mai recent protest anti-Lukașenko
Poliția din Belarus a reținut mai mult de 1.000 de persoane la protestele de duminică din țară în care s-a cerut demisia lui Aleksandr Lukașenko și noi alegeri prezidențiale după ce scrutinul din august a fost denunțat drept fraudat. Grupul Viasna pentru drepturile omului a arătat că cele mai multe arestări au fost făcute în Minsk, unde forțele de securitate au folosit gaze lacrimogene și grenade asomatoare pentru a dispersa mulțimea de mii de demonstranți. Două persoane au fost bătute de forțele de ordine în interiorul unui magazin. Cel puțin 18 jurnaliști, inclusiv patru colaboratori ai Europei Libere, au fost arestați, potrivit Asociației Belaruse a Jurnaliștilor.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org
17 octombrie 2020 – Poliţia a arestat, la Minsk, femei şi studenţi care manifestau paşnic împotriva guvernului
Mai multe persoane care protestau paşnic sâmbătă, la Minsk, împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko au fost arestate, transmite dpa.
Organizaţia pentru drepturile omului Viasna a declarat că cel puţin 15 persoane, în special tineri, au fost imobilizate de forţele de ordine şi transportate la dube ale poliţiei, în prezent aflându-se în arest.
În ultimele două weekenduri, femei care manifestau s-au deplasat în grupuri mici pentru a evita să fie arestate, însă sâmbătă lor li s-au adăugat studenţi, putând astfel să demonstreze în Minsk în grupuri mai mari. ”Solidaritatea femeilor şi a studenţilor este extinsă şi reprezintă o forţă”, a scris lidera opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, pe aplicaţia Telegram.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Belarus: Poliţia a arestat, la Minsk, femei şi studenţi care manifestau paşnic împotriva guvernului (17 octombrie 2020) – foto preluat de pe www.agerpres.ro
11 octombrie 2020 – Peste 500 de rețineri în cea mai violentă represiune a protestelor din Belarus
UPDATE: 586 de persoane, inclusiv cel puțin 40 de jurnaliști, au fost reținuți în seara cea mai violentă a represiunii asupra protestelor pașnice din Belarus, potrivit organizației pentru drepturile omului Viasna.

Belarus (11 octombrie 2020) Manifestanţii anti-Lukaşenko, dispersaţi cu grenade asurzitoare şi tunuri cu apă – foto preluat de pe www.agerpres.ro
Poliția a utilizat tunuri cu apă, grenade de avertisment și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea adunată pe străzile din Minsk.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org
11 octombrie 2020 – Manifestanţii anti-Lukaşenko, dispersaţi în mod violent; circa 100 de persoane au fost arestate
Poliţia belarusă a făcut uz duminică de tunuri cu apă, grenade asurzitoare şi gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanţii adunaţi la Minsk ca să protesteze din nou împotriva realegerii controversate a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, potrivit Ministerului de Interne belarus, informează AFP şi dpa.
“Tunuri cu apă şi grenade asurzitoare au fost folosite la Minsk“, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Olga Cemodanova.
Mass-media belaruse independente au difuzat imagini cu arestări brutale din timpul a ceea ce pare a fi cea mai violentă reprimare a unei manifestaţii la Minsk, de la mijlocul lui august. Forţele de securitate lovesc în demonstranţi şi îi duc cu forţa spre mici autobuze. Persoane rănite, cu capetele bandajate, pot fi văzute stând pe jos.
Numeroşi protestatari au fost arestaţi duminică. Potrivit organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului Viasna, circa 100 de persoane, inclusiv numeroşi jurnalişti, au fost arestaţi în după-amiaza zilei de duminică.
Potrivit site-ului tut.by, poliţia belarusă a folosit grenade asurzitoare şi gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanţi.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
4 octombrie 2020 – Noi proteste în Belarus. Cel puțin 10 oameni au fost arestați

Belarușii au ieșit pentru a opta săptămână în stradă, împotriva lui Alexandr Lukașenko (4 octombrie 2020) – foto preluat de pe romania.europalibera.org
Forțele de ordine de la Minsk au reținut peste 10 persoane, duminică, la un nou protest. Este al optulea weekend în care belarușii protestează față de Alexandr Lukașenko, acum ei cerând eliberarea prizonierilor politici.
Protestele de weekend din Minsk au prezențe masive, duminica trecută particpând peste 100.000 de oameni, iar atunci peste 350 dintre ei au fost arestați.
Duminică după-amiază, mii de belaruși se adunaseră deja în centrul capitalei, unde au sosit și camioane și autobuze militare.
Protestele față de Lukașenko au loc de pe 9 august, când în Belarus au avut loc alegeri al căror rezultat a fost contestat. De atunci, mai multe persoane și-au pierdut viața la proteste și peste 10.000 au fost arestate.
Duminică, protestatarii au adus poze cu cei arestați și vor mărșălui în fața centrelor de arest.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org
7 septembrie 2020 – Lideră a opoziției anti-Lukașenka, răpită de persoane neidentificate în centrul Minskului
Oponenții președintelui belarus Alexandr Lukașenka se străduiesc să-și găsească unul dintre cei mai influenți lideri, după apariția în presă a informației că Maria Kolesnikova, membru al Consiliului Coordonator al Opoziției, a fost răpită de bărbați neidentificați la începutul celei de a 30-a zi a protestelor anti-guvernamentale.
Portalul de știri independent în limba rusă Tut.by a citat un martor ocular care a relatat că Maria Kolesnikova a fost răpită de pe stradă, în centrul orașului Minsk, luni, pe 7 septembrie, și suită într-un vehicul, marcat cu „Comunicare”.
După incidentul care s-ar fi petrecut luni dimineață, nimeni nu a mai putut comunica cu ea. Persoana care a informat despre incident a spus că s-a temut să-l filmeze cu telefonul mobil pentru a nu fi la rândul ei arestată.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

Maryya Kalesnikava in Minsk on September 2 – foto preluat e pe romania.europalibera.org
7 septembrie 2020 - Casa Jurnalistului – A reînceput represiunea violentă în Belarus
Smardoi cu bâte umblă prin orașe și răpesc oameni de pe stradă.
Oficial, 633 de persoane au fost arestate în urma protestului de ieri.
Mai devreme a fost luată de pe stradă ultima lideră a protestului care a rămas în țară, Maria Kolesnikova. Cu câteva zile anunțase formarea unui partid.
Au dispărut și alți lideri ai opoziției, artiști, programatori, jurnaliști și nenumărați protestatari.
Poliția nu mai e de ajuns și nici armata. Regimul apelează la bătăuși de cartier, sub coordonarea agenților în civil.
În scene care amintesc de Mineriade, dau buzna în facultăți și sar pe oameni la întâmplare, după ce săptămâna trecută au fost mai multe proteste studențești.
“Nu sunt pe lume polițiști mai umani și moderați“, a declarat Ministrul de Interne după 500 de plângeri pentru tortură.
Pe străzi, vânătoarea continuă.
6 septembrie 2020 – Zeci de mii de protestatari pe străzile din Minsk în timp ce opoziția pune presiune pe Lukașenka să cedeze puterea
Zeci de mii de persoane au ieșit în stradă pentru un al patrulea weekend consecutiv în mai multe zone din capitala Minsk în timp ce opoziția face un nou efort pentru a spori presiunea pe președintele Lukașenka care este tot mai contestat în interior și mai izolat în exteriorul țării.
Serviciul din Belarus al Radio Europa Liberă a arătat că zeci de persoane au fost arestate în Minsk, iar confruntări între protestatari și forțele de ordine au avut loc în orașele Grodno (vest) și Mogilev (est). Demonstrații s-au desfășurat și în Gomel.
Mai multe coloane de protestatari au mărșăluit prin Minsk spre centrul orașului, purtând steaguri alb-roșii care au devenit un simbol al protestelor și scandând „Trăiască Belarusul” și „Rușine” printre alte sloganuri.
Mii de protestatari au ajuns și în fața palatului prezidențial care a fost păzit de forțe speciale ale poliției cu garduri metalice și tunuri de apă.
La începutul zilei, forțele speciale au fost văzute în timp ce montau sârmă ghimpată în jurul mai multor clădiri guvernamentale și monumente din centrul capitalei, în timp ce polițiști erau întâlniți la stațiile de metrou. Filmări postate pe Telegram arată vehicule blindate ce sunt plasate în mai multe zone din Minsk.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org
6 septembrie 2020 – Zeci de mii de persoane au manifestat împotriva lui Lukaşenko la Minsk; Zeci de manifestanţi, arestaţi
Zeci de mii de persoane din Belarus au manifestat din nou duminică la Minsk pentru a denunţa realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, care se confruntă de aproape o lună cu o mişcare de protest fără precedent, relatează AFP.
(…) Zeci de manifestanţi au fost arestaţi pe marginea demonstraţiei opoziţiei, care contestă realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, potrivit grupului pentru apărarea drepturilor omului Viasna. Potrivit ONG-ului, 37 de persoane au fost arestate în cursul acestei manifestaţii.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
5 septembrie 2020 – Mii de femei au protestat în Belarus împotriva brutalităţii poliţiei
Mii de femei au participat sâmbătă la un nou marş în centrul capitalei Minsk şi în alte oraşe din Belarus împotriva violenţei poliţiei în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale care au loc în această ţară de aproape patru săptămâni, transmite EFE.

Circa 10.000 de femei au participat la un miting în Minsk, 5 septembrie – foto preluat de pe romania.europalibera.org
Potrivit presei locale, la evenimentul de sâmbătă au participat circa 10.000 de persoane, care au mărşăluit pe Bulevardul Independenţei din Minsk strigând sloganuri împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi a forţelor de securitate pe care le acuză de reprimarea brutală a protestelor, mai ales în primele zile de după scrutinul prezidenţial controversat din 9 august.
Ca şi în alte dăţi, participantele la marş purtau steaguri în culorile roşu şi alb, simbolul opoziţiei belaruse, şi mici buchete de flori pentru a evidenţia caracterul paşnic al protestului. Câteva tinere aveau cu ele ursuleţi de pluş Panda, în semn de solidaritate cu angajaţii companiei de software PandaDoc, arestaţi în ajun.
Cofondatorul companiei, Mikita Mikado, rezident în SUA, a denunţat persecutarea angajaţilor săi şi şi-a exprimat convingerea că se explică prin faptul că aceştia au sprijinit manifestaţiile antiguvernamentale din Belarus. Alte mitinguri au avut loc în Grodno şi Gomel.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
5 septembrie 2020 – Zeci de arestări în Belarus ca urmare a izbucnirii de noi proteste
Zeci de studenți au fost ridicați de pe stradă și urcați în dube în Minsk, după izbucnirea de noi proteste în capitala Belarusului împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka.
Două manifestații neautorizate – organizate separat de studenții de la Universitatea de Stat din Minsk și de grupuri de femei – au avut loc sâmbătă în al patrulea weekend de la realegerea contestată a lui Lukașenka pentru un al șaselea mandat în fruntea statului.
Îmbrăcați în steaguri alb-roșii care au devenit un simbol al opoziției față de Lukașenka, studenții au demonstrat în mai multe locuri din Minsk, printre care Piața Jakub Kolas și Karl Marx din centrul capitalei.
După-amiază, mii de femei au început un marș lângă Bulevardul Independenței. Unele informații de la fața locului estimează mulțimea la 10.000 de participanți.
Poziția Bisericii
În criza de după alegeri, Biserica Catolică din Belarus a luat partea protestatarilor care cer schimbare. În schimb, Biserica Ortodoxă, religia predominantă în Belarus, care este apropiată de Rusia și care în mare parte a păstrat tăcerea, ba chiar cu unele sancțiuni pentru clericii care au avut și cele mai blânde critici.
„În timpul actualei crize, Biserica Catolică a fost mai vocală decât cea Ortodoxă pentru că și-a păstrat neutralitatea politică, precum și principiile religioase și morale. Preoții catolici au condamnat violența și au oferit sprijin spiritual pentru poporul din Belarus”, arată Hanna Baraban, un jurnalist și analist politic belarus.
Chiar dacă acțiunile sale au transformat-o într-un inamic al guvernului, Biserica Catolică a crescut în statut în rândul oamenilor de rând, devenind „un compas moral pentru mulți”, afirmă Baraban.
În vârf se află arhiepiscopul Tadeusz Kondrusiewicz care a plătit prețul pentru că s-a exprimat public. La mijlocul lui august, arhiepiscopul a cerut autorităților belaruse să pună stop violențelor, afirmând că vărsarea de sânge de pe străzile țării, precum și bătăile și alte abuzuri aplicate protestatarilor, sunt „un mare păcat pe conștiința celor care au dat ordine criminale și au comis violențe”.
Când se întorcea în Belarus din Polonia, prelatul în vârstă de 74 de ani – care a titlul oficial de Arhiepiscop de Minsk și Mohilev – a fost blocat de poliția de frontieră.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org
3 septembrie 2020 – Premierul rus Mișustin merge la Minsk, în timp ce Lukașenka cere sprijin Rusiei
Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișustin, se deplasează joi la Minsk, în timp ce tot mai contestatul președinte belarus Aleksandr Lukașenka vrea sprijinul Moscovei pentru a rezista protestelor de amploare și izolării occidentale care au venit ca răspuns la alegerile din 9 august care sunt condamnate drept viciate.
Protestele zilnice care țin de câteva săptămâni, fără precedent până acum într-o stat condus cu o mână forte de Lukașenka, sunt urmărite cu atenție de Moscova care de mult timp militează pentru o integrarea economică și politică între cele două foste state sovietice în ciuda faptului că a găsit de cele mai multe ori un partener dificil în Lukașenka.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org
3 septembrie 2020 – Aleksandr Lukaşenko înlocuieşte şefii Serviciului de informaţii şi Consiliului de securitate
Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko a numit joi noi şefi ai Serviciului de informaţii, ai Consiliului de Securitate şi ai Comitetului de stat pentru control, pe fondul protestelor masive împotriva sa declanşate după alegerile prezidenţiale din 9 august, transmite Reuters, citând agenţia oficială de presă BelTA.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
1 septembrie 2020 – Sute de studenţi au protestat împotriva lui Lukaşenko, în prima zi a noului an şcolar
Câteva sute de studenţi belaruşi au manifestat marţi, 1 septembrie, la Minsk, data la care în această ţară începe noul an şcolar şi universitar, pentru a denunţa puterea autoritară a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, ce se confruntă de aproape o lună cu o inedită mişcare de contestare, informează AFP.
Agenţi ai forţelor anti-revoltă au arestat vreo zece dintre aceşti studenţi în timp ce ei încercau să formeze un lanţ uman în centrul Minskului, capitala fostei republici sovietice. “Fasciştilor“, “Acesta este oraşul nostru”, “Credem, putem, învingem“, scandau studenţii.
Manifestaţia, organizată la 1 septembrie, ziua când în mod tradiţional începe noul an şcolar în toată fosta Uniune Sovietică, i-a reunit pe studenţii mai multor instituţii universitare din Minsk. Tineretul belarus constituie unul dintre pilonii mobilizării împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, 66 de ani, după realegerea lui considerată frauduloasă de către adversarii săi, la 9 august.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Opozanta Maria Kolesnikova a anunţat fondarea unui nou partid
Lukaşenko susţine că şeful Bisericii Catolice din Belarus a primit ”misiuni concrete” din Polonia
Belarus trebuie să înceteze să-i tortureze pe protestatari (experţi ONU)
Rusia consideră inacceptabile sancţiunile occidentale împotriva Belarusului
Lukaşenko, declarat persona non grata în ţările baltice
Kremlinul declară că situaţia din Belarus este sub control şi nu este nevoie să trimită forţe
31 august 2020 - Aleksandr Lukaşenko evocă ideea unui referendum privind amendarea Constituţiei
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a evocat luni ideea unui referendum constituţional pentru a calma ampla mişcare de contestare ce are loc în Belarus de trei săptămâni, fără a face alte precizări privind modalităţile de desfăşurare, calendarul sau conţinutul consultării populare, transmit Reuters şi AFP. Duminică, zeci de mii de susţinători ai opoziţiei s-au strâns pe străzile din Minsk, pentru al treilea weekend consecutiv, pentru a denunţa realegerea lui Lukaşanko, într-un scrutin considerat fraudulos de opoziţie, desfăşurat la 9 august.
Liderul belarus, citat de agenţia de presă BelTA, a spus că ”specialişti”, printre care judecători de la Curtea Supremă, lucrează în prezent la un proiect de revizuire a legii fundamentale, care va fi apoi supus ”referendumului”. ”Aş vrea ca aceste schimbări să ducă la progresul societăţii noastre. Vom insista pe aceste schimbări şi vom propune aceste schimbări poporului nostru”, a declarat liderul belarus într-o şedinţă de lucru.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
30 august 2020 – Zeci de mii de manifestanţi protestează în Belarus pentru a treia duminică la rând

Minsk. A douăzecișidoua zi de protest. (30 august) – Foto: Дарья Бурякина, TUT.BY, preluat de pe www.facebook.com/casa.jurnalistului
Zeci de mii de manifestanţi ce denunţă regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko au ieşit pe străzile din Minsk la apelul opoziţiei, pentru a treia duminică la rând, informează AFP şi dpa. În pofida prezenţei masive a forţelor anti-revoltă, inclusiv de vehicule blindate, care au împiedicat mai multe coloane de opozanţi să se ralieze protestelor, centrul capitalei belaruse este plin de lume, mai ales în Piaţa Octombrie şi în cea a Independenţei, dar şi lângă Monumentul Steaua (Zvezda), protejat de armată.
Manifestanţii poartă drapele în culorile opoziţiei, albastru şi roşu, şi scandează sloganuri împotriva lui Lukaşenko. În mai multe locuri din centru, forţele de ordine au intervenit la începutul manifestaţiei, în jurul orelor locale 14:00 (11:00 GMT), arestând mai multe zeci de persoane.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
29 august 2020 – Casa Jurnalistului: Realitatea nu e-n alb și negru, dar așa a arătat azi marșul femeilor din Belarus atunci când s-a ciocnit de mascații lui Lukașenko
Îmbrăcate în alb și roșu, cu flori în mâini, cântând, au fost în contrast total cu mașinăriile de luptă trimise să le întâmpine și cu polițiștii infiltrați, pe care i-au alungat în scene tragi-comice.
“Nu suntem oi, nu avem nevoie de păstor!” au strigat după ce jandarmii au încercat fără succes să le prindă într-un țarc uman.
“Sasha, women are coming!” scrie pe pancarta unei protestatare. Alta: “Nu poți să faci borș cu ceapă stricată!” Unele au ieșit cu mături, să facă curățenie la conducerea țării.
În Belarus încă se protestează în fiecare zi, la trei săptămâni după alegerile prezidențiale, care nu au fost libere și nici corecte.
Se protestează în biserici și în mall-uri, la metrou și în intersecții, pe blocuri și mai ales pe Internet.
Au fost blocate și ultimele publicații libere care scăpaseră de cenzură. S-au refugiat pe Telegram.
Azi n-au putut să forțeze conflictul cu protestatarii, așa că au strâns jurnaliștii, i-au încolonat și i-au băgat în dube, i-au arestat și le-au retras acreditările (inclusiv fotografului Reuters, Vasily Fedosenko, care a dat multe dintre imaginile iconice pe care le-ați văzut în ultima vreme).
Regimul Lukașenko nu dă semne de compromis, dar nici nu reușește să recapete controlul asupra populației.
Nu știm care va fi deznodământul acestei încleștări, dar e clar că va marca o generație.
26 august Scena9: Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură Svetlana Aleksievici a fost chemată la anchetă de Comisia de Investigații a Belarusului
Cazul penal se referă la ceea ce președintele Alexander Lucașenko numește o lovitură de stat, după aproape două săptămâni de proteste masive împotriva regimului său, care durează de 26 de ani.
Svetlana Aleksievici: „Națiunea bielorusă se naște sub ochii noștri. Națiunea noastră se naște pe străzile noastre. [..] Lukașenko vorbește doar cu Putin, nu cu poporul. [...] Vor să ne înspăimânte. Dar noi nu suntem vinovați. Nu vrem decât să trăim în libertate, ca țară liberă.”
Oamenii o aplaudă în stradă pe Aleksievici (și speră că nu va fi arestată la fel ca ceilalți membri ai Comisiei Naționale, înființată la inițiativa opoziției față de Lukașenko).
Foto: Радыё Свабода, via Franak Viačorka.
Svetlana Aleksievici de la A la Z: www.scena9.ro
25 august – Radio Europa Liberă România: Bătrâna care luptă împotriva lui Lukașenka
Bătrâna în vârstă de 73 de ani care luptă împotriva lui Lukașenka, în Belarus. Nina Bahinskaya e o figură fragilă, dar hotărîtă în mijlocul oamenilor care protestează față de rezultatele alegerilor prezidențiale din Belarus, care sunt declarate ca fraudate. A fost o prezență obișnuită la diverse manifestații din 1988 și, în ciuda brutalității fără precedent a poliției împotriva protestatarilor, a luat atitudine față de forțele de securitate pe străzile din Minsk.
23 august 2020 – Casa Jurnalistului: Din 1989 nu a mai fost o asemenea demonstrație de solidaritate
Zeci de mii de lituanieni au făcut un lanț uman din capitala Vilnius până la granița cu Belarus, în timp ce la Minsk avea loc cel mai mare protest din istoria țării.
Peste o sută de mii de oameni au mărșăluit spre palatul dictatorului, într-o imensă demonstrație de putere pașnică.
Au fost întâmpinați de armată.
Ministrul apărării i-a numit fasciști și i-a amenințat că, dacă tulbură liniștea monumentelor sovietice, riscă să fie împușcați.
Protestatarii nu s-au speriat, dar nici nu au răspuns provocărilor. Au manifestat pașnic și au plecat acasă.
“Șobolanii au fugit”, a comentat Lukașenko din elicopter.
A început să umble cu pușca în mână și să încurajeze trupele speciale care au tras în protestatari acum două săptămâni.
Lângă dictator, în vestă antiglonț, a apărut fiul său de 16 ani, pe care îl pregătește să-i succeadă într-o dinastie după model nord-coreean.
Dar până acolo mai are un obstacol:
Puterea poporului.
23 august 2020 – Belarus: Zeci de mii de persoane protesteză din nou la Minsk împotriva realegerii lui Lukaşenko (AFP)
Zeci de mii de persoane manifestează din nou duminică la Minsk pentru a denunţa realegerea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, lider care se confruntă de două săptămâni cu o uriaşă mişcare de protest, transmit jurnalişti ai agenţiei France Presse.
Fluturând drapele în alb şi roşu, culorile mişcării de contestare, mulţimea s-a adunat în Piaţa Independenţei şi pe străzile din jur, strigând în cor sloganuri ca “Libertate!“.
Media şi conturi ale serviciului de mesagerie Telegram apropiate de opoziţie vorbesc despre peste 100.000 de protestatari în capitala Belarusului pentru a doua duminică la rând.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
22 august – Casa Jurnalistului: Ce se mai întâmplă în Belarus?
Dictatorul se plimbă cu elicopterul prin țară ca să stingă grevele din fabrici.
Este huiduit și înjurat și aproape că se ia la bătaie cu muncitorii.
Trimite nomenclatura să-i momească și să-i amenințe.
Trimite agitatori să se amestece cu protestele lor.
Trimite camioane cu mesaje patriotice.
Trimite poliția să-i gonească.
Dar greva continuă. ✊
Marșuri mișună prin orașe și opresc în fața fabricilor ca să încurajeze muncitorii să reziste.
Pe străzi se-ntind lanțuri umane, cântă filarmonica, joacă actorii care și-au dat demisia de la teatru, protestează până și muzeografii după ce a dispărut un director de muzeu care a refuzat să semneze rezultatele dintr-o secție de votare.
Televiziunea publică a rămas ÎN DIRECT cu studioul gol, după ce jurnaliștii au intrat în grevă.
În provincie, ziare și radiouri de stat au început, de capul lor, să transmită protestele.
Site-urile independente de știri au fost blocate, dar rămân canalele de Telegram.
Uniunea Europeană susține opoziția, cere repetarea alegerilor
și impune sancțiuni care nu au funcționat în trecut.
Rusia îl susține, oficial, pe Lukașenko, dar nu vrea să se implice direct. Presa de stat are mână liberă să vorbească despre proteste,
iar deputați din partidul lui Putin spun pe față că alegerile au fost trucate.
Cu toții cer “dialog social”.
Momentan, dialogul social constă în autobuze cu angajați ai statului plimbați de colo-colo ca să copieze protestele opoziției. Să poată spune apoi că sunt și manifestații pro, și contra, idee care putea funcționa dacă o făcea de la început, înainte să tragă în protestatari.
Autoritățile s-au făcut că își cer scuze pentru abuzuri, apoi au dat torționarilor medalii “pentru executarea exemplară a ordinelor”.
Opozitia a înființat un consiliu cu personalități ca o laureată a premiului Nobel, un director de teatru sau un lider al muncitorilor din fabrica de tractoare.
Însă puterea nu a vrut să negocieze, ci le-a răspuns cu amenințări și dosare penale.
În spatele acestui blocaj, mii de comunități își negociază singure poziția între puterea expirată și opoziția necoaptă.
Între cei care riscă să-și piardă statutul dacă pică regimul și cei care și-au riscat deja viața protestând.
Soarta Belarusului nu vine nici din est, nici din vest, ci din rezultanta acestor nenumărate dezbateri.
16 august 2020 – Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus. Lukașenka bagă în față NATO și pe Putin

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus. Lukașenka bagă în față NATO și pe Putin (16 august 2020) – foto preluat de pe romania.europalibera.org
Protestatarii împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka s-au adunat duminică pentru cel mai mare miting de după alegerile controversate care au zguduit Belarus. Înaintea marșului, președintele a susținut că NATO ar fi comasat trupe la graniță, dar și că Rusia e gata să intervină militar.

Miting în Minsk pe 16 august 2020 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Mulțimi imense de belaruși s-au adunat în capitala Minsk, dar și în alte orașe, pentru „Marșul Libertății”, cel mai mare protest de opoziție față de președintele Aleksandr Lukașenka, aflat la conducerea țării de 26 de ani.
Reporterii agențiilor de presă străine au estimat numărul participanților la peste 100.000, chiar până la 200.000. Europa Liberă nu a putut verifica independent numărul participanților. Ei au scandat „Demisia” și au mărșăluit, cu flori și baloane, către piața centrală a Minsk-ului. Și în alte orașe din Belarus au avut loc mitinguri de amploare.
Protestatarii au cerut demisia președintelui Aleksandr Lukașenka și au purtat pancarte pe care scria „Suntem anti-violență” și „Lukașenka trebuie să răspundă pentru tortură și morți”.
Belarus Freedom march is the largest gathering in Belarus history! pic.twitter.com/2SwS59qfLS
— Franak Viačorka (@franakviacorka) August 16, 2020
„Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva, Minsk-ul s-a unit, belarușii s-au unit. Este un festival al libertății”, a spus un preot catolic care participa la protest, conform AFP. „Este prima oară când i-am văzut pe oameni așa de fericiți. Ne-am săturat de aceste autorități, să trăim ca sclavii la cooperativă”, a spus și o femeie de 70 de ani.
Неверагодная колькасць людзей❕❗️❕ pic.twitter.com/2BrTCTD9d7 — Белсат TV (@Belsat_TV) August 16, 2020
Duminică, înaintea marelui protest, a avut loc și un miting al suporterilor lui Lukașenka. Președintele le-a vorbit celor prezenți în Piața Independenței, spunând că NATO a trimis tancuri și avioane la 15 minute de granița cu Belarus, iar țările vecine ar „ordona” ca alegerile să fie reluate, lucru cu care el nu este de acord.
Un purtător de cuvânt al NATO a negat afirmațiile lui Lukașenka, spunând că nu există nicio mobilizare de trupe NATO în Europa de Est, singurele prezente fiind trupele rotaționale, ca și până acum.
În același timp, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin i-a transmis duminică la telefon lui Lukașenka faptul că Rusia este pregătită să trimită ajutor în cadrul acordului militar pe care îl are cu Belarus, dacă este nevoie, și a susținut că Belarus se află sub o presiune externă, fără să specifică care ar fi aceea. Cei doi președinți au vorbit și sâmbătă la telefon, la inițiativa lui Lukașenka, acesta avertizându-l pe Putin că situația din Belarus s-ar putea extinde și în afara granițelor.
La mitingul de susținere a lui Lukașenka au participat angajați ai instituțiilor de stat, care ar fi fost amenințați cu concedierea, dacă nu vin, conform site-ului independent Tut.by. Piața unde a avut loc mitingul a fost înconjurată cu garduri de metal, iar străzile din jur au fost închise. Oamenii prezenți, aduși cu autobuzele din mai multe regiuni, au strigat „Suntem pentru Batka”, porecla lui Lukașenka, care înseamnă „tată”.
People at a pro-Lukashenko rally in Minsk today chanting “We’re for Batka” (Lukashenko’s nickname). These are reportedly state/public-sector workers who have been bussed in (possibly under duress.) video by @belteanews pic.twitter.com/R7F1cqzSc8
— Mike Eckel (@Mike_Eckel) August 16, 2020
cititi mai mult pe romania.europalibera.org
La 11 august, a fost raportat că polițiștii și alți agenți guvernamentali au scos cu forță carduri de memorie de la mulți jurnaliști, i-au obligat să șteargă fotografiile sau uneori le-au zdrobit camerele. Serviciul rus al BBC a raportat că trei dintre jurnaliștii lor au fost bătuți de forțele guvernamentale în acea noapte, în timp ce acopereau protestele.
Ziua după alegeri
Pe 10 august, dimineața devreme
În cea de-a doua seară după anunțarea rezultatelor presupuse falsificate, protestatarii au baricadat zona din jurul pieței „Riga”. Forțele de securitate au răsupuns prin gazificarea lacrimogenă a protestatarilor și folosind spray paralizant . Un protestatar a murit după o explozie în apropierea stației de metrou Pușkinskaya, Ministerul de Interne susține că dispozitivul a fost detonat în mâinile sale. Se presupune că țara de origine a spray-urilor paralizante este Cehia, deși această țară a impus un embargou pentru a vinde astfel de echipamente în Belarus după suprimarea alegerilor din 2010.
Imagini externe
“Almaz” anti-terrorist squad; one of them has GM-94 portable grenade launcher
Poliția specială (AMAP / OMON), trupele interne și forța specială de elită „Almaz” antiteroristă au participat la suprimarea protestelor din Minsk. Tunurile de apă au fost folosite și în apropierea pieței „Riga”, iar gloanțele de cauciuc au fost utilizate pe scară largă peste tot. Proteste de masă au fost raportate în Brest, Gomel, Hrodna, Moghilău, Vitebsk, Baranavichy, Maladziechna, Navahrudak, Navapolack, Jodino. S-a raportat că echipele AMAP au confiscat unele ambulanțe pentru a trece prin baricade și cordoane improvizate, deoarece protestatarii lăsau întotdeauna medicii să treacă.
În Gomel, rudele și prietenii a peste 500 de persoane arestați nu li s-a permis să le viziteze, iar poliția locală nu le-a spus nimic despre soarta rudelor lor. De asemenea, a fost raportat că polițistul a abuzat de femeia arestată acolo.
Atacuri asupra jurnaliștilor și cenzură pe Internet
Pe 9, 10 și 11 august, mai mulți jurnaliști independenți au fost arestați la Minsk, Brest și Babruysk. Conform declarației asociației jurnaliștilor din Belarus, trupele interne și alte forțe guvernamentale trag în mod deliberat gloanțe de cauciuc la jurnaliștii independenți din Minsk (inclusiv Tut.by și Nasha Niva ), care purtau jachete speciale bine vizibile și aveau ID-uri personale.
Redactorul șef Nașa Niva (purtând și sacou) a dispărut în această noapte, dar a reușit să trimită SOS-SMS soției sale, în sensul că este arestat. Soarta lui era necunoscută începând cu ora 13:30, iar site-ul Nașa Niva nu a fost actualizat timp de multe ore după presupusa sa arestare. Mai mulți jurnaliști, inclusiv străini, au fost răniți ușor în timpul reprimării protestelor. Un glonț de cauciuc a lovit un material de identitate al jurnalistului Getty Images, Michal Fridman. Câțiva jurnaliști ruși din mediile oficiale și din proiectele de internet au fost arestați, dar au fost eliberați în curând.
A doua noapte de proteste în Belarus
Protestatarii și forțele de securitate s-au confruntat cu violență în Belarus din cauza rezultatului alegerilor prezidențiale din 9 august. Victoria președintelui autoritar Aleksandr Lukașenka este percepută ca fiind rezultatul fraudei la urne pe scară largă.
„După ce Svetlana Țihanovskaia a fugit în Lituania, protestele s-au desfășurat ușor haotic. Noaptea trecută, protestatarii au fost mai bine pregătiți, dar și forțele de ordine au intervenit rapid și au blocat intrările în piața centrală din Minsk.
Autoritățile continuă să blocheze rețelele de internet, iar jurnaliștii sunt ținte predilecte pentru trupele „Alpha”- forțele de elită echivalente KGB-ului din Belarus. Mulți jurnaliști sunt arestați sau dispăruți.
Se pare că autoritățile nu doresc să negocieze cu protestatarii, iar Lukașenka acuză intervenții din afara țării.”, a spus, într-o postare pe Facebook, Franak Viačorka, care este rezident în Minsk.
Oamenii au protestat la Minsk, Homel și Vitsebsk în 10 și 11 august.
Traducerea și adaptarea: Abdulkerim Salim
preluat de pe romania.europalibera.org
Ziua alegerilor
Pe 9 august, dimineața devreme, majoritatea intrărilor în orașul Minsk au fost blocate de poliție și armată.
La mijlocul zilei, oamenii au început să aibă o problemă cu comunicarea, internetul a fost încetinit. Seara, imediat după ce sponsorizarea de către televiziunea guvernamentală a Belarusului a difuzat un rezultat al sondajului care arată că o presupusă alunecare de teren, Lukașenko a obținut 80,23% din voturi, în timp ce Tihanovskaia a primit 9,9 la sută.
Acest lucru a provocat o reacție imediată a susținătorilor ei să meargă pe străzi în toate marile orașe din Belarus, oamenii urmau să își exprime nemulțumirea și solicitau un număr corect de voturi, oamenii au început să construiască baricade, numărul total de protestatari din Minsk a fost dificil de estimat pentru că au fost împrăștiați prin tot orașul.
După ce au despărțit mulțimile mari, poliția a alungat grupuri mai mici de protestatari prin centrul orașului Minsk timp de câteva ore, a informat Associated Press. În toate marile orașe din Belarus, ofițerii de ordine au folosit bastoane de poliție, gloanțe de cauciuc, grenade cu bile de plumb, tunuri de apă și gaze lacrimogene, protestatarii s-au dispersat treptat la o mulțime de 200-300, dintr-un total estimat de 5.000. A fost una dintre cele mai mari proteste de când Belarusul a devenit independent.
În total au fost reținuți aprox. 3000 de protestatari, din păcate 1 dintre protestatari au murit.
În timpul campaniei prezidențiale
Pe 9 august, Internetul din Belarus a fost parțial blocat. Potrivit oficialilor guvernamentali, motivul a fost atacul puternic DDoS, însă specialiștii IT independenți au susținut că monopolul Beltelecom și statele afiliate de stat din Belarus au folosit în mod deliberat tehnologia de inspecție a pachetelor Deep (DPI) sau modelarea traficului
Pe 8 august, site-ul internet afn.by (Agenția de știri financiare) a fost blocat de Ministerul Informațiilor din motive necunoscute.
La 6 august, aproximativ 5.000 de protestatari pașnici au ieșit pe străzile din Minsk fluturând panglici albe, apelând la alegeri libere și corecte.
În prima săptămână din august, zeci de mii de bieloruși au demonstrat împotriva lui Lukașenko în orașele din țară, 63.000 de persoane au demonstrat în capitala Minsk, care este cel mai mare protest stradal din Belarusul post-sovietic.
La 30 iulie, a avut loc un miting permis al candidatului la președinție, Svetlana Tihanovskaia, în Parcul Prietenia Popoarelor din Minsk . Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, cca. S-au adunat 63.000 – 70.000 de oameni, iar poliția a adunat doar aproximativ 18.250 de oameni acolo. A fost una dintre cele mai mari întâlniri din 1991.

Mitingul în sprijinul Tihanovskaiei de la Minsk (30 iulie 2020) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
La 29 iulie, știrile susținute de guvernul bielorus au raportat că 33 de pretinși mercenari din grupul Wagner, o companie militară privată rusă, au fost arestați recent într-un sanatoriu “Belarusachka“, lângă Minsk.
Înainte de alegeri
Omul de afaceri și bloggerul Serghei Tihanovski, care l-a etichetat pe Lukașenko drept „gândac”, ca în poezia pentru copii „The Mighty Cockroach”, cu papuci care semnalizau ștampila pe gândac, a fost reținut la sfârșitul lunii mai 2020 de autoritățile din Belarus, care l-au acuzat că este un agent străin.
În iunie 2020, au avut loc proteste stradale împotriva lui Lukașenko. Câțiva candidați ai opoziției s-au înregistrat la următoarele alegeri ca urmare a mișcării, dar mulți dintre ei au fost arestați.
La 19 iunie, Lukașenko a anunțat că a „dejucat o tentativă de lovitură de stat ”, rezultând în arestarea principalului rival al opoziției, Viktar Babarika . Babaryka a declarat că acuzațiile de luare de mită și corupție au fost falsificate și că arestarea a fost motivată politic pentru a-l opri din câștigarea alegerilor.
Activiști ai opoziției, jurnaliști și bloggeri au fost, de asemenea, arestați ca parte a represiunii. Grupul pentru drepturile omului Viasna a estimat că, între începutul lunii mai și începutul lunii august, aproximativ 1.300 de persoane au fost reținute pentru protest.
Lukașenko a susținut că protestele de opoziție fac parte dintr-un complot străin, învinovățind demonstrațiile ca un complot orchestrat de străini, despre care a sugerat că ar putea fi americani, NATO, ruși sau ucraineni. Soția lui Tihanovski, Svetlana Tihanovskaia, s-a înregistrat ca candidat la viitoarele alegeri după arestarea lui Babaryka.
Protestele au dus la sugestii că conflictul va dura luni întregi și va crește în violență și poate evolua într-o revoluție deplină, asemănător modului în care protestele Euromaidan s- au transformat într-o revoluție în Ucraina în 2014. Fondul german Marshall, un think tank american, a remarcat că protestele sunt mai răspândite și sunt mai reprimate brutal decât protestele anterioare din Belarus.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OCDE) a raportat că nu va monitoriza alegerile din 2020, deoarece nu a fost invitată în acest sens; Aceasta este prima dată din 2001, când Oficiul OCDE pentru instituțiile democratice și drepturile omului (ODIHR) nu va monitoriza alegerile din Belarus. OCDE nu a recunoscut niciun fel de alegeri în Belarus ca fiind liber și corect din 1995, și misiunile OECD de monitorizare a alegerilor din țară au fost împiedicate de guvern.
La 23 iulie, Lukașenko a susținut că BBC și Radio Europa Liberă/Radio Liberty au încurajat revoltele și au amenințat că vor expulza mass-media și le-ar interzice să raporteze la alegeri.
Protestele din Belarus din 2020
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
Protestele din Belarus din 2020, poreclite Revoluția papucilor și Revoluția anti-gândaci, sunt o serie de proteste stradale împotriva președintelui autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko . Manifestațiile, parte a mișcării democrației bieloruse, au început să se producă în timpul alegerilor prezidențiale din Belarus din 2020, în care Lukașenko a candidat pentru un al șaselea mandat.
Alexander Lukașenko este numit „ultimul dictator ” al Europei și, la începutul protestelor, a fost la putere timp de 26 de ani, făcându-l cel mai longeviv șef de stat din fosta Uniune Sovietică, conducând țara din 1994. Sub autoritatea sa, guvernul a reprimat frecvent opoziția. Lukașenko s-a confruntat cu o opoziție publică mai mare pe fondul gestionării pandemiei de coronnavirus, pe care Lukașenko a negat că este o amenințare serioasă. Dintre cele cinci alegeri câștigate de Lukașenko, doar prima a fost considerată credibil liberă și corectă de către monitorii internaționali.
cititi mai mult despre Protestele din Belarus din 2020 si pe en.wikipedia.org
La ordinea zilei – 15 noiembrie 2020
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - Maia Sandu (dreapta) și Igor Dodon (stânga)
foto preluat de pe romania.europalibera.org
Sărbătorile Zilei de 15 Noiembrie
Greco-catolice = Duminica 25 dR. Sf. m. Gurie, Samona
Romano-catolice – Duminica a 33-a de peste an; Ss. Albert cel Mare, ep. înv.; Leopold al III-lea
Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulaţie (ONU)
Începând din 2005, anual este marcată Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulaţie (World Day of Remembrance – WDoR), în a treia duminică a lunii noiembrie. În 2020, data la care sunt comemorate victimele accidentelor de circulaţie este 15 noiembrie.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua scafandrilor militari şi Ziua scafandrului român
La 15 noiembrie se celebrează Ziua scafandrilor militari şi Ziua scafandrului român. Această dată aminteşte de momentul anului 1976, când Grupul 279 Scafandri, înfiinţat la 15 noiembrie 1967, s-a transformat în Grup Scafandri de Luptă, intrând în subordinea Centrului de Scafandri, potrivit www.centruldescafandri.ro.
Marele Stat Major, prin Dispoziţia din 6 octombrie 1976 transmisă către Comandamentul Marinei Militare, anunţă înfiinţarea Centrului 39 Scafandri, dislocat în Constanţa şi subordonat Comandamentului Marinei Militare, începând cu data de 1 octombrie 1976. Centrul 39 Scafandri a luat fiinţă prin dizolvarea Grupului 279 Scafandri din garnizoana Mangalia, tehnica şi efectivele grupului intrând în compunerea Centrului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Politiciana pro-europeană Maia Sandu a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 2020 s-au desfășurat în două tururi de scrutin: la 1 noiembrie 2020 și la 15 noiembrie 2020. Au fost câștigate de candidata pro-europeană Maia Sandu.
În urma primului tur, niciun candidat nu a obținut majoritatea voturilor, astfel, conform Codului Electoral, persoanele poziționate pe primele două poziții – fosta prim-ministră Maia Sandu (36,16%) și președintele în exercițiu Igor Dodon (32,61%) – au participat la cel de-al doilea tur. Cei doi contracandidați mai concuraseră pentru fotoliul de președinte în 2016, la fel calificându-se ambii în turul doi.
În turul al doilea au votat 52,6% din alegătorii cu drept de vot, anume 1.642.000 de persoane. În străinătate au votat circa 255.000 de moldoveni.
Maia Sandu (n. 24 mai 1972, Risipeni, RSS Moldovenească, URSS) este o economistă și politiciană pro-europeană din Republica Moldova, care este președintele ales al Republicii Moldova, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2020. A exercitat funcțiile de prim-ministru al Republicii Moldova în iunie-noiembrie 2019 (Guvernul Maia Sandu) și de ministru al educației în 2012-2015. A fost membră a parlamentului între 2014-2015 și în 2019. Este prima femeie care a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
Situația din România – 15 noiembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică
Până astăzi, 15 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 360.281 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
243.832 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 7.096 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.814 persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 8.926 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 14.11.2020 (10:00) – 15.11.2020 (10:00) au fost raportate 113 decese (77 bărbați și 36 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.996. Dintre acestea, 1.169 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.691.062 de teste. Dintre acestea, 21.571 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.195 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.376 la cerere.

Situația din România – 15 noiembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.862 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați.
În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul SARS – CoV – 2 la nivel european și global:
Până la data de 14 noiembrie 2020, au fost raportate 10.361.110 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Franţa, Spania, Regatul Unit, Italia, și Germania.
ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*
Franţa 1.922.504(+23.794) 43.892 (+932) 139.760 -
Spania 1.458.591(+21.371) 40.769 (+308) 150.376 -
Regatul Unit 1.317.496 (+27.301) 51.304 (+376) 3.108 (+19)
Italia 1.107.303 (+40.902) 44.139 (+550) 411.434 (+12.196)
Germania 773.556(+22.461) 12.378 (+178) 496.696 (+8.862)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)
SITUAȚIE GLOBALĂ LA 14 NOIEMBRIE 2020
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*
53.515.055 (+739.784) 1.304.871 (+11.765) 34.731.289 (+270.716)
* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 13 – 14 noiembrie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne
Peste o mie de persoane arestate la cel mai recent protest anti-Lukașenko
Poliția din Belarus a reținut mai mult de 1.000 de persoane la protestele de duminică din țară în care s-a cerut demisia lui Aleksandr Lukașenko și noi alegeri prezidențiale după ce scrutinul din august a fost denunțat drept fraudat. Grupul Viasna pentru drepturile omului a arătat că cele mai multe arestări au fost făcute în Minsk, unde forțele de securitate au folosit gaze lacrimogene și grenade asomatoare pentru a dispersa mulțimea de mii de demonstranți. Două persoane au fost bătute de forțele de ordine în interiorul unui magazin. Cel puțin 18 jurnaliști, inclusiv patru colaboratori ai Europei Libere, au fost arestați, potrivit Asociației Belaruse a Jurnaliștilor.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org
Revista Presei din 15 noiembrie
cititi si:
-
La ordinea zilei – 14 noiembrie 2020
Situația din România – 14 noiembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică
foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne
Sărbătorile Zilei de 14 Noiembrie
Ortodoxe – Sf. Ap. Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului (Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului)
Greco-catolice – Sf. ap. Filip
Romano-catolice – Sf. Ştefan-Teodor, ep. m.; Fer. Serapion, călug. m.
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)
Ziua de 14 noiembrie este dedicată luptei pe plan internaţional împotriva diabetului zaharat. A fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua Dobrogei
În fiecare an, la 14 noiembrie, se sărbătoreşte Ziua Dobrogei. La 19 noiembrie 2013, proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat de Senat şi la 9 septembrie 2015, de plenul Camerei Deputaţilor, for decizional. Alegerea acestei date face trimitere la Războiul de Independenţă sau războiul ruso-româno-turc, încheiat în 1878, în urma căruia Dobrogea a revenit la teritoriul naţional, potrivit legii publicate pe site-ul www.cdep.ro. În data de 7 octombrie 2015 a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Incendiul de la Spitalul Județean Piatra Neamț
Incendiul de la Spitalul Județean Piatra Neamț a fost un eveniment dramatic ce a avut loc la 14 noiembrie 2020, în incinta Spitalului Județean din Piatra Neamț, când, în urma unui incendiu izbucnit în secția de ATI, au murit 10 persoane și rănite încă șapte. Dintre persoanele rănite șase erau pacienți internați diagnosticați cu COVID-19, iar a șaptea persoană era medicul de gardă Cătălin Denciu. Ulterior, acesta a fost transferat în Belgia cu aeronavă a Ministerului Apărării Naționale din România.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
Moldova, între Rusia și Occident. Ultimul tur al alegerilor prezidențiale
Moldova se îndreaptă duminică la urne pentru a doua rundă a alegerilor prezidențiale, la care se vor înfrunta pro-europeana Maia Sandu cu actualul președinte Igor Dodon, susținut de Moscova.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Maia Sandu (dreapta) și Igor Dodon (stânga) – foto preluat de pe romania.europalibera.org
Situația din România – 14 noiembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică
Până astăzi, 14 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 353.185 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
239.051 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 9.460 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.434 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 8.813 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 13.11.2020 (10:00) – 14.11.2020 (10:00) au fost raportate 129 de decese (73 bărbați și 56 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.919. Dintre acestea, 1.172 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.667.896 de teste. Dintre acestea, 37.040 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 21.204 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 15.836 la cerere.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.862 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați.
În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul SARS – CoV – 2 la nivel european și global:
Până la data de 13 noiembrie 2020, au fost raportate 10.124.110 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Franţa, Spania, Regatul Unit, Italia, și Germania.
ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*
Franţa 1.898.710(+33.172) 42.960 (+425) 139.760 (+548)
Spania 1.437.220 (+19.511) 40.461 (+356) 150.376 -
Regatul Unit 1.290.195(+33.470) 50.928 (+563) 3.089 (+58)
Italia 1.066.401 (+37.977) 43.589 (+636) 399.238 (+11.480)
Germania 751.095(+23.542) 12.200 (+218) 487.834 (+13.626)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)
Coronavirus: Polonia înregistrează 548 de morţi într-o singură zi, un nou record
Coronavirus: Rusia înregistrează un nou record, peste 22.000 de contagieri într-o singură zi
SITUAȚIE GLOBALĂ LA 13 NOIEMBRIE 2020
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*
52.775.271 (+632.012) 1.293.106 (+8.496) 34.460.573 (+310.795)
* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 12 – 13 noiembrie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne
Coronavirus: Cel puţin 1.305.039 de morţi la nivel mondial (bilanţ AFP)
Pandemia de coronavirus a provocat moartea a cel puţin 1.305.039 de persoane în întreaga lume de când biroul OMS în China a anunţat apariţia bolii COVID-19, la sfârşitul lunii decembrie, potrivit unui bilanţ stabilit de AFP din surse oficiale sâmbătă la 11:00 GMT.
Peste 53.438.640 de cazuri de infectare au fost oficial diagnosticate de la declanşarea epidemiei, dintre care 34.324.500 sunt considerate vindecate.
Numărul de contaminări raportat nu reflectă decât o parte din numărul real al cazurilor, numeroase ţări neutilizând teste decât pentru monitorizare şi nedispunând de resurse suficiente pentru a efectua campanii extinse de depistare a acestora.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Mii de manifestanţi la Tbilisi pentru a denunţa fraudarea alegerilor şi a cere un nou scrutin
Mii de oameni au manifestat sâmbătă la Tbilisi, denunţând frauda la alegerile legislative desfăşurate în urmă cu două săptămâni în Georgia şi susţinând apelurile opoziţiei care cere un nou scrutin, relatează AFP şi Reuters.
Partidul la guvernare, Visul Georgian, condus de fostul prim-ministru Bidzina Ivanişvili, cel mai bogat om din ţară, a câştigat alegerile din 31 octombrie cu puţin peste 48% din voturi. Principalul partid de opoziţie, Mişcarea Naţională Unită (MNU) a fostului preşedinte Mihail Saakaşvili, a obţinut peste 27% din voturi.
Cu toate acestea, partidele de opoziţie denunţă un scrutin trucat şi refuză să intre în parlament. Ele se înţeleseseră să formeze un guvern de coaliţie în caz de victorie. Manifestanţii şi-au afirmat hotărârea de a continua să iasă în stradă până la organizarea de noi alegeri legislative, cerere respinsă de partidul de guvernământ, care a negat acuzaţiile de fraudă electorală.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Peru: Trei morţi în cursul manifestaţiilor împotriva noului preşedinte
Cel puţin trei persoane au fost ucise sâmbătă la Lima, într-o nouă zi de manifestaţii reprimate de poliţie împotriva instalării la preşedinţia Perului a lui Manuel Merino, informează AFP. În răspuns la reprimarea violentă a protestelor, liderului Congresului din Peru, Luis Valdez, a cerut demisia “imediată” a noului şef de stat, în declaraţii la postul de televiziune N.
Primarul din Lima, Jorge Munoz, din acelaşi partid al Acţiunii Populare ca Manuel Merino, a cerut la rândul său demisia acestuia, la doar cinci zile de la instalarea în funcţie. Biroul avocatului poporului din Peru a anunţat decesul la spital al unui manifestant de 25 de ani care prezenta răni de glonţ şi a menţionat că alţi 13 manifestanţi au fost răniţi, denunţând folosirea abuzivă a forţei de către poliţie.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Armenia a raportat moartea a peste 2.300 de militari ai armatei sale în conflictul din Nagorno-Karabah
Armenia a raportat sâmbătă moartea a peste 2.300 de militari ai armatei sale în conflictul pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, care s-a încheiat cu un acord de pace ce consacră o victorie a forţelor azere, relatează AFP. Azerbaidjanul nu a comunicat pierderile sale militare. A raportat 93 de civili ucişi în tabăra sa.
Armenia şi Azerbaidjanul au semnat la începutul săptămânii, sub medierea Rusiei, un acord de încetare a focului care pune capăt conflictului. Înţelegerea consacră câştigurile teritoriale importante obţinute de Azerbaidjan. În zona de conflict au fost desfăşurate la începutul săptămânii forţe ruse de menţinere a păcii.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Filipine – Bilanţul taifunului Vamco a crescut la 48 de morţi
Bilanţul victimelor provocate de taifunul Vamco la trecerea sa prin nordul arhipelagului Filipine a crescut la 48, alte 9 persoane fiind găsite decedate după inundaţiile şi alunecările de teren care au avut loc în provincia Cagayan, relatează sâmbătă EFE. Deşi taifunul a părăsit arhipelagul vineri de dimineaţă, inundaţii puternice au survenit ulterior în provincia Cabayan, unde 24 dintre cele 28 de municipalităţi se află sub ape, potrivit portalului ABS-CBN.
Zeci de mii de persoane sunt blocate de inundaţii în Cagayan şi în alte provincii învecinate, în timp ce forţele armate şi echipele de salvare încearcă să vină în ajutorul celor afectaţi cu vehicule şi elicoptere. Peste 1 milion de persoane au rămas fără energie electrică, în special pe insula Luzon, inclusiv în regiunea capitalei Manila, în timp ce peste 400.000 de locuitori au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Radio Europa Liberă România: Anunțul că vaccinul dezvoltat de Pfizer și BioNTech are o eficiență de 90% dă o rază de speranță în lupta anti-Covid-19, patronii spanioli din HoReCa au ieșit cu tigăile în stradă, iar câinii din rasa Alabay au o statuie din aur în Turkmenistan – ce s-a mai întâmplat în lume în ultima săptămână.
Revista Presei din 14 noiembrie
cititi si:
- Evenimentele Zilei de 14 noiembrie în Istorie‘
- Dobrogea;


