Calendar Ortodox 8 februarie 2026
articol preluat de pe www.calendar-ortodox.ro
(articol in curs de editare)
Calendar Ortodox 8 februarie 2026
Sf. Mare Mc. Teodor Stratilat; Sf. Proroc Zaharia; Duminica a 34-a după Rusalii (a Întoarcerii Fiului risipitor); Ap. 1 Corinteni 6, 12-20; Ev. Luca 15, 11-32; glas 2, voscr. 2
Sinaxar 8 Februarie
Duminica a 34-a după Rusalii (a Întoarcerii Fiului risipitor); Ap. 1 Corinteni 6, 12-20; Ev. Luca 15, 11-32; glas 2, voscr. 2
Duminica a 34-a după Rusalii (a Întoarcerii Fiului risipitor) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Evanghelie după Luca, Capitolul 15, (11-32)
Zis-a Domnul pilda aceasta:
Un om avea doi fii. Și a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Atunci el le-a împărțit averea.
Dar nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o țară depărtată și acolo și-a risipit averea trăind în desfrânări.
Și, după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în țara aceea și el a început să ducă lipsă.
Și, ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei țări și acesta l-a trimis la țarinile sale să pască porcii.
Și dorea să-și sature pântecele din roșcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea.
Dar, venindu-și în sine, a zis: Câți argați ai tatălui meu sunt îndestulați de pâine, iar eu pier aici de foame!
Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată, am greșit la cer și înaintea ta;
Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi.
Și, ridicându-se, a venit la tatăl său. Dar, încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său și i s-a făcut milă și, alergând, a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat.
Atunci i-a zis fiul: Tată, am greșit la cer și înaintea ta și nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău.
Iar tatăl a zis către slugile sale: Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și-l îmbrăcați și dați inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui;
Apoi, aducând vițelul cel îngrășat, înjunghiați-l ca, mâncând, să ne veselim,
Căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Și au început să se veselească.
Iar fiul cel mare era la țarină. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit cântece și jocuri.
Atunci, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea.
Iar ea i-a spus: Fratele tău a venit și tatăl tău a înjunghiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a primit sănătos.
Și el s-a mâniat și nu voia să intre; dar tatăl lui, ieșind, îl ruga.
Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, de atâția ani îți slujesc și niciodată n-am călcat porunca ta. Și mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei.
Dar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el vițelul cel îngrășat
Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt.
Trebuia însă să ne veselim și să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era și a înviat pierdut era și s-a aflat.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
În această lună, ziua a opta, pomenirea sfântului măritului marelui mucenic Teodor Stratilat (281 – 319).
Sf. Mare Mc. Teodor Stratilat (281 – 319) – foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro
Acest sfânt a trăit pe vremea împăratului Liciniu.
Se trăgea după neam din Evhaita şi locuia în Iracleea, care se află lângă marea Neagră.
El întrecea pe mulţi cu podoaba sufletului, cu frumuseţea trupului şi cu puterea cuvintelor; şi toţi căutau să-i câştige prietenia.
Chiar şi Liciniu s-a găsit multă vreme în legătură cu el, cu toate că auzise că este creştin şi că defăimase pe idoli.
Odată Liciniu a trimis pe câţiva bărbaţi din Nicomidia, care erau de acelaşi rang cu Teodor, şi le-a poruncit să aducă cu cinste înaintea lui pe mucenic.
Când aceştia s-au întors şi i-au spus lui Liciniu răspunsul fericitului Teodor (cum că se cădea mai degrabă ca împăratul să se ducă acolo, cu cei mai mari dintre zeii lui) atunci împăratul a pornit îndată la Iracleea.
Iar sfântul Teodor, pregătit de mai înainte fiind prin vedenii ce i-au fost trimise în vis de Dumnezeu, când a auzit că Liciniu se apropie, a încălecat pe cal şi i-a ieşit înainte, cinstindu-l precum se cuvine.
Şi Liciniu întinzându-i mâna dreaptă, şi întrebându-l de sănătate, a intrat în cetate, şi şezând într-un loc înalt, îndemna pe fericitul Teodor, să aducă jertfă zeilor săi.
Iar sfântul, cerând lui Liciniu pe zeii cei mai de seamă, ca şi cum ar fi voit să-i cinstească mai întâi acasă, şi numai după aceasta să le aducă şi jertfe de obşte, împăratul dându-i voie, el a luat pe zeii cei de aur şi de argint, şi la miezul nopţii i-a sfărâmat, şi făcându-i pe toţi mici bucăţi, i-a împărţit celor săraci şi celor lipsiţi.
Şi când s-a făcut ziuă Maxenţiu Comentarisie a spus împăratului, că a văzut capul zeiţei celei mari, Artemida, în mâinile unui sărac.
De aceea, din porunca lui Liciniu, sfântul a fost prins şi adus înaintea lui, unde a fost supus la nenumărate chinuri şi apoi a fost aruncat în temniţă cu picioarele în butuci, unde a petrecut acolo nemâncat şapte zile.
După aceea iarăşi a fost scos şi supus la şi mai grele chinuri în timp ce era pironit pe cruce, în văzul mulţimii din care mulţi luau parte la chinuirea sfântului, care răbda chinurile cu ajutorul lui Dumnezeu.
Văzând aceasta, au crezut în Hristos optzeci şi cinci de oameni şi după dânşii alţi trei sute de slujitori, a căror căpetenie era antipatrul Chestiu, care fiind trimişi să omoare pe cei dintâi, au crezut în Hristos.
Şi dacă Liciniu, a văzut că se face zgomot mult în cetate, a poruncit să se taie capul sfântului.
Dar mulţime multă de creştini s-a ridicat să-i oprească şi abia potolindu-i sfântul, şi făcând rugăciuni către Hristos, i-au tăiat capul, săvârşindu-şi astfel calea muceniciei sale.
Iar sfintele lui moaşte au fost mutate din Iracleea la Evhaita, şi puse în locaşul părinţilor săi, precum a poruncit mucenicul, lui Avgar, tahigrafului său, să facă.
Acesta, fiind de faţă la mucenicia lui, a scris mai pe larg toată istoria muceniciei sale, întrebările pe care le-a primit şi răspunsurile pe care le-a dat şi a mai descris şi vremea şi chipurile chinurilor sale de multe feluri, precum şi ajutorul pe care l-a primit de la Dumnezeu.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Tot în această zi, pomenirea sfântului prooroc Zaharia.
Proorocul Zaharia (†520 î.Hr.) – foto preluat de pe doxologia.ro
Numele Zaharia se tâlcuieşte: pomenirea lui Dumnezeu.
El era din neamul lui Israel din seminţia lui Levi, şi s-a născut în Galaad.
A venit apoi în Ierusalim din ţara caldeilor, bătrân foarte; şi aflându-se acolo, a proorocit multă vreme poporului şi a dat multe semne pentru dovedirea celor grăite de el.
A spus lui Iosedec, că va naşte fecior şi se va face preot al Domnului în Ierusalim.
A binecuvântat pe Salatiil pentru fiul său, zicându-i: tu vei naşte fiu şi vei pune numele lui Zorobabel.
Şi în vremea lui Cirus, împăratul perşilor, a dat semn, despre Cresus împăratul Lidiei.
Şi a mai înfăţişat cele cu privire la prădarea Ierusalimului, la sfârşitul lui Israel, la începutul şi sfârşitul limbilor şi la dărâmarea templului; şi cu privire la încetarea proorocilor, a preoţilor şi a sâmbetelor, şi cu privire la judecata a doua.
Şi proorocind şi alte multe, a răposat în bătrâneţi bune; şi a fost îngropat aproape de mormântul proorocului Agheu.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Nichifor şi Ştefan, care prin sabie s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfintelor surori Marta şi Maria, şi a cuviosului Licarion mucenicul, care de sabie s-au săvârşit.
Sfintele Marta şi Maria, fiind surori, vieţuiau în singurătate, păzindu-şi fecioria.
Trecând pe acolo pe unde petreceau ele ighemonul locului, ele scoţând capul pe fereastră au strigat că sunt creştine.
Şi ighemonul înduioşându-se de moartea lor cea în floarea vârstei, ele au grăit împotrivă arătând cã moartea cea pentru Hristos nu este moarte, ci viaţă fără de sfârşit.
Tot asemenea şi Licarion care era un copil, ce trăia laolaltă cu ele, spunând că este creştin, din porunca ighemonului a fost răstignit împreună cu ele pe cruce.
Şi fiind împunşi cu sabia de călăi, şi-au dat sfintele lor suflete în mâinile lui Dumnezeu.
cititi si pe doxologia.ro
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Filadelf şi Policarp.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Macarie, episcopul Pafosului.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Perghet.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce
foto preluat de pe doxologia.ro
articole preluate de pe: basilica.ro; doxologia.ro
06 februarie 2026
Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, la Catedrala Patriarhală
foto preluat de pe doxologia.ro
Vineri (06 februarie 2026 n.r.) a avut loc la Catedrala Patriarhală proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce.
Evenimentul solemn a avut loc spre finalul Sfintei Liturghii oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Actul oficial de proclamare a canonizării sfintelor a fost prezentat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod.
Tomosul Sinodal
În Tomosul Sinodal de proclamare, sfintele femei sunt numite ca „mame spirituale ale neamului românesc”.
„Astfel, poporul dreptcredincios a cinstit cu mare evlavie pe mucenițele mult răbdătoare, pe cuvioasele monahii mult râvnitoare, pe doamnele și domnițele iubitoare de Hristos, pe mamele evlavioase și pe femeile simple din popor mult rugătoare, care au avut smerenie și credință neclintită, biruind încercările timpului în care au trăit, strălucind astăzi ca niște stele care ne arată calea spre Hristos, Soarele Dreptății”.
În actul solemn este precizat că, prin canonizarea celor 16 sfinte femei românce, Biserica împlinește îndemnul Sfântului Apostol Pavel, care zice: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa” (Evrei 13:7).
La finalul actului semnat de membrii Sfântului Sinod, se menționează instituirea sărbătorii Soborului Sfintelor Femei Românce, în a treia duminică după Învierea Domnului.
cititi mai mult pe basilica.ro
Cine sunt cele 16 femei românce trecute oficial în rândul sfinților?
Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu zi de prăznuire 12 aprilie;
Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, cu zi de prăznuire 4 mai;
Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, cu zi de prăznuire 5 mai.
Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (1852 – 1935) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cu zi de prăznuire 24 mai;
Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (1906 – 1971) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, cu zi de prăznuire 5 iunie;
Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (1970–2014) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Olimpiada de la Fărcașa, cu zi de prăznuire 4 iulie;
Sfânta Olimpiada de la Fărcașa (1880–1967) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, cu zi de prăznuire 6 iulie;
Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv (1896 – 1989) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cu zi de prăznuire 16 august;
Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (1661-1729) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august;
Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic (1697 – 1814) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august;
Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec (1757 – 1842) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec, cu zi de prăznuire 17 august;
Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776 – 1857) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, cu zi de prăznuire 26 septembrie;
Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (1487 – 1554) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu zi de prăznuire 1 decembrie;
Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna (1785 – 1836) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Magdalena de la Mălainița, cu zi de prăznuire 15 octombrie;
Sfânta Magdalena de la Mălainița (1895 – 1962) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, cu zi de prăznuire 19 decembrie;
Cuvioasa Evloghia (Ecaterina) Țârlea provenea dintr-o familie aromână din Macedonia, născută în 1908. După o copilărie marcată de suferință – pierderea mamei și o fractură gravă a coloanei –, ea a fost adusă în România, unde a fost vindecată miraculos.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (1908 – 1949) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, cu zi de prăznuire 23 decembrie;
Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (1923 – 2011) – foto preluat de pe doxologia.ro
Cuvântul Părintelui Patriarh Daniel la Proclamarea generală a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă
06 februarie 2026
Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre,
Preacuvioși și Preacucernici părinți,
Preacuvioase maici,
Iubiţi credincioşi şi credincioase,
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2026 să fie declarat Anul omagial al familiei creștine și Anul comemorativ al Sfintelor Femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame) în Patriarhia Română. Tematica Anului omagial și comemorativ își propune să sublinieze rolul esențial pe care îl are familia și femeia în formarea și păstrarea identității creștine, precum și în transmiterea credinței ortodoxe de la o generație la alta. Cele 16 Sfinte Femei Românce, canonizate în anul 2025 și proclamate astăzi în Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din București sunt repere duhovnicești importante din trecutul istoric al Bisericii Ortodoxe Române, care ne arată, ca niște mame spirituale ale poporului român, calea care duce către Hristos. Ele și-au sfinți viața prin smerenie și dragoste față de aproapele, prin credința lor puternică și curajul mărturisitor, prin răbdarea necazurilor, prin nevoințe și rugăciune.
Sfințenia în viața de familie
Multe dintre aceste sfinte femei au fost soții și mame, transmițând copiilor lor o educație profund creștină care a rodit în sfințenie. De pildă, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu a crescut 11 copii – patru băieți și șapte fete – și a cultivat în sufletele lor credința în Dumnezeu și curajul mărturisitor. După ce la 15 august 1714, la Constantinopol, a văzut pe soțul ei, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, și pe cei 4 fii ai săi, decapitați de otomani, ea a fost deportată în exil în Anatolia, de unde a revenit apoi în țară, cu fiicele sale, păstrându-și demnitatea și credința creștină nezdruncinată.
În mod asemănător, Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, fosta Despina Milița, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, și mamă a șase copii, le-a oferit pruncilor ei o educație aleasă, bazată pe învățăturile scripturistice și patristice, după moartea soțului, s-a călugărit la schitul Ostrov, dedicându-se înfrumusețării sfintelor lăcașuri și ajutorării celor nevoiași.
Între aceste sfinte femei, avem și mame devotate care au fost și femei simple, din popor, care și-au crescut pruncii în iubire de Dumnezeu, precum Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. Ea a crescut patru copii, iar doi dintre ei au îmbrățișat viața monahală în Mănăstirea Cernica. Un alt exemplu luminos este Sfânta Olimpiada din Fărcașa, mama Sfântului Cuvios Petroniu de la Prodromu, și a altor șapte copii. Ea ajuta săracii, bolnavii și pe cei aflați în suferință din satul ei, practicând nevoințe duhovnicești tainice chiar în mijlocul vieții de familie.
O altă mamă care s-a remarcat prin educația oferită copiilor ei este Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mamă a 12 copii, între care și a Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț. Ea a trăit în smerenie adâncă, confruntându-se cu multe lipsuri și necazuri, șapte dintre copiii ei murind la vârste fragede. După ce a rămas văduvă a intrat în obștea Mănăstirii Râmeț. Sfântul Cuvios Porfirie Kavsokalivitul a mărturisit despre ea că după moarte „s-a înălțat ca un serafim la Cer” – deși nu a cunoscut-o personal, în ziua morții a văzut cu duhul că a fost o femeie sfântă. Reflectând la viețile acestor femei duhovnicești, ne dăm seama că ele au fost mame nu doar prin naștere biologică, ci și prin influența benefică în formarea copiilor lor, care la rândul lor, au devenit mari duhovnici și misionari, astfel, ele fiind mame duhovnicești ale poporului român. Dragostea jertfelnică a acestor femei sfinte s-a manifestat prin suferințele asumate cu încredere în Dumnezeu și prin dăruirea totală pentru ajutorarea aproapelui.
Evlavia sfintelor femei românce faţă de Sfânta Biserică
Evlavia sfintelor femei românce față de Sfânta Biserică este o altă trăsătură comună a acestor sfinte femei a căror Proclamare Generală s-a împlinit astăzi. Evlavia profundă față de Biserică reprezintă o trăsătură centrală a vieții sfintelor femei românce. Aceste femei au văzut Biserica nu doar ca un locaș de cult, ci mai ales ca trup tainic și centru al vieții lor spirituale. Devotamentul lor s-a manifestat prin fidelitatea față de învățătura ortodoxă, participare constantă la sfintele slujbe și prin grija lor față de sfintele lăcașuri, soțiile de domnitori remarcându-se și ca mari sprijinitoare ale mănăstirilor și bisericilor din Țările Române și din Sfântul Munte Athos. Monahiile proclamate astăzi ca sfinte și-au arătat evlavia prin smerenie, post și rugăciune. Astfel, Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, mare povățuitoare isihastă, Sfintele Cuvioase Nazaria și Olimpiada de la Văratec, ucenicele Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț, Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, povățuite în deplină smerenie și ascultare, dobândind harisma rugăciunii neîncetate și darul facerii de minuni. Sfânta Cuvioasă Elisabeta sau Safta Brâncoveanu de la Văratec a avut mare râvnă în înfrumusețarea sfintelor locașuri și în ajutorarea bolnavilor și a săracilor. La chilie își împlinea cu rigurozitate canonul de rugăciune, ajungând la mare sporire duhovnicească.
Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, ucenica Cuviosului Orest Baldovin, care a scris viața Sfântului Calinic de Cernica, a luptat împotriva curentului secularizant de la începutul secolului al XX-lea și a reintrodus masa de obște în mănăstirea Hurezi, reorganizând mănăstirea după principiile viețuirii chinoviale sau de obște.
Curajul mărturisitor al sfintelor femei românce
O altă trăsătură, curajul mărturisitor al sfintelor femei românce. Curajul mărturisitor strălucește în viețile sfintelor femei românce, mai ales în perioadele de prigoană. Ele au refuzat lepădarea de Hristos sau ateismul, apărând credința ortodoxă,de pildă, Sfânta Cuvioasă Evloghia de la Sarmucășești, singura muceniță între cele 16 femei proclamate astăzi ca sfinte. A fost o mare mărturisitoare a Asociației Miron Patriarhul. A vestit Evanghelia prin satele din Muntenia, trezind conștiințele, luptând împotriva învățăturilor sectare sau rătăcite și readucând oamenii la comunitățile lor euharistice. În satele în care ea ajungea să vorbească, mulți oameni au părăsit cârciumile și participau la slujbele din biserici.
Sfânta Blandina de la Iași, învățătoare, soție și mamă, care a fost o vreme deportată în Siberia, se atașase atât de mult de Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se aflau moaștele Sfintei Parascheva, încât atunci când fiul ei a pus-o să aleagă între familie și Biserică, ea a ales Biserica, fiind alungată din casa fiului ei, care se temea de autoritățile comuniste. Spăla pardoseala Catedralei cu smerenie, zi de zi, iar foștilor colegi, care o judecau considerând că se înjosește, le răspundea curajos: „Mie nu mi-e rușine să spăl picioarele Mântuitorului!”.
Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, a lucrat mult pentru educația ortodoxă a celor trei copii ai ei, după ce soțul său s-a convertit la catolicism. Ea a rămas neclintită în apărarea ortodoxiei, cu tact și înțelepciune reușind să contribuie decisiv la formarea ortodoxă a copiilor ei în pofida presiunilor exercitate de autoritățile vremii.
Sfânta Magdalena de la Mălainița, o femeie văduvă din Banatul sârbesc, mergea la biserică indiferent de vreme, cânta la strană și mărturisea credința în Dumnezeu în perioada comunistă, încurajându-i pe oamenii care îi cereau sfatul și le spunea adesea, spre mângâierea credincioșilor greu încercați de politicile atee comuniste, „Vede Dumnezeu!”, adică va fi o judecată a lui Dumnezeu.
De-a lungul timpului, sfintele femei românce au arătat că drumul spre sfințenie nu depinde de apartenența la o anumită categorie socială, ci de conlucrarea persoanei umane cu harul divin. Aceste noi sfinte femei românce ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost totdeauna binecuvântată cu femei credincioase și evlavioase, care au dus lupta cea bună a credinței și au săvârșit în sfințenie călătoria lor pământească, după cum spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola a II-a către Timotei, capitolul 4, versetul 7. În multe forme de slujire, mame ai căror copii au devenit sfinți, care și-au sfințit viața prin dragoste și jertfă în mijlocul familiei, al comunității eclesiale și al societății, mucenițe care au apărat credința ortodoxă cu sângele lor, monahii care s-au nevoit în smerenie, post și neîncetată rugăciune în mănăstiri și în pustie, femei mărturisitoare care au îndurat persecuțiile pentru numele lui Hristos și soții de voievozi sau domnitori, care au sprijinit Biserica și neamul românesc.
Astăzi, la acest moment binecuvântat al Proclamării Generale a canonizării celor 16 sfinte femei românce, dorim să exprimăm aprecierea și prețuirea noastră față de ierarhii, clericii, monahiile și credincioșii mireni care cu multă dragoste au venit să le cinstească pe acestea.
Aducem mulțumiri deosebite Sinoadelor Mitropolitane care au contribuit la documentațiile necesare pentru canonizarea celor 16 sfinte femei românce, persoanelor care au întocmit argumentele de canonizare, în mod deosebit d-lui consilier patriarhal Răzvan Clipici, imnografilor care au realizat slujbele sfintelor femei românce, între care îl amintim pe ieroschimonahul Iosif Cismaș de la Mănăstirea Gai, diaconul Sabin Preda și schimonahul Gavriil Bănculescu de la Mănăstirea Vatoped, din Sfântul Munte Athos, pictorilor iconari Răzvan și Mihaela Bădescu, care au realizat icoanele de canonizare și maicilor ostenitoare în atelierul de broderie al Mănăstirii Copou, coordonate de stavrofora Maria-Magdalena Vrânceanu, stareța mănăstirii, care lucrează la realizarea acoperămintelor care vor îmbrăca moaștele Sfintelor Femei Românce.
Totodată, mulțumim și delegațiilor mănăstirilor Pasărea, Samurcășești, Durău, Văratec, Râmeț, Tismana și Hurezi care au fost prezente astăzi în Catedrala Patriarhală, cinstind pe sfintele care s-au nevoit în mănăstirile din care provin. Mulțumim și membrilor familiilor Sfintelor Elisabeta de la Pasărea, Olimpiada din Fărcașa și Filotimia de la Râmeț, care au fost prezenți astăzi aici.
Ne rugăm Sfintelor Femei Românce ca, împreună cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și cu toți sfinții, să mijlocească înaintea Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor pace și bucurie, sănătate și mântuire.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
USR va vota în Parlament ca toți bolnavii cronic să beneficieze de plata primei zile de concediu medical
foto preluat de pe www.facebook.com/USRUniuneaSalvatiRomania
articol preluat de pe usr.ro
05 februarie 2026
foto preluat de pe www.facebook.com/USRUniuneaSalvatiRomania
USR va vota în Parlament ca toți bolnavii cronic să beneficieze de plata primei zile de concediu medical
Parlamentarii USR vor vota în Parlament ca toți bolnavii cronic, fără discriminare, să beneficieze de plata primei zile de concediu medical. USR a solicitat public, încă de la finalul anului trecut, ca românii cu adevărat bolnavi să nu fie pedepsiți din cauza celor care au comis abuzuri susținând că suferă de boli închipuite.
„Prima zi de concediu medical trebuie plătită pentru pacienții cu afecțiuni cronice! Așa cum am afirmat public, încă din 31 decembrie, decizia ca românii cu adevărat bolnavi să fie pedepsiți din cauza unor bolnavi închipuiți, este profund greșită”, a declarat Emanuel Ungureanu, deputat USR, membru în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților.
De aceea, toți parlamentarii USR vor susține amendamentul prin care, toți bolnavii cronic, fără discriminare, să beneficieze de plata primei zile de concediu medical.
„Statul trebuie să-și întărească mecanismele de control și trebuie să condamne ferm fraudele din sistemul de asigurări de sănătate, fără să pedepsească, colectiv, oamenii cinstiți, grav bolnavi, care au nevoie de sprijin și empatie!”, a precizat Emanuel Ungureanu.