Moment istoric în Japonia: un an fără energie nucleară
15 septembrie, Tokyo – Pentru prima dată în aproape jumătate de secol, se va marca un an în care energia nucleară nu a fost utilizată – cetățenii Japoniei se pregătesc să sărbătorească un moment cu adevărat istoric. Toate cele 48 de reactoare comerciale din Japonia rămân închise. Ultimul dintre acestea, Oi-4, a fost închis pe data de 15 septembrie 2013. În același timp, sprijinul pentru regenerabile și dezvoltarea energiei regenerabile au atins un apogeu, demonstrând că Japonia poate să-și atingă potențialul în domeniul energiei regenerabile, putând să furnizeze peste 40% din electricitate din surse regenerabile până în 2020, potrivit organizației Greenpeace.

Având în vedere că este a treia țară din lume cu cel mai mare program nuclear, aniversarea unui an fără energie nucleară a Japoniei este atât un moment de sărbătoare pentru japonezi cât și o acuzație față de eșecul industriei nucleare. Japonia este printre cei mai mari producători de energie din lume și al patrulea mare consumator.
Colapsul generării energiei electrice din surse nucleare în Japonia din ultimul an este unic în istoria industriei energiei nucleare și în același timp nu a determinat pene de curent[1].
Pe de altă parte, în anul 2013, prin aplicarea de măsuri de eficiență energetică, Japonia a economisit echivalentul producției energetice a 13 reactoare nucleare.
„Până la dezastrul nuclear de la Fukushima, în Japonia funcționau 48 de reactoare nucleare care asigurau aproximativ 30% din mixul energetic al acesteia, iar în decurs de numai doi ani, deficitul lăsat de aceste reactoare a putut fi acoperit cu energie provenind din alte surse, atenția îndreptându-se, în sfârșit și spre sectorul regenerabil. Acest lucru demonstrează că, dacă în Japonia a fost posibil, având un consum de energie de zeci de ori mai mare decât România, categoric și țara noastră ar putea să asigure un mix energetic fără a recurge la centrale nucleare și fără a importa energie. Alte țări, printre care și România, ar putea învăța o lecție valoroasă: nu este nevoie de un dezastru nuclear pentru a alege o cale mai puțin poluantă și periculoasă de a obține energia,” adaugă Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.
Până în 2050, aplicând scenariul [R]evoluția Energetică, propus de Greenpeace, România ar putea reduce cererea finală de energie cu 40%. De asemenea, până în 2050, România ar putea fi alimentată cu energie regenerabilă în proporție de 84%, folosind tehnologia disponibilă în prezent[2].
Note:
[1] Materialele Greenpeace privind energia nucleară în Japonia și problemele privind energia și schimbările climatice sunt disponibile la următorul link:
http://www.greenpeace.org/japan/Global/japan/pdf/20140910nuke-zero_en.pdf
[2] Documentul este disponibil la următorul link: http://issuu.com/greenpeacero/docs/_r_evolutia_energetica_ro?e=0
articol preluat de pe http://www.greenpeace.org/romania/ro
Greenpeace România
Greenpeace în România
Din anul 2007, Greenpeace este prezentă şi în România. Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne sau companii, ci se bazează doar pe contribuţii de la persoane fizice, milioane de susţinători din toată lumea.
În România, organizația Greenpeace derulează următoarele campanii:
Schimbări climatice, Protecția Pădurilor, Energie nucleară, Mări și Oceane, Agricultură sustenabilă, Substanțe toxice, Roșia Montană, Gazele de șist
Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală și de Est, regiune coordonată de Greenpeace Austria. De aici provin și majoritatea fondurilor destinate activității din România, care se axează, în consecință, pe campaniile internaționale, și mai puțin pe probleme locale.
În România, Greenpeace primește fonduri prin sistemul de donații on-line, pe www.greenpeace.ro, din redirecționarea a 2% din impozitul pe venit și din achiziționarea de produse din Greenpeace Shop.
Misiune
Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă care foloseşte confruntarea creativă, non-violentă pentru a expune probleme de mediu globale şi pentru a forţa adoptarea unor soluţii care sunt esenţiale pentru un viitor verde şi paşnic. Scopul Greenpeace este de a asigura capacitatea planetei Pământ de a perpetua viaţa în toată diversitatea ei.
Principiile și valorile de bază ale Greenpeace se reflectă în toată munca noastră de campanie, în toată lumea. Acestea sunt:
- Facem cunoscute problemele de mediu într-un mod pașnic, non-violent;
- Folosim confruntarea non-violentă pentru a crește nivelul și calitatea dezbaterilor publice;
- În expunerea amenințărilor la adresa mediului înconjurător și în găsirea soluțiilor nu avem aliați sau adversari permanenți;
- Ne asigurăm independența financiară față de interesele politice sau comerciale;
- Căutăm soluții și promovăm dezbaterile deschise, informate, despre alegerile societății cu privire la mediul înconjurător.
În dezvoltarea strategiilor și politicilor de campanii avem grijă ca acestea săreflecte respectul nostru fundamental pentru principiile democratice și să găsească soluții care să promoveze echitatea socială globală.
Greenpeace nu acceptă şi nu solicită fonduri de la guverne, companii sau partide politice. Greenpeace nu caută şi nu acceptă donaţii care ar putea compromite independenţa, scopurile, obiectivele sau integritatea organizaţiei. Greenpeace se bazează pe donaţiile voluntare ale suporterilor individuali şi pe sprijinul fundaţiilor.
Principiile Greenpeace sunt: non-violenţa, independenţa politică şi prezenţa internaţională. Dezvăluind ameninţările la adresa mediului şi încercând să găsească soluţii, Greenpeace nu are aliaţi sau duşmani permanenţi.
Istoria Greenpeace
În 1971, motivaţi de viziunea lor despre o lume verde şi paşnică, un mic grup de activişti a plecat din Vancouver, Canada şi a navigat cu o barcă de pescuit spre Amchitka, unde guvernul american realiza teste nucleare subterane. Aceşti activişti, fondatorii Greenpeace, au dovedit că părerea unui grup de indivizi contează mult şi poate aduce o schimbare.
Misiunea lor a fost să fie martorii testărilor nucleare subterane americane din Amchitka, o insulă mică în vestul coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active zone din punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de lutri marini, specie pe cale de dispariţie. De asemenea, insula mai adăpostea şi alte specii, printre care vulturi pleşuvi şi şoimi călători.
Deşi vechea barcă de pescuit, Phyllis Cormack, a fost interceptată înainte de a ajunge în Amchitka, călătoria a generat un val de interes din partea publicului. SUA au detonat bomba, dar vocea raţiunii s-a făcut auzită. Testele nucleare în Amchitka au fost încheiate în acelaşi an, iar insula a fost declarată mai târziu sanctuar al păsărilor.
Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are peste 2,8 milioane de susţinători în toată lumea şi birouri în 41 de ţãri.
Această tradiţie, de a fi “martor” la evenimente într-un mod non-violent, continuă şi astăzi, iar navele Greenpeace sunt o parte importantă a campaniilor organizaţiei. Nava simbol a Greenpeace, Rainbow Warrior, şi-a luat numele de la o veche legendă a tribului indian Cree. Aceasta vorbea despre o vreme când lăcomia oamenilor va face ca planeta pe care trăim să se îmbolnăvească. Atunci, un trib cunoscut sub numele de “Luptătorii Curcubeului” se vor mobiliza pentru a o salva. Mesajul care apare pe unul dintre cele mai lungi bannere realizate de Greenpeace rezumă foarte bine această legendă: „Doar când ultimul copac a fost tăiat, ultimul râu a fost otrăvit şi ultimul peşte prins, ne vom da seama că nu putem mânca bani”.
articol preluat de pe http://www.greenpeace.org/
Autoritățile chineze au creat o bandă specială pentru utilizatorii de smartphone-uri, care nu își pot lua ochii de la telefon
Dependentii de smartphone din orasul Chongqing din China, care nu isi pot lua ochii de la telefon atunci cand merg pe strada, au acum un culoar pictat special pentru ei. “Primele trotuare pentru utilizatorii de telefoane mobile din China”, se arata pe un indicator albastru, care marcheaza inceputul culoarului marcat, care a fost impartit in doua cu o linie alba, relateaza The Telegraph, citat de Hotnews.ro.
Utilizatorii de telefoane mobile sunt instruiti sa foloseasca o parte a culoarului, care are sageti albe, pictate pe asfalt, pentru a le arata directia de mers in timp ce ei privesc la dispozitivele electronice. Ideea pare sa fie copiata dintr-un proiect, prezentat pe National Geographic, care arata ca foarte putine persoane au schimbat partea de trotuar pe care mergeau dupa ce au vazut indicatoarele pictate pe asfalt. Cu toate acestea, oficialii din China spun ca marcajele incearca sa le reaminteasca pietonilor ca “nu este o idee foarte buna sa te joci cu telefonul atunci cand mergi”. Initiativa autoritatilor chineze vine dupa ce studiile recente au aratat ca dependenta de telefoane mobile este foarte raspandita atat in China, cat si in restul lumii.
Maria Tudor, A.M.PRESS
articol preluat de pe http://ampress.ro



