Mâine aflăm dacă vom intra pe Internet doar cu buletinul
Curtea Constituțională judecă mâine Legea cartelelor prepay și WiFI numai cu buletinul
APADOR-CH și ApTI susțin anularea legii printr-un amicus curiae la CCR
Marți, 16 septembrie, Curtea Constituțională a României va judeca sesizarea făcută de Avocatul Poporului de a declara neconstituțională Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice. Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) și Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH susțin demersul AVP printr-un amicus curiae depus astăzi la CCR.
Despre lege
Mai cunoscută ca Legea cartelelor pre-pay și WiFI numai cu buletinul, legea a fost inițiată de Guvern în luna aprilie 2014, a fost aprobată rapid de Senatul României (în 2 iunie), și chiar mai rapid de Camera Deputaților (2 iulie). Asta într-o perioadă în care pe plan european fusese anulată ca neconstituțională cunoscuta Directivă Big Brother, iar în România societatea civilă a făcut numeroase demersuri pentru a zădărnici adoptarea acestui act normativ. La 8 iulie 2014 CCR constatase, de asemenea, neconstituționalitatea legii Big Brother autohtone – Legea 82/2012. Legea prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.
Legea privind cartelele pre-pay și WiFI numai cu buletinul este neclară și are influențe asupra mai multor domenii.De exemplu:
toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite sau nu vor trebui identificați;
toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 12 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc. Asociațiile semnatare consideră că legea reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, opinie exprimată de asemenea și de Avocatul Poporului însesizarea de neconstituționalitate depusă la 9 iulie 2014 la CCR. Înregistrarea tuturor cartelelor SIM pre-plătite și identificarea tuturor utilizatorilor de rețele WiFi gratuite împiedică utilizarea anonimă a comunicațiilor electronice și constituie o bază pentru extinderea supravegherii generalizate.
CEDO a statuat pericolul pe care o lege care permite supravegherea secretă îl reprezintă la adresa democrației sub pretextul apărării ei, afirmând că “statele contractante nu pot, în numele luptei împotriva terorismului și spionajului, să adopte orice măsuri pe care acestea le consideră necesare”.
În formularea acestui amicus curiae depus azi la CCR demonstrăm faptul că legea criticată nu respectă niciunul dintre principiile ce ar trebui să fie îndeplinite cumulativ pentru a se considera că încălcarea dreptului la viață privată este legitimă: să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică, să fie proporțională cu scopul urmărit.
Ce este amicus curiae
Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca “prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.
Precizăm că, recent, calitatea de amicus curiae a unei organizații neguvernamentale a fost recunoscută explicit de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 447 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Semnatari
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Asociația pentru tehnologie și Internet (ApTI)
foto 1 http://jurnalul.ro
articol preluat de pe http://www.apador.org
Proteste de amploare în Vestul țării. Majoritatea locuitorilor din Dudeștii Vechi au ieșit în stradă (VEZI FOTO și VIDEO)
”Nu mai stați în casă, dacă vă pasă!” a fost îndemnul protestatarilor din Dudeștii Vechi, localitate aflată în cea mai de Vest zonă a țării. În ciuda ploii, îndemnul lor a fost urmat duminică de majoritatea rezidenților. Conform recensământului din 2011, în Dudești locuiesc aproximativ 4.200 de persoane. Câte au ieșit în stradă, puteți vedea în imaginile și înregistrările video de mai jos. ”Vrem agricultură, nu fractură!”, ”Vrem apă curată, nu contaminată!”, ”Luptăm, luptăm, pământul să-l salvăm!”, ”Uniți, Salvăm Câmpia de Vest!” sau ”Uniți, Salvăm toată România!” s-a auzit pe ritmul lansat toamna trecută, al pet-urilor umplute cu pietricele sau monede.
Situația în Vestul țării este una foarte tensionată. În localitatea învecinată, Beba Veche, apa este contaminată cu arsen mult peste limitele admise, fără a fi clar dacă de vină ar fi efectele fostelor exploatări convenționale ale Petrom sau posibilele exploatări de gaze de șist ale subsidiarei Gazprom din Serbia. În plus, în ultimele săptămâni s-au înregistrat mai multe incidente între localnici și angajați ai firmelor de prospecțiuni.
Mai multe amănunte despre situația din Vestul țării puteți citi în articolul:
”Petrom sau Gazprom? Cine a otrăvit apa în Banat? Și cât de tensionată a devenit lupta între localnici și firmele de prospecțiuni în Vestul țării”
***
***
articol preluat de pe http://romaniacurata.ro
Cetățenii români au dreptul să dezbată prevederile Constituției României
Organizațiile semnatare dezaprobă poziția Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la dezbaterile privind autonomia pe criterii etnice inițiate de către o formațiune politică ce reprezintă în Parlament minoritatea maghiară, poziție pe care a făcut-o publică prin intermediul unui comunicat în data de 11 septembrie.
În cadrul acestui comunicat, Consiliul Superior al Magistraturii afirmă că „lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept“. De asemenea, este invocat articolul 152, alin. 1 care stabilește limitele revizuirii Constituției României, menționându-se, printre altele, faptul că nu pot fi modificate caracterul național unitar, forma republicană de guvernământ și limba oficială a statului.
Dorim să le reamintim membrilor CSM că articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului stabilește că Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. De asemenea, jurisprudența CEDO arată că libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției. Dreptul la liberă exprimare include, în consecință, și dreptul de a dezbate prevederile Constituției României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii.
Într-o societate ce se vrea a fi democratică, dezbaterea publică trebuie să fie liberă, neinhibată de teme tabu, în limitele toleranței și a respectului pentru diversitatea opiniilor. Considerăm că aceste teme trebuie discutate deschis, inclusiv prin intermediul unor proiecte politice/propuneri legislative, oferind publicului posibilitatea de a cântări argumentele pro sau contra acestor inițiative. Astfel de dezbateri nu pot decât să consolideze spiritul democratic în societate, nicidecum să-l “agreseze”.
Tocmai interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democrației și a statului de drept, prin apariția unor opinii sau curente politice radicale.
Constituția, caracterul statului, forma de guvernământ sunt rezultatul unor decizii politice, validate de cetățeni prin referendum în urma unor dezbateri. Ele sunt subiecte de major interes public, deci dezbaterea lor trebuie să fie protejată, iar nu împiedicată. În particular, o dezbatere cu privire la caracterul național unitar al statului român este pe deplin justificată și nu reprezintă un atac la adresa statului de drept și a democrației. Mai mult, această formă de organizare statală nu este singura care se poate defini ca fiind democratică.
Putem, de asemenea, acuza CSM de dublu standard, din moment ce nu a existat o reacție similară la dezbaterile pe marginea formei de organizare a statului. Monarhia constituțională este sprijinită deschis în spațiul public de un mare număr de români, printre care se află importanți lideri politici, formatori de opinie, jurnaliști sau oameni de cultură. De altfel, chiar televiziunea publică difuzează săptămânal o emisiune care susține soluția monarhiei constituționale.
Prin urmare, organizațiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii ca, în calitate de garant al independenței justiției, să organizeze o dezbatere publică cu privire la modalitățile alternative de organizare a justiției care să fie în concordanță cu drepturile minorităților naționale menționate în documentele internaționale asumate de către România.
Organizații semnatare:
ActiveWatch
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul de Resurse Juridice
Centrul de Resurse pentru participare publica – CeRe
Asociația Funky Citizens
_____________________
ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public.
Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.fondong.fdsc.ro) și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2015 – iunie 2015).
Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesațiwww.eeagrants.org.
Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX._________________
sursa foto: Camera Deputaților
articol preluat de pe http://activewatch.ro