test

Proclamaţia de la Timişoara

foto preluat de pe www.agerpres.ro

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

 

12 martie este a 71-a zi a calendarului gregorian și ziua a 72-a în anii bisecți.

Mai sunt 294 de zile până la sfârșitul anului.

 

Sărbători Religioase ale Zilei 12 martie

---

 

Ortodoxe

Sf. Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Ier. Grigorie Dialogul, episcopul Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Greco-catolice

Sf. cuv. Teofan († 817); Sf. papă Grigore Dialogul.

 

Romano-catolice

Ss. Inocenţiu I, pp.; Alois Orione, pr.; Maximilian, martir. R

 

Sărbători Internaţionale ale Zilei de 12 martie

---

 

Ziua internaţională împotriva cenzurii cibernetice

În fiecare an, la 12 martie este marcată Ziua internaţională împotriva cenzurii cibernetice, fiind o modalitate extraordinară pentru a atrage atenţia asupra libertăţii de navigare pe internet a fiecărei persoane pe fondul măsurilor luate de guvernele lumii privind programele de supraveghere în masă la adăpostul invocării raţiunilor de siguranţă naţională.

”Când dreptul tău la confidenţialitate digitală este ameninţat, la fel se întâmplă şi cu dreptul tău privind libertatea de expresie”, potrivit lui Gabriel Cubbage, director executiv al companiei AdBlock, conform www.amnestyinternational.com.

Reporteri Fără Frontiere şi Amnesty International au avut iniţiativa marcării acestei zile pentru prima dată la 12 martie 2008.

Într-o scrisoare publică, Jean Francois Julliard, secretar general al Reporteri Fără Frontiere, şi Larry Cox, director executiv al Amnesty International, cereau factorilor decizionali ai companiilor Google, Microsoft şi Yahoo! să ia în considerare marcarea acestei zile.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Sărbători Naţionale ale Zilei de 12 Martie

---

 

Romania – Ziua Gărzii Naţionale de Mediu

În fiecare an, la 12 martie, este sărbătorită Ziua Gărzii Naţionale de Mediu, marcând, astfel, data înfiinţării acesteia, de către Guvernul României, în anul 2003. Garda Naţională de Mediu este un corp specializat de inspecţie şi control, care urmăreşte respectarea legii în domeniul protecţiei mediului, în scopul prevenirii şi descurajării fenomenelor infracţionale.

Înfiinţarea Gărzii Naţionale de Mediu s-a impus ca o măsură pentru conservarea resurselor naturale şi pentru asigurarea unui mediu sănătos, în condiţiile creşterii numărului de factori care poluează mediul, a actelor şi a faptelor infracţionale la adresa fondului forestier şi cinegetic, precum şi a creşterii agresivităţii autorilor acestora, se arată pe site-ul oficial al instituţiei, http://www.gnm.ro.

Are atribuţii specifice în domeniul controlului poluării, controlului gestiunii deşeurilor, substanţelor şi amestecurilor periculoase şi în domeniul controlului biodiversităţii şi al ariilor naturale protejate.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Gabon: Ziua națională. Aniversarea fondării Partidului Democratic Gabonez (1968)

Mauritius: Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1968)

 

Evenimentele Zilei de 12 martie în Istorie:

- 12 martie 1622 – Ignațiu de Loyola a fost canonizat de Biserica Catolică;

- 12 martie 1938 – Germania nazistă a anexat Austria;

- 12 martie 1940 – Uniunea Sovietică a impus Finlandei tratatul de la Moscova, prin care aceasta a fost obligată să cedeze sovieticilor Istmul Karelia;

- 12 martie 1990 – A fost adoptată Proclamația de la Timișoara.

---

 

12 martie 604 - A murit papa Grigore cel Mare, părinte al Bisericii crestine.

Sf. Papă Grigore I, cunoscut ca Grigore cel Mare [lat. Sanctus Gregorius Magnus] și ca Grigore Dialogul (* cca. 540, Roma – † 12 martie 604, Roma), papă al Romei din 590 până la moartea sa, pe 12 martie 604.

Este doctor al Bisericii și unul dintre cei șase părinți apuseni ai Bisericii, alături de Ambrozie, Augustin de Hipona, Ieronim, Tertulian și Ciprian de Cartagina.

A fost și primul călugăr care a devenit papă. Este recunoscut ca sfânt imediat după moartea sa, atât în Biserica Romano-Catolică cât și în Biserica Ortodoxă (Răsăriteană). Jean Calvin îl admiră pe papa Grigore și îl citează în lucrarea sa Învățătura religiei creștine.

Este patronul muzicienilor, cântăreților, studenților și al învățătorilor. Considerat unul din cei mai însemnați papi din istorie.

 

12 martie 1316 - A decedat Stefan Dragutin, al 14-lea rege al Serbiei (1276-1282).

El a condus Serbia până la abdicarea sa în anul 1282, când s-a imbolnavit.

S-a călugărit si și-a schimbat numele în Teokist. Ștefan Dragutin este venerat ca sfant de Biserica Ortodoxa din Serbia este venerat pe 12 noiembrie sau 30 octombrie.

 

12 martie 1365 - Întemeierea Universităţii din Viena.

Universitatea din Viena (în germană Universität Wien, în latină Universitas Vindobonensis alias Alma mater Rudolphina) este o universitate fondată în anul 1365 de arhiducele Rudolf al IV-lea din dinastia de Habsburg.

În ordinea vechimii este a doua universitate din spațiul de Sfântului Imperiu Roman, după Universitatea Carolină din Praga, fondată în 1348 de împăratul Carol al IV-lea din dinastia de Luxemburg. Clădirea principală este opera arhitectului Heinrich von Ferstel (1883).

 

12 martie 1507 - A murit Cesare Borgia, fiul Papei Alexandru al VI-lea, a carui viata l-a inspirat pe Nicolo Machiavelii care a scris ”Il Principe” (Principele).

Cesare Borgia (1475-1507), fiul natural al cardinalului spaniol Rodrigo Borgia, devenit papa Alexandru al VI-lea, in 1492, a intruchipat impreuna cu sora sa Lucrezia deriva si cinismul unei familii papale din perioada Renasterii a carei ”legenda neagra” a intrat in istorie. Cesare a fost inițial îngrijit pentru o carieră în biserica

A fost numit episcop de Pamplona la vârsta de 15 ani si cardinal la vârsta de 18 ani. Tatăl lui Cesare, Alexandru al VI-lea, și-a pus speranțele familiei Borgia în fratele lui Cesare, Giovanni care a fost numit căpitan-general al forțelor papale. Giovanni a fost asasinat in 1497 in circumstanțe misterioase: unele surse sugerând cum că Cesare ar fi fost ucigașul, deoarece dispariția lui Giovanni i-ar fi deschis în final o lung așteptată cariera in armată.

Cesare Borgia a fost acuzat de unii autori si de incest cu sora sa Lucrezia.

Pe data de 17 august, 1498 el a devenit prima persoană din istorie care a demisionat din funcția de cardinal.

În aceeași zi regele Franței Ludovic al XII-lea l-a numit pe duce de Valentinois.

Deși a fost un general extrem de capabil, Cesare avea probleme in a-si mentine domeniile de bunavointa papalitatii. patronajul papal.

Machiavelli citează dependența lui Cesare de bunăvoința papalității, aflatǎ sub controlul tatălui său.

Dacă Cesare ar fi putut să câștige favoarea noului papă, el ar fi fost un domnitor de mare succes.

Dupa moartea tatălui său (1503),noul Papă, Pius al III-lea l-a arestat, dupa care a reusit sa evadeze.

Cesare Borgia a fost capturat și întemnițat de către Gian Paolo Baglioni lângă Perugia.

Toate pǎmânturile sale au fost achiziționate de către Statul Papal.

Exilat în Spania, în 1504, el a fost închis în castelul La Mota, Medina del Campo, din care a scăpat și i s-a alăturat cumnatului sǎu, regele Ioan al III-lea de Navarra.

Regina Spaniei, Juana, a pus un preț pe capul lui. A murit în asediul de la Viana în Spania în noaptea dintre 11 și 12 martie 1507.

 

12 martie 1510 - Fostul domnitor al Munteniei, Mihnea (n.cca.1462), este asasinat la Sibiu de rivalul său Danciul şi de sarbul Dimitrie Iacsici.

Mihnea I „cel Rău” (n. februarie 1462 – m. 12 martie 1510, Sibiu), domn al Ţării Româneşti (între 23 aprilie şi 9 mai 1508 – între 12 şi 29 octombrie 1509).

Fiu natural al lui Vlad Ţepeş , a ocupat tronul cu ajutor otoman având sprijinul tuturor boierilor, după cum afirma într-o scrisoare către sibieni.

A dus o politică autoritară în dauna marii boierimi pe care o decimează, documentele acuzându-l de atrocităţi fără seamăn „prinse pre toţi boiarii cei mari şi aleşi şi-i muncii cu munci […], şi le luo toată avuţia”.

În aceste condiţii, boierii Craioveşti au fugit, în septembrie 1509, la sud de Dunăre lăsând averile pradă furiei domnului.

Ei reuşesc, cu sprijinul lui Mehmed beg, să obţină domnia pentru pretendentul lor, Vlad cel Tânăr. Turcii le pun la dispoziţie o armată, cu ajutorul căreia să-l alunge pe domn. S

esizând pericolul, Mihnea cedează tronul fiului său Mircea în octombrie 1509, rămânând în ţară până în ianuarie 1510, când Craioveştii, împreună cu armata otomană, au trecut Dunărea.

S-a stabilit la Sibiu, unde a fost asasinat la ieşirea din biserică, la data de 12 martie 1510. Catolic fiind, a fost înmormântat în biserica mare a Predicatorilor din Sibiu, lângă care a fost asasinat..

Unul din dușmanii cei mai aprigi ai sai a fost călugărul Gavril Protul, abate și cronicar al vremii.

 

12 martie 1622 - Ignatiu de Loyola si Francisco Xavier, fondatorii Ordinului Iezuiților, au fost canonizati ca sfinți de către Biserica Catolică.

 

12 martie 1685 - S-a născut teologul si filosoful irlandez George Berkeley; (d. 1753).

George Berkeley (12 martie 1685 – 14 ianuarie 1753) a fost un episcop irlandez cu descendență engleză, filozof și teoretician în domeniul educației, continuator empirist-conexionist a lui John Locke.

A dezvoltat teoria pe care a numit-o “imaterialism” (numita mai târziu idealism subiectiv).

Această teorie neagă existența substantei materiale, susținand că obiectele, cum ar fi mesele șau scaunele sunt doar idei in mintea oamenilor și, ca urmare, nu pot exista fără a fi percepute.

 

12 martie 1820 - A decedat exploratorul scotian Sir Alexander Mackenzie (n.1764),cunoscut pentru traversarea pe uscat a Canadei în 1793, de la Oceanul Atlantic, pana la Oceanul Pacific.

A fost prima traversare de la est la vest a Americii de Nord și a precedat cu zece ani expeditia lui Lewis si Clark.

 

12 martie 1821 - In timpul răscoalei lui Tudor Vladimirescu din Muntenia, sunt executaţi căpitanii Iova şi Ienciu, care prădaseră nişte boieri la Beneşti. Execuţia s-a făcut din ordinul lui Tudor Vladimirescu.

 

12 martie 1824 - S-a născut Gustav Robert Kirchhoff, fizician german, descoperitorul legilor care îi poartă numele şi al analizei spectrale; (m.17.10.1887).

 

12 martie 1832 - S-a născut Charles Boycott, proprietar irlandez împotriva căruia ţăranii de pe moşia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci “boicot” (sistare organizată, totală sau parţială, a relaţiilor cu o persoană sau organizaţie, în semn de protest faţă de anumite acţiuni ale sale) (m.19.06.1897).

 

12 martie 1835 - Împăratul rus aprobă decizia Consiliului de Miniştri care nu-i mai obliga pe evrei să se stabilească în oraşele Basarabiei ţariste.

 

12 martie 1838 - Din iniţiativa şi sub conducerea lui George Bariţiu, apare la Braşov Gazeta de Transilvania, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania, cu rol important în lupta de eliberare naţională..

Ziarul şi-a încetat activitatea în 1946 din cauza presiunilor comuniste.

Întemeiat de George Barițiu, a apărut la Brașov, la 12 martie 1838, sub titlul de „Gazeta de Transilvania”, cu sediul redacției în Casa Mureșenilor. De la 3 ianuarie 1849 s-a numit „Gazeta transilvană”, iar de la 1 decembrie 1849 „Gazeta Transilvaniei”.

Între 1 ianuarie și 25 iunie 1838 a avut ca supliment „Foaie literară”, iar între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865 „Foaie pentru minte, inimă și literatură”- supliment cultural de sâmbătă și duminică.

Situându-se pe poziții democratice patriotice și iluministe, publicația lui Barițiu a avut un rol important în lupta politică a românilor din Transilvania, solidară cu cercurile progresiste din principate, unde era difuzată prin libraria lui Iosif Romanov.

În timpul revoluției de la 1848 din Transilvania, a militat pentru egalitatea în drepturi între naționalitățile din principat, unitatea națională a românilor de ambele părți ale Carpaților, desființarea iobăgiei în Țara Românească și Moldova (în Transilvania fusese desființată în timpul împăratului romano-german Iosif al II-lea) etc.

 

12 martie 1848 - Este raspandita Proclamaţia lui Simion Bărnuţiu prin care românii din Transilvania sunt chemaţi să se ridice la luptă pentru drepturile lor naţionale, recunoaşterea lor ca naţiune politică şi desfiinţarea iobăgiei.

 

12 martie 1863 - S-a nascut Gabriele D’Annunzio, poet, scriitor italian (romanele: “Inocentul”, “Triumful morţii”); (m.05.03.1938).

Gabriele d’Annunzio, principe de Montenevoso (n. 12 martie 1863, Pescara – d. 1 martie 1938, Gardone) a fost un poet, romancier, nuvelist și dramaturg italian, președinte al Academiei italiene.

 

12 martie 1863 - S-a înfiinţat agenţia diplomatică română de la Belgrad.

Era prima agenţie diplomatică înfiinţată de România având caracter oficial, recunoscut atât de statul de reşedinţă, cât şi de celelalte puteri care aveau reprezentanţi la Belgrad.

 

12 martie 1868 - Încercare eșuată de asasinat asupra Prințului Alfred, Duce de Edinburgh, tatăl reginei Maria a României.

Alfred Ernest Albert, Duce de Saxa-Coburg și Gotha (n. 6 august 1844 – d. 30 iulie 1900) a fost al treilea duce de Saxa-Coburg și Gotha, domnind din 1893 până în 1900.

Era și membru al familiei regale a Regatului Unit, fiind cel de al doilea fiu al reginei Victoria și al principelui Albert de Saxa-Coburg și Gotha.

În Regatul Unit, la 24 mai 1866 i s-au acordat titlurile de Duce de Edinburgh, Conte de Kent și Conte de Ulster. A urmat unchiului său Ernst de Saxa-Coburg și Gotha în cadrul imperiului German la 23 August 1893.

 

12 martie 1876 - S-a născut Mustafa Kemal Atatürk, primul preşedinte al Republicii Turcia, considerat creator al Turciei moderne (m.10.11.1938).

Mustafa Kemal Atatürk (n. 12 martie 1881 la Selânik, Imperiul Otoman, azi Salonic, în Grecia – d. 10 noiembrie 1938 , Istanbul), militar și politician turc, născut în Macedonia, fondatorul și primul președinte al Republicii Turcia, fiul lui Ali Riza (Efendi) și Zübeyde (Hanim)

 

12 martie 1878 - S-a născut Constantin C. Popovici, matematician, astronom român (d. 1956)

Constantin C. Popovici (n. 12/24 martie 1878, Iași – d. 26 noiembrie 1956, București) a fost un matematician și astronom român, membru de onoare al Academiei Române. A înfiinţat Observatorul Astronomic (1913) de la Iaşi şi a condus Observatorul Astronomic din Bucureşti (1937-1943)

 

12 martie 1882 - Iosif Vulcan a publicat în „Familia” primul roman românesc feminin, „Elmira”, de Emilia Lungu.

 

12 martie 1885 - S-a născut (25 martie stil nou) Mateiu Caragiale, poet si prozator român, fiul lui I.L.Caragiale si al Mariei Constantinescu (“Craii de Curtea Veche”, “Remember”); (m.17.01.1936).

Mateiu Caragiale (n. 25 martie 1885, București – d. 17 ianuarie 1936, București) a fost un autor, istoric al heraldicii, poet și scriitor român, întâiul născut al lui Ion Luca Caragiale

 

12 martie 1889 - S-a născut Idris,regele Libiei ; (m. 1983).

 

12 martie 1894 - Au fost puse in vanzare primele sticle de Coca-Cola. De la sucul servit in pahar, s-a ajuns la imbutelierea bautarii care si-a dobandit in acest fel faima.

In 1899, doi tineri avocati din Chattanooga, Tennessee, s-au gandit ca pot crea o afacere in jurul Coca- Cola, astfel incat au incheiat un contract cu Griggs Candler, care la acea vreme detinea dreptul de productie si vanzare a acestei bauturi.

Cei doi, Benjamin F. Thomas si Joseph B. Whitehead, au obtinut astfel exclusivitatea pentru a comercializa Coca-Cola pe intreg teritoriul Statelor Unite ale Americii, pentru suma de… un dolar.

Afacerii i s-a mai alaturat un al treilea avocat, John T. Lupton. In acest punct a si inceput istoria bauturii a carei nume este cunoscut pe tot mapamondul.

 

12 martie 1907 - Răscoala Țărănească din 1907 atinge apogeul în Muntenia şi Oltenia. Demisia guvernului conservator prezidat de Gheorghe Cantacuzino.

Se formează un guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza (cu I.I.C. Brătianu la Ministerul de Interne şi cu generalul Al. Averescu la Ministerul de Război).

Flacara răscoalelor ţărăneşti din România a cuprins toată Muntenia şi Oltenia, unde a cunoscut o violenţă deosebită.

La începutul secolului XX, în România, țărănimea constituia peste 80% din populație, majoritatea avand foarte puțin pămînt în poroprietate iar a zecea parte, chiar deloc.

Majoritatea țăranilor trăiau din ceea ce lucrau, în dijmă sau pe plată, la marii proprietari vecini.

În România acelei perioade, identic precum în Rusia, Polonia, Ungaria, existau proprietari de mari latifundii, care se întindeau pe zeci și chiar sute de mii de hectare.

Diferența enormă dintre suprafata de pămînt deținută de marii latifundiari și cea deținută de țărani, a constituit o primă cauză a nemulțumirilor țărănimii.

O altă cauză era impunerea țăranilor spre cultivare culturi destinate exclusiv exportului (grîu, rapiță, etc), din care marii latifundiari scoteau profituri maxime.

Orientarea agriculturii spre export vine încă din vremea principatelor românești cand, în urma tratatului de la Adrianopol (1829),s-a deschis comerțul cu occidentul.

Creșterea fenomenului arendășiei, constituie a treia și cea mai importantă cauză a răscoalei. Boierii nu se mai ocupau direct de administrarea proprietăților lor, trecînd cu traiul la oraș sau in strainatate.

Prin urmare, boierii și marii latifundiari, închiriau domeniile lor unor intermediari (arendași), primind în schimb o sumă fixă (arendă).

Arendașii, deseori străini de sat și chiar de neam, la rîndul lor încercau să obțină pe seama țăranului profituri cît mai mari într-o perioadă cît mai scurtă de timp.

Acestia fiind mult mai duri și neînduplecați decît boierii, ajunsesera să fie dușmanul principal al țărănimii din România.

Răscoala țărănească din 1907, pornita din nordul Moldovei a ajuns pînă în Oltenia, cuprinzînd toată România.

Mai multe proprietăți ale latifundiarilor au fost distruse, iar numeroși arendași au fost uciși sau răniți.

Guvernul conservator (Partidul Conservator) nu a putut face față situației, astfel încat liberalii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea și au folosit armata și tunurile împotriva rasculatilor.

Potrivit unui raport al Ministrului de Interne, 7807 participanti la rascoala au fost trimisi in judecata pentru devastari si 164 pentru omoruri.

Din prima categorie, cei mai multi au fost eliberati. In ceea ce priveste numarul mortilor acesta continua sa fie controversat.

Cifra avansata initial de autoritati a fost de 419. Aceasta a fost contestata de la bun inceput atat in presa vremii, cat si de observatorii straini. Ziarul “Adevarul” a lansat, in schimb cifra fantezista de 11.000 morti, cifra preluata cu entuziasm mai intai de socialistii din epoca si ulterior de comunistii lui Gheorghiu Dej si Nicolae Ceausescu.

În scop propagandistic au fost adunati cu cinism in zilele de 27-30 aprilie 1962, exact 11.000 tarani in marele pavilion de la actualul “Romexpo”, pentru a sarbatori, alaturi de membrii Marii Adunari Nationale, incheierea procesului de colectivizare a agriculturii, cu alte cuvinte deposedarea taranimii, prin forta, procese politice si omoruri, de pamantul cu care fusesera improprietariti mosii lor, tot din initiativa liberalilor dupa primul razboi mondial.

In 1907, dupa reprimarea dura si rapida a rascoalei, contele Schönburg, ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, dar si generalul Averescu au apreciat numarul mortilor intre 1000 si 2000.

Indiferent de numarul mortilor, de o parte si de alta a celor care s-au confruntat, indiferent de actele de vandalism si crimele savarsite de unii tarani rasculati, dar care la randul lor aveau dreptatea lor, evenimentele din primavara anului 1907 au constituit o mare tragedie nationala.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

12 martie 1907 - Este adoptat Steagul statului Idaho al Statelor Unite ale Americii.

 

12 martie 1910 - S-a născut compozitorul si dirijorul Dumitru Eremia; (d. 1975).

 

12 martie 1912 - S-a născut (la Târgu Neamț, România), poetul canadian de origine română Irving Peter Layton (Israel Pincu Lazarovitch, numele de fată al mamei sale fiind Flamplatz.

Familia sa a emigrat în 1913 în Canada și s-a stabilit la Montreal.

În 1934 s-a înscris la MacDonald College unde a obtinut in în 1939 licența în științe agricole. S-a înrolat în 1942 în armata canadiană, participand la razboiul antinazist.

Încă din anii ’40 a fost catalogat drept unul dintre cei mai prolifici,revoluţionari şi controversaţi poeţi ai şcolii „moderne” canadiene.

Reputaţia i s-a consolidat în anii ’50-’60, mai ales după publicarea lucrării „A Red Carpet for the Sun” în 1959. Unul dintre elevii săi celebri a fost Leonard Cohen, renumit muzician, scriitor, promotorul postmodernismului canadian. A decedat la 4 ianuarie 2006.

 

12 martie 1913 - Canberra devine capitala Australiei. (Melbourne rămâne capitala temporar până in anul 1927, pe timpul in care noua capitală este încă în construcție.)

 

12 martie 1914 - Constantin Brâncuşi a avut prima expoziţie personală, la New York (12 martie – 1 aprilie 1914).

 

12 martie 1918 - Bolsevicii muta capitala Rusiei la Moscova , după ce Sankt Petersburg a deținut acest statut timp de 215 ani.

 

12 martie 1922 - Armenia, Georgia si Azerbaidjan formează Republica Sovietica Federala Transcaucaziana.

 

12 martie 1925 - S-a nascut Constantin Chiriţă, scriitor si scenarist (“Cireşarii”); (m.14.11.1991).

Constantin Chiriță (n. 12 martie 1925, Ibănești, Vaslui — d. 14 noiembrie 1991, Königswinter, Germania) a fost un prozator român, scriitor, romancier, scenarist, eseist, politician comunist.

Cărțile sale s-au adresat în special tineretului. A urmat liceul la Barlad si a facut studii politehnice pe care nu le-a finalizat in Bucuresti. Spre sfarsitul anilor ’40 a devenit redactor la ziarul „Scanteia”.

In anul 1949, a debutat editorial cu „Matei Ion a cucerit viata”, culegere de nuvele de propaganda realist-socialista.

In 1956 a aparut primul volum din „Ciresarii”, care a fost republicat in anul 1964 sub titlul „Teroarea neagra”, iar in 1972 a primit titlul definitiv „Cavalerii florii de cires”.

Publica in anul 1959 „Castelul fetei in alb” (A doua aventura a Ciresarilor).

Alte carti ale sale sunt: „Intalnirea” (1959), „Otelul” (1960), din seria „Ciresarilor” a aparut „Drum bun, Ciresari” (1963), „Pasiuni” (1964), tot din seria „Ciresarilor” a fost publicata „Roata norocului” (1965), „Trandafirul alb” (1966), „Teroarea alba” (Aripi de zapada, 1968), tot din seria „Ciresarii”, „Ingerul alb” si „Pescarusul alb” (1969) care impreuna cu „Trandasfirul alb” au format „Trilogie in alb”, etc.

In anul 1971 scriitorul a rescris „Intalnirea” pentru care a primit „Premiul pentru proza” al Uniunii Scriitorilor.

In 1972 a aparut in cinci volume, editia definitiva din „Ciresarii”: „Cavalerii florii de cires”, „Castelul fetei in alb”, „Roata norocului”, „Aripi de zapada”, „Drum bun, Ciresari!”.

Doi ani mai tarziu a publicat „Adancimi”, drama in trei acte, pentru care a primit „Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie”.

Intre anii 1977-1988 Constantin Chirita a fost vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor. In anul 1988 scriitorul s-a stabilit in Germania.

La data de 14 noiembrie 1991 a murit la Bonn-Konigswinter.

A fost adus in tara si inmormantat la Poiana Tapului.

 

12 martie 1925 - S-a nascut Leo Esaki, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel.

Leo Esaki, născut Leona Esaki (n. 12 martie 1925) este un fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1973 împreună cu Ivar Giaever și Brian David Josephson pentru descoperirea fenomenului de tunelare a electronilor.

Este cunoscut pentru inventarea diodei Esaki, dispozitiv electronic care exploatează acest fenomen.

Cercetările le-a efectuat la Tokio lucrând la compania Tsushin Kogyo (cunoscută astăzi sub numele de Sony).

 

12 martie 1925 - A murit Sun Yi–xian (Sun Yat–Sen), revoluţionar democrat şi om de stat.

Sun Iat-sen, ori Dr. Sun Iat-sen, (Sun Yat-sen, ori Dr. Sun Yat-sen, în variantele de transliterare bazate pe limba engleză), (n. 12 noiembrie 1866 – d. 12 martie 1925) a fost un conducător, medic, om politic și revoluționar chinez, despre care adesea se spune că ar fi fost “tatăl Chinei moderne”.

Sun a jucat un rol esențial în detronarea dinastiei Qing din 1911, urmată de schimbările revoluționare care au condus la epoca modernă din istoria Chinei, cea republicană, atât în China continentală cât și în cea insulară.

A fost primul președinte provizoriu al Republicii Chinei, la a cărei fondare din 1912 a participat direct.

Mai târziu, a devenit co-fondator al Kuomintang-ului (KMT), căruia i-a servit ca întâi lider.

Sun a fost o figură unificatoare în China post-imperială, fiind în același timp o personalitate politică unică a secolului al 20-lea din China întrucât a fost și este unanim apreciat atât China continentală cât și în Taiwan.

Deși Sun este considerat una dintre cei mai mari lideri ai Chinei moderne, viața sa politică a fost mereu sub semnul luptei și al unui exil aproape continuu.

După succesul revoluției chineze din anii 1911 – 1912, Sun a pierdut rapid controlul puterii în nou fondata Republică a Chinei, conducând după aceea multe guverne revoluționare în perioada care a urmat.

Doctrina sa politică guvernează și astăzi China modernă.

 

12 martie 1930 - Mahatma Gandhi conduce un marș de 200 de mile (350 km) spre litoral, cunoscut sub numele de “Marșul Sării“, pentru a protesta față de monopolul britanic pe sare.

 

12 martie 1933 - Un grup de militanţi de stânga se desprind din Partidul Social-Democrat şi se constituie în Partidul Socialist din România. Conducerea noului partid în revine lui Constantin Popovici.

 

12 martie 1934 - S-a născut la Galați, lingvista americană de origine română, stabilită în S.U.A. în 1979, Maria Manoliu-Manea.

S-a remarcat prin prestigioase titularizari la diverse institutii romane si americane: Professor Emeritus, University of California at Davis, Honorary Membru al Academiei Române din 1993, Doctorat in litere la Universitatea din Bucuresti (1967). Presedinte al American-Romanian Academy of Arts and Sciences (1982-1994) si al American Association of Romanian Studies (1986 1988).

A fost profesor titular la University of California at Davis (1979). Professor invitat la University of Düsseldorf, 1994, lector Fulbright la University of Chicago (1972-1974).

 

12 martie 1936 - A incetat din viata la Bucuresti, Garabet Ibraileanu, academician, critic literar, eseist, istoric literar, pedagog, redactor literar si romancier român.

Garabet Ibrăileanu (n. 23 mai 1871, Târgu Frumos – d. 12 martie 1936, București), a fost un critic și istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier român.

Este una dintre cele mai influente personalități din literatura română a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare științifice (direcția poporanistă), creator literar, profesor de istoria literaturii române la Universitatea din Iași și principal redactor al revistei Viața românească între anii 1906 și 1930.

Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitențe, toată viața, Garabet Ibrăileanu debutează în paginile revistei Școala nouă cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc.

 

12 martie 1938 - A avut loc ocuparea Austriei de catre Germania hitlerista (Anschluss).

Adolf Hitler a anexat-o oficial în ziua următoare.

 

12 martie 1940 - Uniunea Sovietică a impus Finlandei tratatul de la Moscova, prin care aceasta a fost obligată să cedeze sovieticilor Istmul Karelia.

Conform tratatului Finlanda a fost obligată să cedeze o parte din Karelia şi al doilea oraş ca mărime al ţării, Viipuri, o bună parte a teritoriului cel mai bine industrializat al ţării, ca şi zone pe care încă le mai controla armata finlandeză, în total aproximativ 10% din teritoriul Finlandei antebelice. Aproximativ 422.000 de karelieni, 12% din populaţia Finlandei, şi-au pierdut căminele.

Armata şi civilii din zonă au fost evacuaţi în grabă în conformitate cu termenii acordului, şi doar cîţiva civili au ales să devină cetăţeni sovietici. Finlanda a fost nevoită de asemenea să cedeze o parte a raionului Salla, Peninsula Kalastajansaarento din Marea Barenţ şi patru insule din Golful Finic.

Peninsula Hanko a fost concesionată pentru 30 de ani Uniunii Sovietice pentru construirea unei baze militare.

Ruşii au returnat oraşul Petsamo cucerit în timpul războiului. Privit în ansamblu, condiţiile tratatului de pace au fost dure pentru finlandezi. Ruşii căpătaseră oraşul Vîborg în plus faţa de cererile lor de dinaintea războiului.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 martie 1940 - S-a născut Virgil Nemoianu, critic literar, eseist, filosof, membru al Academiei Europene de Arte şi Ştiinte. Din 1975, este stabilit în SUA.

A lucrat ma întâi ca asistent și apoi ca lector la catedra de limbă engleză a Facultății de Limbi Străine a Universității din București. Între 1969-1971 studiază la University of California din San Diego, unde își ia doctoratul cu teza „The Growth and Uses of the Idyllic Model in Literature (England, France, Germany).”

În prezent deține catedra specială „William J. Bayron Distinguished Professorship” la Universitatea Catolică din capitala Statelor Unite.

A mai predat la Universitățile din Londra, Cambridge, Amsterdam, Cincinnati și Berkeley (California), a ținut conferințe și a prezentat comunicări la circa 50 de universități din Europa și din America de Nord.

Este autorul a peste 15 cărți și 600 de articole și recenzii apărute în România, Elveția, Anglia, Statele Unite, Olanda, Canada, Germania, Ungaria și în alte țări.

Domeniile sale de specialitate sunt romantismul european, teoria literaturii și istoria intelectuală a secolelor al XIX-lea și al XX-lea. A publicat două lucrări literare: Simptome (1968) (roman) și Arhipelag interior (1994) (autobiografie). Deține titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Cluj.

Între 1979 și 1994, a fost director al programului de literatură comparată la Catholic University of America, iar între anii 1989 și 1991, prorector-asociat al aceleiași universități.

A publicat mai multe volume, printre care: Îmblânzirea Romantismului (The Taming of Romanticism) (Harvard, 1985), în care lansează conceptul de romantism Biedermeier ce definește forma în care curentul se adaptează în Balcani, studiu fundamental pentru cei care cercetează romantismul (ed. românească, editurile Polirom, Curtea Veche).

În 1989, publică volumul A Theory of the Secondary. Literature, Progress, and Reaction (O teorie a secundarului.

Literatură progres și reacțiune) la prestigioasa editură americană „The Johns Hopkins University Press” (1989) A editat împreună cu Robert Royal o colecție de eseuri, Canons la John Benjamins (Amsterdam and Philadelphia).

 

12 martie 1941 - S-a născut istoricul literar român Mircea Anghelescu. Este de asemenea un eminent cercetător literar, critic literar, filolog, paleograf și pedagog român.

In 1962 a absolvit Facultatea de Filologie, secția Arabă-Română a Universității bucureștene. Participă la cursurile profesorilor Tudor Vianu sau George Călinescu.

Devine doctor în filologie al Universității București în anul 1970 și, mai târziu, cercetător la Institutul de Istorie Literară „G. Călinescu” din cadrul Academiei Române, iar după 1990, profesor la Facultatea de Litere din București, fiind preocupat în special de perioada preromantică din literatura română.

În decembrie 2011 a fost declarat de către Senatul Universității din București profesor emerit.

 

12 martie 1945 - A murit Anna Frank, autoarea celebrului jurnal, Jurnalul Annei Frank, în care a descris istoria familiei sale în timpul ocupaţiei naziste în Olanda (n.12.06.1929).

Annelies Marie „Anne” Frank (n. 12 iunie 1929, Frankfurt am Main, d. martie 1945, Bergen-Belsen, Germania) a fost o fată evreică germană, care și-a pierdut cetățenia germană în exilul olandez, și care a căzut victimă genocidului nazist din al Doilea Război Mondial.

Este cunoscută datorită jurnalului pe care l-a ținut în ascunzătoarea din Amsterdam, înainte de a fi arestată.

Jurnalul, publicat după război de către tatăl ei, care supraviețuise, este considerat un document istoric al holocaustului, autoarea devenind o figură-simbol a victimelor naziștilor.

 

12 martie 1946 - S-a născut Liza Minnelli, actriţă şi cântăreaţă americană , fiica actriţei Judy Garland şi a regizorului Vincente Minnelli (filmele “Cabaret”, “New York, New York”).

Liza May Minnelli (n. 12 martie 1946) este o actriță, cântăreață și dansatoare americană, laureată a premiului Oscar pentru rolul din musicalul Cabaret. Este fiica actriței Judy Garland și a celui de al doilea soț al acesteia, Vincente Minnelli.

 

12 martie 1947 - Presedintele Harry Truman prezinta în mesajul adresat Congresului SUA, programul politicii externe cunoscut sub numele de “Doctrina Truman” (sprijinirea de catre SUA a natiunilor care se opuneau comunismului).

El a cerut Congresului să aprobe un credit de 400 milioane dolari pentru ajutorarea Greciei, amenințată de comunism, și a Turciei, fata de care U.R.S.S. revendica partea de nord-est a Anatoliei.

 

12 martie 1948 - S-a născut Andrei Nicolae Pippidi, istoric român, fiu al istoricului Dionisie M. Pippidi și nepotul prin mamă al lui Nicolae Iorga, specializat în istoria Sud-Estului european în sec. XV-XIX, istoria românilor în Evul Mediu, istoria culturală și politică a României și în istoria relațiilor dintre Sud-Est și Occident.

Este editor al operei bunicului său.

În calitate de publicist, Pippidi a scris din 1990 în Revista 22.

În revista culturală Dilema Veche ține rubrica SOS București, în care luptă pentru conservarea patrimoniului urbanistic al capitalei României.

Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (1990), al Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Societății Academice din România (1995),iar din 2012 este membru corespondent al Academiei Române.

Este căsătorit cu profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi.

 

12 martie 1950 - S-a născut la Ploiești cantaretul nevazator roman George Nicolescu.

 

12 martie 1952 - S-a născut Gregorian Bivolaru, fondatorul şi mentor spiritual al Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut(M.I.S.A.).

Gregorian Bivolaru (n. 12 martie 1952 în Tărtășești) numit acum Magnus Aurolsson[1], este un instructor de yoga și fondatorul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA).

Este fratele vitreg (după tată) al omului politic Gabriel Bivolaru.

Pana la revolutia din 1989 a fost angajat la metroul bucurestean ca muncitor necalificat.

Din 1978 a inceput sa predea yoga si a fost condamnat in 1978, 1984 si 1989, pentru răspândire de materiale pornografice, de ocultism și magie neagră.

In 1984 a evadat din sediul Securității de pe Calea Rahovei din București, unde fusese închis pentru prestarea fără autorizație a activității de profesor de yoga.

Imediat după Revolutie, Bivolaru a înființat MISA, care a ajuns să adune peste 40.000 de simpatizanți, din țară și străinătate

După decembrie 1989, deși practica yoga a fost din nou permisă, Gregorian Bivolaru continuă să fie persecutat, lucru confirmat de către rapoartele Amnesty International, Apador-CH și ale altor organizații de apărare a drepturilor omului și mai nou de către justiția suedeză.

Aceste persecuții au culminat în data de 18 martie 2004 când aproximativ 300 de polițiști și jandarmi, însoțiți de procurori, au pătruns în forță, fără somație, atât în casa acestuia, cât și în 16 imobile proprietate personală a unor practicanți yoga și membri M.I.S.A. și au operat confiscări de bunuri. Gregorian Bivolaru este dat în urmărire generală pe 4 iulie 2004.

În martie 2005 Gregorian Bivolaru fuge clandestin din Romania si cere azil politic în Suedia, motivând că nu are încredere în obiectivitatea justiției române.

Pe 4 aprilie 2005, Poliția suedeză din Malmö îl reține pe Gregorian Bivolaru la orele 13, în timp ce acesta se află la o a doua întrevedere (prima având loc cu aproximativ două săptămâni înainte) la Biroul de Imigrări.

După aceasta, Ministerul Justiției din România începe, prin intermediul Interpol, procedurile de extrădare.

Cererea de extrădare formulată de autoritățile române împotriva lui Gregorian Bivolaru a fost respinsă de cea mai înaltă instanță suedeză.

Bivolaru a primit azil politic în Suedia în 2005.

Completul de judecată format din cinci judecători ai Curții Supreme din Stockholm a ajuns la concluzia că Gregorian Bivolaru nu are nici o șansă să aibă parte de un proces echitabil în România.

In iunie 2006 Gregorian Bivolaru și-a schimbat numele în “Magnus Aurolsson”, domiciliat în orașul suedez Karlskrona.

Din 2010 liderul MISA predă cursuri și în Argentina, în orașul Capilla del Monte, oraș cunoscut pentru muntele Uritorco și vizitele acestuia de către adepți ai mișcărilor de tip New Age care susțin că acolo se regăsesc fenomene extraterestre

În decembrie 2010, Gregorian Bivolaru a intentat un proces statului român în care cerea despăgubiri de 30.000 de euro pentru prejudiciile pe care le-ar fi suferit în regimul comunist.

Pe 4 iulie 2011 justitia românească a dat verdict (in dosarul 48765/3/2010) că în toți anii de dinainte de revoluție Gregorian Bivolaru a fost persecutat politic, iar toate acuzațiile enumerate mai sus au fost fabricate de autoritățile comuniste. Era un verdict definitiv și irevocabil.

Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe data de 14 iunie 2013 la șase ani de închisoare, fără suspendare, pentru „actul sexual cu un minor în formă continuată în legătură cu victima Mădălina Dumitru”.

Fosta minoră, Mădălina Dumitru, a afirmat însă, pe toată durata procesului de la ÎCCJ că actul respectiv nu există și că ea nu este o victimă a lui Gregorian Bivolaru, ci a procurorilor și a judecătorilor.

De asemenea a fost achitat pentru toate celelalte acuzații din dosar sau a constatat prescrierea lor

 

12 martie 1961 - Echipa de handbal masculin a României a câștigat campionatul mondial din RFG, după ce a învins în finală echipa Cehoslovaciei cu scorul de 9 – 8 și a devenit pentru prima dată campioană mondială.

 

12 martie 1965 - A murit George Călinescu, critic și istoric literar, dramaturg, poet, prozator român (n. 1899)

George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București – d. 12 martie 1965, Otopeni) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă.

Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu.

Și-a semnat întotdeauna articolele ca G. Călinescu, după o modă destul de răspândită în perioada interbelică.

 

12 martie 1966 - A murit Victor Brauner, pictor suprarealist evreu de origine română, stabilit din 1938 în Franţa; (n.15.06.1903).

Victor Brauner (n. 15 iunie 1903, Piatra Neamț – d. 12 martie 1966, Paris) a fost un pictor și poet suprarealist evreu, originar din România.

 

12 martie 1968 - Proclamarea independenţei în Statul Mauritius. Ziua naţională.

 

12 martie 1973 - S-a infiintat, la Bucuresti, Radio Romania Tineret, primul canal public de radio destinat tineretului din Europa.

 

12 martie 1990 - În timpul manifestaţiei populare maraton din Piaţa Operei din Timişoara, care începuse cu o zi in urma, la 11 martie 1990, a fost adoptată Proclamaţia de la Timişoara. Proclamația de la Timișoara este un document programator adoptat la Timișoara în data de 12 martie 1990.

A fost redactat în urma manifestației populare din Piața Operei începută cu o zi înainte. George Șerban, mai târziu deputat PNȚCD de Timiș, inițiatorul Proclamației de la Timișoara și al declarării zilei de 16 decembrie ca zi națională de luptă împotriva totalitarismului, a fost inspirat în demersul său de colaboratoarea sa, Alexandra Indrieș.

Cea mai bine cunoscută cerere a documentului este punctul 8, care cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securității să nu aibă dreptul de a lucra în funcții publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punînd accent mai ales pe funcția de președinte.

Această interdicție se numește lustrație.

8. Ca o consecință a punctului anterior, propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, de carnetul roșu și ce consecințe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte (…)”.

În perioada următoare, documentul a fost recunoscut și sprijinit de sute de asociații civice, iar aproape 4 milioane de cetățeni au semnat apeluri în favoarea introducerii punctului 8 în legea electorală. Aplicarea punctului 8 a fost și una dintre principalele cereri ale Golaniadelor.

Unul dintre scopurile documentului a fost condamnarea explicită a Comunismului și a luptei de clasă promovată de comunism.

Succesul limitat al Proclamației a fost atribuit rezistenței structurilor comuniste și caracteristicilor speciale al Timișoarei în comparație cu restul țării.

Victor Neumann a menționat contrastele observate chiar în timpul Revoluției, cînd în doar cîteva orașe în afară de Timișoara au existat rebeliuni: Arad, Lugoj, Sibiu, Cluj-Napoca, Brașov, București, Iași.

Aceste tipare în comportament au fost atribuite de către Neumann discrepanțelor politicie, sociale și economice dintre diferitele regiuni ale țării, diferențe pe care el consideră că au rămas notabile și în România post-Revoluție.

Proclamația a eșuat în a stabili procedurile electorale în România: Alegerile prezidențiale din 1990 și Alegerile legislative din 1990 s-au desfășurat fără aplicarea regulilor lustrației.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

12 martie 1992 - Mauritius devine republică în cadrul Commonwealth-ului.

 

12 martie 1992 - A decedat scriitorul, publicistul si scenaristul român Nicolae Țic; (n. 1 ian. 1929, comuna Boz, judetul Hunedoara).

 

12 martie 1994 - Biserica anglicană a acceptat și femei-preot, pentru prima dată în ultimii 460 de ani.

 

12 martie 1995 - A murit Dumitru Almas, prozator si istoric, autor de romane istorice si de biografii romantate.

 

12 martie 1999 - Polonia, Cehia şi Ungaria devin membre cu drepturi depline în NATO. Este a cincea extindere din istoria Alianţei Nord-Atlantice şi prima de după “războiul rece”.

 

12 martie 1999 - A decedat la Berlin marele violonist Yehudi Menuhin, fost elev al lui George Enescu.

A murit la Berlin marele violonist Yehudi Menuhin, fost elev al lui George Enescu. Sir Yehudi Menuhin (n. 22 aprilie 1916, New York) a fost un celebru violonist și dirijor american, descendent al unei familii de evrei emigrați din Rusia.

Pe lângă cetățenia americană, a dobândit ulterior și cetățenie elvețiană (1970) și britanică (1985), fiind înnobilat în Marea Britanie cu titlul de Lord Menuhin of Stoke d’Abernon.

Sir Yehudi Menuhin a avut una din cele mai lungi și prestigioase cariere muzicale ale secolului al XX-lea.

În tinerețe, Yehudi Menuhin a plecat la Paris pentru a studia vioara cu George Enescu. O prietenie profundă i-a legat pe cei doi până la moartea lui Enescu, în 1955.

cititi mai mult pe: www.agerpres.ro

 

12 martie 2000 -  Într-un act istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică de-a lungul existenţei sale milenare.

Ioan Paul al II-lea, născut Karol Józef Wojtyła, (n. 18 mai 1920, Wadowice, Polonia – d. 2 aprilie 2005, Vatican) a fost papă al Bisericii Catolice și episcop al Romei din 16 octombrie 1978 până la moartea sa.

A fost primul papă de altă origine decât cea italiană de la papa Adrian al VI-lea, adică din 1522.

Pontificatul său de 26 ani (octombrie 1978 – aprilie 2005) este considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 și 37 ani) și a lui Pius al IX-lea (31 ani).

 

12 martie 2001 - A murit Robert Ludlum, autor american de romane politiste si de spionaj de mare succes;(n. 1927).

 

12 martie 2003 - Zoran Djindjic, premierul Serbiei a fost asasinat; (n. 1952).

Đinđić era hotărât să curețe Serbia de crima organizată, și a înființat „Tribunalul Special” cu un program de protecție a martorilor. Liderii crimei organizate, cu legături în fosta securitate sârbă și încă loiali lui Slobodan Milošević, s-au alarmat.

Din ordinul fostului comandant al Unității de Operațiuni Speciale a securității iugoslave, Milorad „Legija” Ulemek, Đinđić a fost asasinat de soldatul lui Ulemek Zvezdan Jovanović la Belgrad la 12 martie 2003.

Jovanović l-a împușcat din clădirea de peste drum de sediul guvernului Serbiei la ora 12:23 PM, nimerindu-l o dată în piept. Glonțul de mare putere tras cu arma Heckler & Koch G3 a intrat în inimă și l-a ucis pe loc.

El a fost dus la spital, dar a fost declarat decedat după o oră. Ulemek a fost acuzat de comandarea crimei. El era unul dintre liderii clanului Zemun, o organizație mafiotă din Serbia.

A fost arestat, judecat și condamnat pentru implicarea în unele dintre asasinatele și tentativele de asasinat care au marcat Iugoslavia în perioada dinaintea preluării puterii în Serbia de către Đinđić.

Nataša Mićić, pe atunci președinte interimar al Serbiei, a declarat stare de urgență. Zoran Živković a fost ales ca succesor al lui Đinđić de către Partidul Democrat.

La 23 mai 2007, doisprezece persoane au fost condamnate pentru asasinarea lui Zoran Đinđić.

Printre condamnați s-a numărat și Ulemek, care, în cei patru ani dinaintea asasinării lui Zoran Đinđić, călătorise în Elveția, Austria, Macedonia, Grecia, Singapore și Croația cu pașaport fals, realizat pe baza unuia dintre pașapoartele brute furate de la consulatul croat din Mostar, Bosnia și Herțegovina în 1999. Ulemek, împreună cu Zvezdan Jovanović, au fost acuzați de conspirație pentru comiterea asasinatului de la 12 martie 2003.

Trei dintre cei doisprezece condamnați, Milan Jurišić, Ninoslav Konstantinović și Vladimir Milisavljević sunt căutati.

 

12 martie 2008 - A murit Ovidiu Iuliu Moldovan, actor român de teatru şi film; (n. 1942).

Ovidiu Iuliu Moldovan (n. 1 ianuarie 1942 , sat Vișinelu, comuna Sărmașu, județul Cluj (interbelic), astăzi în județul Mureș – d. 12 martie 2008, București) a fost un actor român, cu o bogată activitate în teatru, film, teatru radiofonic și televiziune. Pentru prodigioasa sa activitate in domeniul artei teatrale si culturii i s-au conferit importante premii si distinctii: Premiul Uniter pentru întreaga carieră (2004); medalia Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”; Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – „Arta Spectacolului” (7 februarie 2004), „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”; De asemenea i s-a conferit post-mortem „Ordinul național „Steaua României”, în grad de cavaler, conferit post mortem la 15 martie 2008, prin decret al președintelui României.

 

12 martie 2011 - La o zi după cutremurul devastator din Japonia, un reactor de la centrala nucleară Fukushima Daiichi se topește, explodează și eliberează în atmosferă nori radioactiv.