Ioan Niculae, acuzat că ar fi mituit-o pe Alina Bica, cu 3,5 milioane de euro, ca să-i blocheze un dosar. Dragnea, intermediar
de Mihai Stoica, Mihaela Cojocariu si Adina Vlad (adevarul.ro)
Procurorii anticorupţie urmează să deschidă un nou dosar penal pe numele Alinei Bica, fosta şefă a Direcţiei de InvestIgare a Infracţiunilor de Criminalitate OrganIzată şi Terorism (DIICOT). Aceasta ar fi intervenit pentru tergiversarea unui dosar în care era vizat omul de afaceri Ioan Niculae. În schimbul acestei intervenţii, afaceristul i-ar fi oferit 3,5 milioane de euro magistratului.
Ioan Niculae ar fi intervenit prin intermendiul vicepremierului Liviu Dragnea la Alina Bica, pentru a bloca un dosar în care afaceristul era cercetat de DIICOT.
„În baza aceluiaşi proces verbal de sesizare din oficiu, din data de 15.10.2014, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei s-a reţinut faptul că, în contextul în care inculpatul Ioan Niculae era cercetat într-un dosar al DIICOT, inculpatul a apelat în cursul anului 2013, prin intermediul vicepremierului din Guvern, Dragnea Nicolae Liviu la Bica Alina Mihaela, procuror şef al DIICOT pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau pentru tergiversarea soluţionării până la intervenirea prescipţiei”, potrvit anchetatorilor.
În acest sens „Bica Alina Mihaela în scopul tergiversării soluţionării dosarului penal pe care îl viza pe inculpatul Ioan Nicolae a intervenit la nivelul procurorului de caz care avea în instrumentare dosarul pentru ca acesta să stopeze investigaţiile pe care le derula prin care a solicitat date privind utilizatorul unui număr telefonic pe care îl folosea Dragnea Nicolae Liviu”, potrivit unor documente ale procurorilor, publicate pe blogul lui Robert Turcescu.
3,5 milioane de euro şi şefia Parchetului General
În schimbul acestui favor, anchetatorii arată că fostei şefe a DIICOT i-ar fi fost oferiţi 3,5 milioane de euro.
„În schimbul acestui folos, inculpatul Ioan Niculae a oferit inculpatei Bica Alina Mihaela suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea celor doi de sprijinire pentru promovarea acesteia în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, mai notează anchetatorii.
Cu privire la această cauză, pe 15 octombrie 2014, procurorii au început urmărirea penală in rem pentru luare de mită, favorizarea infractorului şi spălare de bani.
Elena Udrea, menţionată în celebrul caz ANRP
De asemenea, anchetatorii vorbesc şi despre celebrul caz al despăgubilrilor primite de afaceristul Gheorghe Stelian, în urma intervenţiilor făcute de Alina Bica în cadrul ANRP. Astfel, în urma acestor acţiuni, procurorul ar fi primit un teren în Snagov. Mai mult, după ce ANRP a emis decizia de despăgubire a terenului din zona Plumbuita din Capitală, o parte din bani a fost direcţionată către familia Cocoş.
„Aceste sancţiuni au fost tranzacţionate, iar sumele obţinute au fost retrase din conturile deţinute la diverse unităţi bancare, iar o parte din bani au fost direcţionaţi către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela). Tranzacţiile financiare au făcut obiectul unor verificări ale Oficiului Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor care au fost transmise D.I.I.C.O.T., coordonată de către procurorul şef Bica Alina Mihaela, în data de 28.05.2013”, potrivit documentelor citate.
În acest context, susţin anchetatorii, la data de 14.06.2013, Alina Bica ar fi primit, fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metru pătraţi, aparţinând Olguţei Chiriac, mama lui Alin Cocoş şi fosta soţie a lui Dorin Cosoş, au mai arătat procurorii.
Despre dosarul lui Ioan Niculae instrumentat de DIICOT
Anchetatorii susţin că, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, iar în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri ai economiei, ar fi aprobat, semnat şi susţinut în Guvern şase ordine, respectiv trei Memorandumuri, „în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul Niculae Ioan şi ar fi utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale doar din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane dolari”.
De asemenea, anchetatorii mai susţin că “activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Niculae Ioan, viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN ROMGAZ SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional”.
„Astfel, a fost creată o stare de fapt de natură să ameninţe bunul mers al economiei naţionale în domeniul gazelor naturale, dar şi în ansamblu prin repercusiunile negative asupra întregii economii naţionale”, se arată într-un comunicat emis de procurori.
Demersul celor doi miniştri s-ar fi realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind afectate principalele activităţi ale SNGN ROMGAZ SA, societatea naţională fiind transformată într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.
„În cauză există indicii şi date temeinice potrivit cărora, prin activitatea miniştrilor Vosganian şi Videanu, respectiv prin vânzarea preferenţială către SC Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN ROMGAZ SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea SNGN ROMGAZ SA în favoarea SC Interagro SA, contrar scopului pentru care SNGN ROMGAZ SA a fost înfiinţată, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României”, au precizat procurorii DIICOT.
Ioan Niculae – al doilea în „TOP 300 Capital” din 2014
Omul de afaceri Ioan Niculae ocupă locul al doilea în ediţia din acest an a clasamentului celor mai bogaţi români „Top 300 Capital“, cu o avere de 1-1,1 miliarde de euro, devansat de Ion Ţiriac, după ce în 2013 ocupa prima poziţie în top.
Ioan Niculae, cel mai mare fermier din România, cu peste 50.000 de hectare lucrate, a mizat anul acesta pe o nouă cultură. Investiţia se amortizează rapid întrucât piaţa de desfacere este uriaşă, potrivit capital.ro.
După criza financiară lumea se va confrunta cu una alimentară. Cel puţin asta spun specialiştii, lucru care l-a determinat pe Ioan Niculae, cel mai bogat român conform ediţiei de anul trecut a „Top 300 Capital“, să investească masiv în acest domeniu.
Anul trecut a fost unul foarte bun pentru activităţile din agricultură ale lui Nicolae. În 2014, producţiile la principalele culturi au fost puţini mai mici. „Pe partea de agricultură, am avut un an constant. Producţia a fost un pic mai mică decât anul trecut. Începând de anul acesta ne-am diversificat culturile. Am luat 5.000 de hectare din cultura mare şi am plantat pe ele trifoi şi lucernă“, a declarat Ioan Niculae pentru capital.ro.
Dacă firmele fanion din imperiul InterAgro par să se fi descurcat bine anul trecut, nu la fel de grozav i-a mers lui Niculae pe sectorul de îngrăşăminte chimice, arată capital.ro . Amurco din Bacău a avut pierderi de 18 milioane de euro la o cifră de afaceri de numai cinci milioane, Nitroporos din Făgăraş (-2 mil euro), Ga-Pro-Co Chemicals din Săvineşti (-7,8 mil. euro), Nitroporos din Făgăraş (-2,2 mil euro), în timp ce rafinăria de bioetanol de la Zimnicea (Bio Fuel Energy SRL) a avut în 2013 afaceri de 47 de milioane de euro, dar o pierdere de peste opt milioane de euro. Ceva mai bine au stat Donau Chem din Turnu Măgurele (-0,12 mil. euro la o cifră de afaceri de peste 27 mil. euro) şi Viromet SA din Victoria (-0,17 mil. euro la o cifră de afaceri de peste 30 de milioane).
Toate cele şase combinate au fost închise pentru o scurtă perioadă de timp în acest an, fiind redeschise doar patru. „Două – Viromet Făgăraş şi Amurco Bacău – le-am pus în conservare, dar nu am dat oameni afară, iar celelalte patru funcţionează. O parte din oameni i-am trecut pe Interagro SRL“, a explicat omul de afaceri.
articol preluat de pe http://adevarul.ro
UN OLTEAN NEINFRICAT CARE A INTRAT IN LEGENDA : IANCU JIANU
Iancu Jianu (1787 – 1842)
Iancu Jianu – haiducul oltean care a facut istorie
Iancu Jianu A trăit 55 de ani, timp în care a avut o viaţă plină de aventuri. La apogeul puterii sale, conducea în jur de 2.000 – 3.000 de haiduci, o adevarata armata.Din descrierile facute de contemporani, rezultă că era un desăvârșit mânuitor al armelor și un foarte bun călăreț. Se zicea că nu are egal în țară într-o luptă dreaptă, deși nu avea un fizic impresionant, fiind mai degrabă scund și zvelt.
A fost condamnat la ocnă, de unde a evadat, la moarte, de care a scăpat printr-o căsătorie conform cutumelor acelor vremuri, şi-a pierdut şi şi-a regăsit averea şi moşiile. Acțiuniile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau și un puternic caracter național (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman). A substituit o perioadă puterea domnească în regiune.
Un episod remarcabil, dar prea putin cunoscut al Istoriei Romanilor, este acela in care oastea de haiduci olteni condusa de Iancu Jianu, reuseste sa dea o replica nimicitoare atacurilor turcilor pazvangii, veniti sa jefuiasca de la sud de Dunare.
Celebrul haiduc Iancu Jianu, a organizat o serie de incursiuni de urmarire si pedepsirea a acestora dincolo de Dunare.
Intr-una din inclestari, el ajunge sa lupte personal cu pasa de Vidin Osman Pazvantoglu.Cuprins de setea rabunarii, Jianu ii scoate un ochi cu iataganul temutului Pazvantoglu, de unde acesta se alege cu porecla de “Pazvante Chiorul”, cu care a si ramas in folclorul nostru.Grav ranit de Jianu, pasa este salvat in ultima instanta de garda sa personala.
Furia Jianului este descrisa in unele balade, celebre atat in Romania cat si in Serbia si Bulgaria.
Conform acestor creatii populare, Jianu ar fi strigat :“Cu mana asta ti-am scos un ochi, tot cu mana asta te omor, caine de pagan!”Marele nostru haiduc nu se opreste, si alaturi de cetele de panduri olteni continua sa treaca Dunarea in expeditii de pedepsire a jefuitorilor turci.
In anul 1809, haiducii lui Iancu incendiaza Vidinul si Plevna, ucigand orice turc intalnit in cale, in replica la actiunile lui Pazvante care atacase Craiova si incendiase satele din Oltenia.
Oltenii Jianului distrug din temelie raiaua turceasca de la Turnu Magurele, care devenise baza favorita de incursiuni a lui Pazvante. Iancu Jianu in persoana aprinde fitilul care va arunca in aer moscheea din Turnu Magurele.
In urma acestor lovituri, turcii nu vor mai incerca niciodata construirea vreunui edificiu musulman in Valahia.
Este momentul culminant al campaniei duse de haiducii Jianului la sud de Dunare.
Cu toate ca a avut o viata aventuroasa, plina de primejdii, într-un mod aproape incredibil, Iancu a murit de moarte bună.
Iancu Jianu (născut 1787, decedat 14 decembrie 1842), a fost un vestit haiduc oltean, născut în la Caracal, fiul lui Costache Jianu, boier stăpân al mai multor moşii din Ţara Românească.
Datele istorice spun că a avut mai multe surori şi fraţi, numele acestora din urmă fiind Mihai, Amza şi Dumitrache.
Iancu a învăţat carte , ca şi fraţii săi, la Biserica Domnească din localitatea natală, unde deprins și greaca și slavona. De la tatăl său a moştenit trei moşii: Fălcoi, Zvorsca şi Racoviţa Romanaţului.
Fraţii şi surorile sale au moştenit alte moşii şi bunuri ale părinţilor, având cu toţii o stare materială bună.
În anul 1810 Iancu Jianu îl ucide pe zapciul care strângea cu forța dările, în ciuda rugăminţilor sale de a-i păsui pe cei pentru care el însuşi se pusese chezășie. Plecat cu treburi la Caracal, la întoarcere a aflat despre cele petrecute. Mânios, i-a ţinut calea zapciului şi l-a ucis, după care s-a făcut nevăzut.
Din acest moment, Jianu va haiduci in fruntea cetei sale, prima ştire certă despre acţiunile organizate de el datand din 6 mai 1812. Este vorba despre o anaforă (raport) al marelui spătar, din care rezulta că „în judeţul Romanaţilor se află un Iancu Jianu şi un Scarlat Fărcășanu asupra cărora este mare bănuială că metahirisesc [practică] fapta tâlhăriei după urmările lor, având fiestecare câte o ceată de oameni înarmaţi…“
În anul 1812, Iancu Jianu şi oamenii lui sunt prinşi de autorităţi şi întemniţaţi la Caracal. De aici au fost duşi la Craiova, apoi la Bucureşti, pentru a fi judecaţi de divanul boierilor. Au fost condamnaţi la şase luni de închisoare la ocna de la Telega.
Faima lui Jianu a explodat (până la Viena sau Petersburg) după ce acesta a evadat din ocnă şi a continuat să jefuiască boierii din ţară.
În anii 1813 – 1814 Jianu a haiducit prin Gorj, prădând boieri, preoţi şi slujbaşi ai domnitorului, români şi greci, fără deosebire.
În anul 1814 Jianu este din nou prins de autorităţi şi dus la Bucureşti, în faţa lui vodă, care însă îl iartă după ce i-a sechestrat averea şi după ce fratele acestuia, Amza, a plătit o sumă de bani care să acopere pagubele făcute de haiduc.
Vodă i-a restituit şi moşiile sechestrate, cu condiţia să plătească pagubele făcute în anii de haiducie şi pentru care păgubiţii deschiseseră o serie de procese împotriva fostului boier.
Se reapucă de haiducie.
Floarea Calota – Balada lui Iancu Jianu
Una dintre cele mai îndrăzneţe lovituri a dat-o în anul 1815, când a jefuit din poştalionul domnitorului o mare sumă de bani, fapta care il face pe domnitorul Caragea să îşi îndrepte mânia spre fraţii lui Jianu, pe care i-a obligat să plătească pagubele făcute de Iancu, inclusiv paguba făcută prin furtul banilor din poştalionul domnesc.
Este din nou prins în 1817 şi dus la Bucureşti, unde este de această dată condamnat la moarte prin spânzurătoare, alături de haiducii prinşi împreună cu el.
Scăparea îi vine de la Sultana Gălăţeanu, o tânără din anturajul domniţei Ralu, fiica lui Caragea Vodă, care în virtutea uneui obicei stravechi al locului se mărită cu el, obţinând astfel anularea pedepsei cu moartea.
La izbucnirea revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu si-a lasat soţia şi copiii şi s-a oferit să lupte voluntar de partea revoluţionarilor.În 1821 Iancu Jianu aflat la anii maturitatii îl întâmpina într-un cadru emoționant pe Tudor Vladimirescu, cetele sale de haiduci făcând joncțiunea la Slatina cu armata lui Tudor, iar haiducii lui intră în rândurile pandurilor.
Vladimirescu îl numeşte căpitan de panduri si, în aprilie 1821,il trimite împreuna cu stolnicul Borănescu, în misiune la pasa de Silistra, Mehmed Selim, pentru a-l convinge să renunţe la intervenţia armata pe care o planuia în Ţara Românească.
Din ordinul pașei, cei doi au fost arestaţi, fiind eliberaţi abia în august 1821, când mişcarea lui Tudor fusese reprimată, iar ţara se afla sub ocupaţie otomană.
După ce este eliberat din închisoarea turcilor, Jianu pleacă la Braşov, dar în scurt timp se întoarce în Oltenia, insa nu pe moşiile sale pentru că era supravegheat de autorităţi, ci s-a stabilit într-o casă aflată într-o mică livadă a sa, în cătunul Chilii.
În 1823 haiducul este din nou arestat, fiind suspectat că ar dori să dea o lovitură de stat, în calitate de fost om de încredere a lui Tudor Vladimirescu.
De data aceasta însă a fost gasit nevinovat,fiind eliberat şi lasat liber sa se intoarca la familia sa, în Chilii.
Sultana și nepotul său, Iancu Dobroveanu
Jianu a fost căsătorit cu Sultana până la moarte, şi au avut mai mulţi copii. Nu a mai plătit pagubele, pentru că vodă Caragea a fugit din ţară şi astfel procesele care ii fusesera intentate s-au stins de la sine.
S-a manifestat ca un iubitor de ţară, făcând danii către biserici şi construind clădiri de utilitate publică în Craiova şi Caracal.
Primul steag al României, steagul purtat de Tudor și realizat de Petrache Poenaru , la intrarea pandurilor in Bucuresti, steag care este expus la muzeul Cercului Militar Central din București,a fost donat guvernului României de un urmaș al jienilor.
După moartea lui Tudor Vladimirescu steagul a fost dus de un pandur lui Iancu Jianu, care l-a zidit ca pe un odor de mare preț in pereții casei unuia dintre fii săi, unde steagul a stat peste o sută de ani.
Peste mai bine de un veac, un urmaș al sau îl va dona statului român, iar azi este expus la muzeul Cercului Militar Central București.
Iancu Jianu fost înmormântat la Caracal, alături de părinţii săi.
S-au păstrat si câteva fragmente din înscrisurile lui în care își povestea faptele:
“Legai pe toți din ocnă, slobozii burduful și scosei pe toți haiducii din ocnă și plecai cu dânșii până la un loc.
Un haiduc vestit ce-i zicea Voicu Iabras, strânse și el o ceata de ai lui, plecând împreună și trecui Oltul la Slatina, nu avea ce să ne facă.În multe rânduri am bătut pe carserdarul Iamandi Giuvara urât mirositorul.
Cum o putea muierea lui să steie cu puturosul de Giuvara cel nespălat cu anii ? ”
Potrivit tradiţiei populare, cântecul “M-a făcut mama oltean” a fost compus,pentru Iancu Jianu de lăutarul Niţă Băloi, din Işalniţa, căruia Vodă îi tăiase, în 1802, degetele de la mâna dreaptă ca să nu mai răscoale norodul prin cântecele sale, dar el nu înceta să cânte.
articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com/
Haiducul Iancu Jianu
Germania face apel la transparenţă în acordul comercial dintre SUA şi UE
de Andrei Popescu (epochtimes-romania.com)
Germania a cerut joi mai multă transparenţă în negocierile pentru un pact comercial cuprinzător între Uniunea Europeană şi Statele Unite după mai multe plângeri conform cărora discuţiile controversate sunt prea secrete.
“Încrederea cetăţenilor este esenţială pentru ca acest acord important să aibă loc”, a declarat ministrul german al agriculturii Christian Schmidt după discuţiile cu oficialii din Washington pe tema Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).
TTIP “ne-ar putea oferi mari posibilităţi economice, legislative şi geostrategice, dar numai dacă cetăţenii înţeleg despre ce este vorba”, a declarat el.
În timpul vizitei sale de două zile în SUA, Schmidt s-a întâlnit cu omologul său american Tom Vilsack şi cu reprezentantul american pentru Comerţ, Michael Froman.
Lansate în iulie 2013, negocierile UE-SUA pentru TTIP urmăresc să creeze cel mai mare acord de investiţii şi comerţ liber al lumii. Ambele părţi îl văd ca un mijloc de dezvoltare a unei relaţii deja puternice şi de impulsionare a creşterii economice şi a creării de locuri de muncă.
Dar ambiţioasa propunere a declanşat un val intens de temeri în rândul cetăţenilor şi politicienilor, de ambele părţi. Temerile se referă, printre altele la o schimbare agresivă a reglementărilor, în special în sectorul agricol, precum şi la posibilitatea micşorării protecţiilor pentru consumatori.
Marţi, organizatorii de campanii au înmânat Uniunii Europene o petiţie semnată de peste un milion de oameni care sunt împotriva acestui acord.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/
semnati petitia Stop TTIP https://www.unitischimbam.ro/initiativa-cetateneasca-europeana-independenta-stop-ttip/