test

Petre Pavel-epochtimes-romania.com

Controlul strict şi cenzura impusă de regimul de la Beijing asupra Internetului din China reprezintă o sursă de frustrare în rândul populaţiei, de mai mulţi ani. Dar o schimbare de atitudine a elitelor din mediul de afaceri semnalează începerea unei mişcări dizidente împotriva Marelui Zid al Cenzurii Internetului, aşa cum este numit sistemul de cenzură şi control impus de Beijing mediului virtual din China.

Acest lucru a devenit vizibil când miliardarul Pan Shiyi, preşedintele companiei SOHO, una din cele mai mari companii de imobiliare din China, a cerut terminarea Marelui Zid al Cenzurii Internetului.

”Unii dintre oficialii guvernului sunt aici astăzi”, a declarat acesta la conferinţă. ”Vreau să fac un apel. Nu ne mai faceţi să ne căţărăm peste zid. Nu se conformează cu spiritul Internetului”.

”Zidul despre care vorbea era Marele Zid al Cenzurii Internetului”, iar cuvântul chinezesc pe care l-a folosit se traduce prin ”A te căţăra pe zid” – termen care face referinţă în mod exclusiv la tehnologia folosită pentru accesarea Internetului ”liber”.

În timpul acestor afirmaţii, Pan se afla în mijlocul mulţimii prezente pe 12 decembrie la CVW 2014, prima conferinţă pe scară largă organizată pentru a discuta impactul Internetului asupra industriei.

Acesta a declarat că acest gen de cenzură a Internetului care se practică în China merge împotriva ideii de Internet, care trebuie să fie ”divers şi inclusiv”.

Din postura de lider principal al gigantului China Limited SOHO, cel mai mare conglomerat de dezvoltare imobiliară din China, Pan a afirmat că Internetul ar putea da speranţe mediului imobiliar chinez pe perioada de stagnare actuală, deoarece îi poate întări eficienţa şi scădea costurile.

Partidul Comunist Chinez a ţinut mereu un control strâns asupra ideologiei şi informaţiei din China, încă de la înfiinţarea regimului în 1949. De la începutul erei Internetului în 1990, Partidul a început înfiinţarea Marelui Zid al Cenzurii Internetului, un sistem sofisticat de cenzură şi supraveghere operat de către Ministerul de Securitate Publică. În 1998, sistemul era capabil să blocheze website-urile de interne şi externe care conţineau informaţii nedorite de către Partid.

În acest condiţii, folosirea software-urilor specializate în evitarea cenzurii pentru a accesa liber website-urile blocate de către Marele Zid al Chinei a devenit o practică populară şi comună în China – practic toate persoanele angajate în industriile bazate pe informaţii s-au obişnuit să se ”caţere pe zid” pentru a obţine informaţiile necesare muncii lor.

Printre subiectele cele mai blocate în China se află ştirile despre persecuţia împotriva grupurilor spirituale, abuzurile de drepturile omului, şi intrigile politice ale elitei. De asemenea, cetăţenii chinezi nu pot accesa nici Twitter, Facebook sau Youtube.

Dong Xiaoxing, un expert în politicile de Internet ale Chinei, a declarat, într-un interviu pentru Radio Free Asia, că Marele Zid al Cenzurii Internetului nu opreşte complet răspândirea informaţiei, ci amplifică conflictul dintre guvern şi popor. ”De când Internetul a devenit foarte avansat, chiar dacă un mesaj este şters într-un minut, zeci de mii de utilizatori ai internetului pot să-l citească, şi să continue să răspândească informaţia”.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com