Peste o sută de persoane au protestat la Cluj-Napoca faţă de adoptarea Legii securităţii cibernetice
Dana Pasca si Vasile Magradean – Mediafax
Peste o sută de persoane au protestat, duminică, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, faţă de adoptarea, în Senat, a Legii securităţii cibernetice, participanţii la manifestare cerându-i preşedintelui Klaus Iohannis să nu o promulge şi să o conteste la Curtea Constituţională.
Participanţii la protest s-au adunat, duminică, în jurul orei 12.00, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, având afişe cu mesaje precum “Un sfert de veac degeaba, tot securitate fără libertate”, “Stop Big Brother”, “Klaus, Klaus, Big Brother in the house?”, “2014 sau 1984?”, “Libertate sau Securitate?”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Cornel Vâlcu, unul dintre participanţi, a declarat că, în cazul în care Legea securităţii cibernetice va fi promulgată, niciun cetăţean nu se va simţi în siguranţă, instituţiile militarizate având acces la datele din calculatoarele fiecăruia şi dreptul de a intra în viaţa privată a oricui.
“Îi solicităm preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea securităţii cibernetice, adoptată în Senat, şi să o conteste la Curtea Constituţională. Vom vedea dacă Iohannis vrea să îşi înceapă mandatul cu un gest îngrozitor, care ar fi promulgarea Legii Big Brother, iar dacă o va face, duminica viitoare vom ieşi din nou în stradă. Supravegherea fără mandat este o catastrofă, este moartea libertăţii de conştiinţă, iar eu nu doresc să trăiesc într-o astfel de ţară”, a spus Vâlcu.
Protestul nu a fost autorizat şi a durat circa o oră.
Senatul a adoptat, vineri, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT.
Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.
Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.
Comisia de apărare a Senatului preciza, într-un comunicat transmis sâmbătă, că proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice»”.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
Ultimul discurs al preşedintelui Băsescu: bilanţul celor zece ani petrecuţi în fruntea statului român
adevarul.ro
Traian Băsescu, preşedintele României încă în funcţie, a susţinut sâmbătă (20 decembrie 2014), la Palatul Cotroceni o conferinţă de presă dedicată celor zece ani de mandat în fruntea statului. Aceasta este ultima sa apariţie publică la Cotroceni în calitate de şef al statului, duminică (21 decembrie 2014) urmând să-i predea ştafeta, în mod oficial, lui Klaus Iohannis, preşedintele ales al României, în urma alegerilor prezidenţiale din noiembrie.
articol preluat de pe http://adevarul.ro/
Proteste cu ocazia investirii lui Klaus Iohannis împotriva Legii Securității Cibernetice. Ce-i cer protestatarii din Cluj și București președintelui
Mihai Gotiu – Romania Curata
Câteva sute de manifestanți și-au anunțat prezența la protestele programate la București și Cluj împotriva Legii Securității Cibernetice. Protestele vor avea loc duminică, de la ora 11.00 și 12.00, în Piața Constituției din București (detalii aici și aici) și de la ora 12.00 în Piața Unirii din Cluj (aici). Ziua și ora de desfășurare a protestelor au fost alese special pentru a coincide cu ceremonia de investire a noului președinte al României în Parlament, Klaus Iohannis. Opțiunea nu e întâmplătoare, opozanții Legii Securității Cibernetice solicitându-i lui Klaus Iohannis fie să nu promulge legea și să o întoarcă în Parlament, fie să sesizeze Curtea Constituțională.
Principala revendicare a manifestanților e legată de articolul 17 din această lege, care dă dreptul diferitelor instituții ale statului – în special a serviciilor secrete – să obțină de la distribuitorii de internet accesul la informații private, fără a avea nevoie de mandat judecătoresc.
Legea Securității Cibernetice (Legea 580/2014, sau Legea Big Brother 3) a fost adoptată vineri, 19 decembrie, de către Senat, care este și cameră decizională, fiind susținută (și votată) de către membrii tuturor grupurilor politice. Până în acest moment, CCR a declarat ca fiind neconstituționale mai multe legi cu prevederi asemănătoare (legea retenţiei datelor de trafic, legea cartelelor prepay etc.).
***
“Pentru realizarea securității cibernetice, deținătorii de infrastructuri cibernetice au următoarele responsabilități:
a) să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informații, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază, CERT-RO și ANCOM, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin acestora și să permită accesul reprezentanților desemnați în acest scop la datele deținute, relevante în contextul solicitării”.
Art. 17, Legea 580/2014
***
Solicitări ale protestatarilor din București (vezi aici)
Președintelui României, Klaus Werner Iohannis: să trimită această lege, pe motiv de neconstituționalitate, Curții Constituționale a României spre analiză.
Parlamentului României: dacă Președintele nu trimite legea către CCR dar refuză să o semneze și o trimite înapoi în Parlament pentru revizuire, să respecte litera și spiritul Constituției Române și să modifice legea de așa natură încât să împiedice în mod explicit posibilitatea ca această lege să fie folosită în mod abuziv și discreționar de către instituțiile beneficiare.
Cetățenii sunt nevinovați până la proba contrarie, ori ce face această lege este să scurtcircuiteze procedurile normale prin care atât dobândirea accesului în calculatoarele și deviceurile personale cât și interceptarea comunicațiilor dinspre și către acestea sunt posibile numai după obținerea unui mandat judecătoresc.
Dacă această lege va fi ratificată, totți cetățenii devin potențiali suspecți, la discreția instituțiilor beneficiare.
Drepturile la viață privată, la intimitate, la opinie, la adunare s.a.m.d. sunt INVIOLABILE și INALIENABILE.
***
Din apelul protestatarilor de la Cluj (integral aici)
În aceşti ultimi ani, Internetul a reprezentat ultima baricadă a cetăţenilor şi a societăţii civile din România, a fost o sursă preţioasă de informaţie şi a creat platformele pentru mişcările de stradă. Acesta este motivul pentru care politicienii încearcă suprimarea libertăţii fundamentale şi a capacităţilor de acţiune pe care el le întemeiază. Dacă legea votată vineri este promulgată de preşedinte şi intră în vigoare, toate eforturile revoluţionarilor şi toată lupta noastră vor deveni zadarnice.
Vino duminică, 21 decembrie, ora 12 (ora învestiturii lui Klaus Iohannis ca preşedinte) şi duminică, 28 decembrie, ora 17, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca pentru a-ţi apăra drepturile fundamentale. Cel mai bun mod de a cinsti memoria revoluţionarilor din ’89 e să ne asigurăm că ţara nu ne va fi din nou confiscată.
Răspândește acest eveniment!
articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/
