PNL își asumă modificarea legii partidelor politice
PNL și-a asumat modificarea legii partidelor, a finanțării campaniilor și a legilor electorale (inclusiv pentru alegerile locale), conform declarațiilor celor doi co-președinți, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, în urma discuțiilor cuPolitică fără Bariere.
Politică fără Bariere s-a întâlnit azi, 6 ianuarie, cu vice-președintele PNL Mihai Voicu, desemnat interlocutor cu Politică fără Bariere și membru al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.
În urma întâlnirii de azi, am fost informați că:
· PNL va cere extinderea mandatului Comisiei comune pentru legile electorale în sensul de a include și modificarea legii partidelor;
· PNL dorește un calendar care să permită adoptarea și intrarea în vigoare a noii legislații până la finalul lunii mai 2015.
În acest context, Politică fără Bariere salută și decizia președintelui Valeriu Zgonea de a convoca în data de 14 ianuarie Comisia comună. Această decizie deschide posibilitatea ca alegerile locale din mai 2016 să se desfășoare conform noii legislații.
Campania Politică fără Bariere a solicitat extinderea mandatului Comisiei pentru a include și legea partidelor, respectiv adoptarea noii legislații până în mai 2015, încă din toamna anului trecut.
Campania Politică fără Bariere continuă dialogul cu toți actorii politici interesați de deschiderea participării politice și își reafirmă disponibilitatea de a contribui la consultările inițiate de Comisia comună.
articol preluat de pe https://www.facebook.com/PoliticafaraBariere
Control intern la DIICOT. Dosarele lui Videanu, Vosganian şi Tender luate la bani mărunţi
Flori Mladin – The Epoch Times Romania
Anul 2015 începe în forţă la DIICOT. Potrivit B1 TV, în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are loc un control intern, verificările vizând mai multe dosare economice, unele dintre ele având ca protagonişti personaje grele precum foştii miniştri ai Economiei Adriean Videanu şi Varujan Vosganian şi afaceristul Ovidiu Tender, cel ce a pus pe butuci RAFO – CAROM Oneşti.
Potrivit sursei citate, la jumătatea lunii decembrie, sub efectul undei de şoc stârnită de dezvăluirile ce au urmat arestării procurorului şef DIICOT Alina Bica, Inspecţia judiciară a trimis către plenul Consiliului Superior al Magistraturii programul de controale pentru anul 2015 şi s-a demarat un control care vizează managementul instituţiei.
Astfel, urmează să fie verificate şi analizate deciziile pe care le-a luat conducerea DIICOT, în special cele legate de Alina Bica, arestată preventiv în noiembrie, sub acuzaţia de abuz în serviciu în legătură cu o despăgubire aprobată în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu aproape 62 de milioane de euro.
Controlul desfăşurat la DIICOT va viza şi dosarele aflate în curs de soluţionare de mai bine de cinci ani. Toate dosarele de acest gen vor fi verificate, CSM urmând să stabilească de ce trenează cercetările.
Reamintim că, după arestarea Alinei Bica, în presă au apărut informaţii despre faptul că persoane la nivel înalt, implicate în diverse dosare, ar fi făcut intervenţii la nivelul conducerii DIICOT, pentru a-şi aranja varii dosare.
Printre cei ce au apelat la serviciile Alinei Bica se află şi Ovidiu Tender, unul din personajele centrale ale falimentului RAFO Oneşti şi actual patron al Prospecţiuni S.A. şi Ioan Niculae care ar fi intervenit la Bica prin vicepremierul Liviu Dragnea
Niculae este titularul dosarului “Gaze ieftine pentru Niculae”, în această cauză fiind deferiţi instanţei şi foştii miniştri Vosganian şi Videanu, care în calitatea lor de miniştri au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele lui Niculae. Practic, cu sprijinul celor doi, societatea lui Niculae, SC INTERAGRO SA, a cumpărat gaze foarte ieftine de la unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz, prejudiciul produs fiind estimat la aproximativ 130 milioane USD.
În februarie 2014, acuzaţiile de „complot” şi „subminare a economiei naţionale” aduse celor doi au fost schimbate cu „constituire a unui grup infracţional organizat” şi „abuz în serviciu”.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com
România a preluat preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al OSCE
Mediafax
MAE informează că România a preluat preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), mandatul fiind exercitat de către ambasadorul Cristian Istrate şi o echipă alcătuită din diplomaţi ai Misiunii Permanente a României la Viena.
“Ministerul Afacerilor Externe informează că România a preluat Preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015. Mandatul acordat reflectă recunoaşterea profilului activ al României în cadrul OSCE privind susţinerea rolului, valorilor şi principiilor fundamentale ale organizaţiei în asigurarea păcii, securităţii şi cooperării în Europa, prin valorificarea deplină a conceptului său unic de abordare cuprinzătoare a securităţii“, se arată într-un comunicat transmis de MAE.
Mandatul va fi exercitat de către reprezentantul permanent al României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena, ambasadorul Cristian Istrate, şi o echipă alcătuită din diplomaţi ai Misiunii Permanente a României la Viena, “valorificând expertiza existentă la nivelul instituţiilor româneşti cu competenţe în aria de lucru asociată Comitetului de Securitate al OSCE“, precizează sursa citată.
Pe parcursul exercitării preşedinţiei Comitetului de Securitate, România va acorda o atenţie deosebită combaterii terorismului, criminalităţii transnaţionale organizate şi fenomenului migraţiei ilegale în spaţiul OSCE, creşterii securităţii cibernetice, combaterii traficului ilegal cu fiinţe umane şi droguri, management-ului şi securităţii frontierelor statelor OSCE în contextul ameninţărilor transnaţionale, reformei sectorului de securitate şi aprofundării cooperării între autorităţile de aplicare a legii, se menţionează în comunicat.
MAE precizează totodată că, în exercitarea mandatului, România va sprijini realizarea obiectivelor OSCE în domeniile de competenţa Comitetului de Securitate, conform angajamentelor în materie asumate de statele participante, iar în acest sens “va facilita un dialog constructiv pentru coagularea unor contribuţii de substanţă ale OSCE pe linia consolidării eforturilor internaţionale privind combaterea ameninţărilor transnaţionale de securitate“.
“De-a lungul participării sale în cadrul OSCE, România a jucat un rol activ în consolidarea profilului organizaţiei în domeniul combaterii ameninţărilor transnaţionale, inclusiv în ce priveşte promovarea adoptării de mandate strategice ale OSCE în domeniu. Astfel, pe durata Preşedinţiei în Exerciţiu a OSCE exercitată de România în anul 2001 au fost adoptate mandate ale organizaţiei privind combaterea terorismului şi activităţile poliţieneşti. De asemenea, în 2011, România a facilitat negocierile pentru adoptarea Deciziei ministeriale privind creşterea coordonării şi coerenţei eforturilor OSCE în combaterea ameninţărilor transnaţionale, iar în 2012 a facilitat adoptarea mandatului strategic al OSCE privind combaterea terorismului“, se mai arată în comunicatul MAE.
Preşedinţia în exerciţiu a OSCE delegă unui stat participant sarcina exercitării preşedinţiei Comitetului de Securitate al OSCE. La solicitarea actualei preşedinţii în exerciţiu a OSCE – Serbia, România a preluat preşedinţia Comitetului de Securitate al organizaţiei pe durata mandatului acesteia.
Cu prilejul Consiliului Ministerial al OSCE din anul 2006 de la Bruxelles, a fost decisă înfiinţarea a trei structuri, subordonate Consiliului Permanent al OSCE, care să reflecte şi să structureze activitatea organizaţiei pe cele trei dimensiuni asociate conceptului său cuprinzător de abordare a securităţii: Comitetul de Securitate al OSCE (Dimensiunea de Securitate), Comitetul Economic şi de Mediu al OSCE (Dimensiunea Economică şi de Mediu), Comitetul Dimensiunea Umană (Dimensiunea Umană), precizează MAE.
Atribuţiile Comitetului de Securitate al OSCE includ discutarea aspectelor non-militare şi politice de securitate, inclusiv implementarea angajamentelor în materie asumate de către Statele Participante OSCE; abordarea unor teme multisectoriale, care au legătură cu aspectele non-militare de securitate; susţinerea pregătirilor pentru organizarea Conferinţei Anuale de Evaluare a Problematicii de Securitate a OSCE (“Annual Security Review Conference” – ASRC); discutarea unor recomandări adresate Consiliului Permanent al OSCE privind programul de lucru, inclusiv a acţiunilor de punere a practică şi urmărire a recomandărilor formulate cu prilejul unor reuniuni relevante.
Conform regulilor de procedură ale OSCE, în calitate de structură de lucru informală subsidiară, Comitetul de Securitate al OSCE are autoritatea de a pregăti spre adoptare decizii sau documente cu valoare de soft law pentru toate statele participante OSCE.
articol preluat de pe: mediafax.ro