Primul referendum pe Facebook. Iohannis sondează dacă Procurorul General ar trebui sau nu să intre în CSAT
Gandul.info
În urma controverselor stârnite de propunerea sa făcută luni în faţa CSM, de a aduce Procurorul General la masa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, preşedintele Klaus Iohannis a lansat azi aceeaşi idee pe contul său de Facebook cerându-le celor care îl urmăresc să se pronunţe, ca la referendum, prin DA sau NU.
Klaus Iohannis pune reluarea discuţiei despre prezenţa Procurorului General în CSAT cu statut de membru permanent cu drept de vot în contextul ameninţărilor permanente asupra unui stat, pornind indirect de la exemplul atacului terorist de ieri de la Paris. „Nu numai terorismul, dar şi corupţia şi crima organizată reprezintă ameninţări la adresa securităţii naţionale a oricărui stat, iar procurorii se află în prima linie a luptei împotriva reţelelor ilegale de orice fel”, susţine preşedintele.
Cu acest argument lansează, neoficail, şi primul referendum online: „Am lansat recent o temă de dezbatere: ar trebui sau nu să participe şi procurorul general la şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării?”, le cere el celor care îl urmăresc, în mare pare susţinători ai săi din campania electorală, să se pronunţe prin DA sau NU.
Pentru ca Procurorul Genreral să devină însă membru al CSAT este nevoie de modificarea legii, fie printr-un proiect legislativ, fie prin ordonanţă de urgenţă. Premierul Victor Ponta s-a declarat deja favorabil unei astfel de modificări, fără a vorbi însă de intenţia adoptării vreunei ordonanţe.
Sursa foto: Contul oficial de Facebook al Preşedintelui României
Sondajul pe Facebook vine la o zi după ce, în încercarea de a-şi justifica ideile lansate la CSM în discursul despre Justiţie şi criticate în spaţiul public, preşedintele a confundat cu uşurinţă membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pe care îl conduce cu Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, aflat în coordonarea strategică a CSAT şi în coordonarea tehnică a SRI.
Eroarea a apărut în discursul său în timpul unui interviu acordat „Adevărul LIVE” în care a revenit asupra ideii de a include instituţia Parchetului General în componenţa CSAT, prin modificarea legii. “Eu am spus că este o chestiune care ar trebui foarte bine judecată. CSAT-ul nu se ocupă numai de apărarea ţării, ci şi de securitatea naţională. Lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate ţin de securitatea naţională, mai ales în această etapă. Sper să prindem zilele în care sunt atât de puţini corupţi încât nu mai constituie o problemă de securitate naţională. În CSAT este ministrul Transporturilor, chiar cred că lucrurile de care se ocupă procurorul general sunt cel puţin la fel de importante”, şi-a argumentat el propunerea.
articol preluat de pe http://m.gandul.info
Un senator PSD propune ca arestarea preventivă să se facă doar în cazul infracţiunilor cu violenţă
Mediafax
Senatorul PSD Şerban Nicolae a propus un proiect ce prevede că arestul preventiv se poate decide doar în cazul infracţiunilor cu acte de violenţă, care pun în pericol viaţa, sănătatea, securitatea naţională, cu condiţia să se probeze că, astfel, se va evita un pericol concret pentru ordinea publică.
Șerban Nicolae a depus, în acest sens, o iniţiativă legislativă de modificare a Codului de procedură penală, care se află în consultare publică pe site-ul Senatului.
Proiectul prevede că arestarea preventivă va avea două forme: arestul la domiciliu şi arestul sever.
Potrivit proiectului, măsura arestului sever se va putea lua dacă din probe există suspiciunea că acesta a infăptuit infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune care a dus la vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, de trafic de stupefiante, de arme, de persoane, acte de terorism, de viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar şi orice altă infracţiune care este pedepsită cu 10 ani de închisoare sau mai mult şi se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.
Senatorul PSD a explicat că “în raţionamentul acestei propuneri, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracţiunilor care presupun acte de violenţă, care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi al celor privind securitatea naţională, toate fiind supuse condiţiei probării necesităţii măsurii, din perspectiva evitării unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”.
Proiectul mai prevede că inculpatul asupra căruia s-a dispus una dintre aceste măsuri preventive nu va fi încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale, precum şi inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.
Şerban Nicolae a mai explicat că această prevedere arată că dacă inculpatul reţinut sau arestat, aflat în custodia forţelor de ordine, nu este recidivist şi nu este cercetat pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, nu trebuie încătuşat şi nici supus unor măsuri exagerat, cu ocazia deplasării în spaţiul public.
Măsura controlului judiciar se dispune pe o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită succesiv câte 60 de zile, dar nu poate depăşi 180 de zile în perioada urmăririi penale şi 3 ani în cursul judecăţii.
În cazul în care inculpatul încalcă cu rea credinţă arestul la domiciliu sau obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvîrşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea arestului la domiciliu cu arestul sever.
Arestul sever al inculpatului nu poate fi dispus mai mult de 30 de zile, iar în cursul judecăţii în primă instanţă, durata arestului sever nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru pedeapsa respectivă. În toate cazurile durata arestului sever nu poate fi mai mare de 5 ani.
Proiectul se află în consultare publică la Senat şi trimis în 16 decembrie la Guvern şi la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
Percheziţii la Ministerul Agriculturii, într-un dosar de spălare de bani şi luare de mită
Mediafax
Procurorii DNA fac, joi, percheziţii la Ministerul Agriculturii, într-un dosar în care se fac cercetări pentru luare de mită şi spălare de bani, în legătură cu Târgul Indagra din noiembrie 2014, fostul secretar de stat Nagy Peter Tamas şi secretarul general Virgil Găman urmând să fie audiaţi.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise în perioada octombrie-decembrie 2014.
Anchetatorii fac nouă percheziţii în Bucureşti şi judeţele Mureş, Braşov şi Prahova, din care una este sediul unei instituţii publice, iar restul sunt sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane, a precizat DNA.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde au loc percheziţii este Ministerul Agriculturii.
Faptele cercetate sunt de luare şi dare de mită, precum şi de spălare de bani, şi ar avea legătură cu atribuirea unor contracte fictive privind Târgul Indagra organizat în noiembrie 2014, prejudiciul produs Ministerului Agriculturii fiind estimat la 400 de milioane de euro, au arătat sursele citate.
Fostul secretar de stat Nagy Peter Tamas şi secretarul general Virgil Găman ar fi implicaţi în acest caz, cei doi urmând să fie audiaţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Modalitatea de luare a mitei ar fi constat în încheierea unor contracte fictive cu firme agreate de cei doi. Din suma de 400 de milioane de euro alocată prin contracte atribuite unor societăţi, 40.000 de euro ar fi fost trecuţi, prin firme interpuse, pentru a ajunge, în final la Nagy Tamas şi Virgil Găman. Din cei 40.000 de euro, o parte ar fi trebui să ajungă la o altă persoană, au mai spus sursele citate, fără a preciza cine este această persoană.
Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/