Propunere legislativă a unui senator PSD: Directorii de şcoli să fie aleşi prin votul profesorilor
de Tibi Bujdei – Mediafax
O iniţiativă legislativă de modificare a Legii educaţiei depusă de senatorul PSD de Suceava Ovidiu Donţu prevede ca directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor să fie numiţi în funcţie în urma alegerii acestora de către Corpul profesoral al unităţii de învăţământ, cu un mandat de patru ani.
Iniţiativa legislativă, care a fost depusă la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor ca primă cameră sesizată, prevede modificarea articolului 257 al Legii educaţiei naţionale 1/2011 şi stabileşte că funcţia de director şi director adjunct al unităţilor şcolare poate fi ocupată de cadre didactice titulare membre ale Corpului naţional de experţi în managementul educaţional, “în urma alegerii acestora de către membrii Corpului profesoral al respectivei unităţi de învăţământ, pentru un mandat de patru ani”, numărul mandatelor fiind nelimitat.
În această iniţiativă legislativă se menţionează că alegerile pentru ocuparea funcţiei de director sau director adjunct se organizează de către unitatea de învăţământ prin consiliul de administraţie, iar directorul ales încheie contract de management cu primarul unităţii administrativ teritoriale sau cu preşedintele consiliului judeţean pe raza căreia se află şcoala.
Totodată, directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea funcţii de conducere în partide politice.
În iniţiativa legislativă este stabilit şi modul în care se organizează aceste alegeri, dar şi că directorul unităţii de învăţământ poate fi eliberat din funcţie cu votul a două treimi din membrii consiliului de administraţie, dar după realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar care să confirme veridicitatea motivelor invocate pentru eliberarea din funcţie.
Ovidiu Donţu menţionează în expunerea de motive că a iniţiat acest demers legislativ din dorinţa de a pune directorii de şcoli la adăpost de orice ingerinţă care s-au putea exercita în privinţa numirii sau a menţinerii în funcţie.
El consideră că alegerea directorului şi a directorului adjunct de către Corpul profesoral ar asigura mecanismul desemnării celui mai bun candidat dintre profesorii care predau la şcoala respectivă.
Donţu mai arată că nelimitarea numărului de mandate este instituită cu scopul de a asigura posibilitatea ca aceia care au rezultate bune să rămână în funcţie.
“Până la urmă trebuie să primeze asigurarea celor mai bune condiţii de învăţare pentru copiii acestei ţări”, mai precizează senatorul PSD.
Potrivit prevederilor actuale, funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale Corpului naţional de experţi în management educaţional, iar concursul se organizează de unitatea de învăţământ, prin consiliul de administraţie.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
Morţii ţarului Putin. Lista celor care l-au criticat şi au fost ucişi
de Andrei Aştefănesei – adevarul.ro
(…)
Boris Nemţov este doar ultimul din lista lungă cu ruşi vocali la adresa regimului. Politicianul rus a fost asasinat în apropiere de Kremlin, în noaptea de vineri spre sâmbătă. cititi mai mult pe https://www.unitischimbam.ro/?p=10289
(…)
Jurnalista Anna Politkovskaia era printre puţinii reprezentanţi mass media care îndrăzneau să vorbească despre abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia. Jurnalista lucra la Novaia Gazeta. Pe 7 octombrie 2006, ea a fost ucisă la Moscova, în holul clădirii în care locuia.
O lună mai târziu, în noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, a murit la Londra, otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă toxică şi aproape nedectabilă. Litvinenko a fost ofiţer în serviciile secrete ruse, refugiat însă la Londra din cauza lui Vladimir Putin. Pe patul de moarte, el le-a dictat câteva rânduri poliţiştilor care îl audiau: „Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a spus poliţiştilor.
Jurnalistul rus Mihail Beketov a scăpat cu viaţă după ce a fost bătut cumplit în 2008. A rămas însă cu mari sechele, devenind hemiplegic. Beketov a fost incapabil să vorbească în urma încercării de asasinat. Beketov dezvăluise mai multe fapte de corupţie legate de construirea a unei autostrăzi. A murit, în cele din urmă, în 2013.
Recompensa de 50 de milioane de dolari pe capul lui Putin
Alte două persoane, opozante regimului Putin, au murit în 2009. Avocatul Stanislav Markelov şi jurnalista Anastasia Baburova (Novaia Gazeta), au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse. Stanislav Markelov tocmai denunţase într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru crimă. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital.
Tot în 2009, reprezentanta unui ONG care lupta împotriva abuzurilor comise de ruşi în Caucaz a fost răpită şi ucisă. Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit ciuruit de gloanţe într-o pădure din Inguşetia
Oligarhul rus Boris Berezovski, un cunoscut opozant al lui Vladimir Putin, s-a refugiat la Londra. El era un apropiat al fostului preşedinte Boris Elţîn, dar după preluarea puterii de către Putin a fugit din ţară. A fost găsit mort în apartamentul său.
(…)
Berezovski a promis o recompensă de 50 de milioane de dolari pentrucei care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.
Actorul rus Alexei Devotcenko, cunoscut drept un opozant public al regimului lui Vladimir Putin, a fost găsit mort într-o casă din nordul Moscovei în toamna anului trecut.
(…)
Opozantul pe care Putin l-a iertat şi l-a lăsat să fugă Fostul magnat rus Mihail Hodorkovski este singurul opozant de calibru lăsat în viaţă. După ce a stat zece ani în închisoare, fiind acuzat de evaziune fiscală, Mihail Hodorkovski, în vârstă de 51 de ani, a fost graţiat în 2013 de preşedintele Vladimir Putin, iar în prezent trăieşte în Elveţia. Cea mai mare parte din averea lui i-a fost confiscată.
Citeste mai mult: adev.ro/nkhr91
Proceduri simplificate pentru obținerea certificatului de naștere românesc
realitatea.md
Ambasada României în Republica Moldova anunță că procedura de obținere a certificatului de naștere românesc s-a simplificat. Noua procedură permite depunerea actelor necesare obținerii certificatului de naștere românesc imediat după depunerea jurământului de credință față de România.
Astfel, cetățenii care doresc depunerea documentelor pentru înscrierea actelor de stare civilă în aceeași zi cu data jurământului de credință față de România nu au nevoie de programare prealabilă și sunt scutiți astfel de un drum suplimentar la Secția Consulară.
De asemenea, persoanele care doresc să își depună documentele necesare transcrierii actelor de stare civilă, la o dată ulterioară, trebuie să se programeze la ghișeele de informați sau prin sistemul Call Center, la numărul de telefon 022 855 002, disponibil de luni până vineri, între orele 8.00 și 14.00.
Ambasada României în Republica Molodva amintește că actele necesare obținerii certificatului de naștere românesc pentru cetățenii nascuti pe teritoriul Republicii Moldova sunt: certificatul de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova (original și copie legalizată), certificatul de căsătorie sau extrasul de căsătorie, certificatul de divorț sau de deces (în cazul persoanelor divorțate sau văduve, în copie simplă), buletinul de identitate valabil (în copie simplă) și certificatul de cetățenie română.
articol preluat de pe http://www.realitatea.md/