O trupă formată din patru bărbaţi cu handicap mintal va reprezenta Finlanda la Eurovision 2015
mediafax.ro
Trupa punk Pertti Kurikan Nimipäivät, formată din patru bărbaţi care suferă de handicap mintal, va reprezenta Finlanda la concursul muzical Eurovision 2015, care se va desfăşura în luna mai, la Viena.
Trupa Pertti Kurikan Nimipäivät (PKN) a câştigat finala selecţiei naţionale a Finlandei, care a avut loc sâmbătă seara, la Helsinki, şi a fost organizată de YLE, televiziunea publică din această ţară. Membrii trupei PKN au fost desemnaţi câştigători, cu piesa “Always I Have To/ Aina mun pitää” (“Mereu trebuie să”, n.r.), învingând alţi opt finalişti, potrivit eurovision.tv.
Cei patru membri ai trupei Pertti Kurikan Nimipäivät, toţi cu vârsta în jurul a 40 de ani, suferă de dificultăţi de învăţare (handicap intelectual sau retardare mintală, n.r.), potrivit theguardian.co.uk.
Melodia “Always I Have To/ Aina mun pitää” vorbeşte despre neplăcerea de a face lucruri pe care societatea îi obligă pe oameni să le facă, cum ar fi să se spele şi să mânânce corect. Totodată, intenţia trupei este să atragă atenţia asupra problemelor oamenilor cu dificultăţi de învăţare.
Juriul de la Helsinki a ales o altă melodie ca fiind câştigătoare, dar votul publicului, care şi-a exprimat opţiunile prin telefon şi care a contat 90% în clasamentul final, a stabilit ca trupa punk PKN să reprezinte Finlanda la concursul Eurovision, care va avea loc pe 19, 21 şi 23 mai la Viena.
Cei patru membri ai trupei Pertti Kurikan Nimipäivät s-au întâlnit la un atelier cultural pentru persoane cu dificultăţi de învăţare. Un documentar despre această trupă, intitulat “The Punk Syndrome”, a fost lansat în 2012 şi a câştigat mai multe premii atât în Finlanda, cât şi în alte ţări.
Finlanda a fost reprezentată la concursul Eurovision 2014 de Softengine, cu melodia “Something Better”, şi s-a clasat pe locul al 11-lea, cu 72 de puncte, în finala care a avut loc Copenhaga, în Danemarca.
Cea mai bună performanţă a Finlandei la concursul Eurovision a fost înregistrată în 2006, când trupa Lordi a câştigat competiţia muzicală cu piesa “Hard Rock Hallelujah”.
Pe de altă parte, finala Eurovision România se va desfăşura, pe 8 martie, la Sala Polivalentă din Craiova. Pentru a reprezenta România la Eurovision 2015 vor concura Luminiţa Anghel, Alexa şi Aurelian Temişan, Voltaj, Băieţii, Blue Noise, Rodica Aculova, Cristina Vasiu, Tudor Turcu, Super Trooper, Ovidiu Anton, Lara Lee şi CEJ.
Finala va fi prezentată de vedetele SRTv Alina Şerban, de la TVR Craiova, şi Andrei Boroşovici, de la TVR Timişoara, alături de Ioana Voicu şi Florina Ghenescu.
Finala selecţiei naţionale a Eurovision România va fi difuzată în direct la TVR 1, TVR HD, TVR Internaţional şi TVR+, pe 8 martie, de la ora 20.30.
Concursul Eurovision se va desfăşura la Viena, Austria, în 19, 21 şi 23 mai. România va participa în prima semifinală a concursului, cea din 19 mai, alături de Grecia, Macedonia, Estonia, Olanda, Republica Moldova, Finlanda, Belgia, Armenia, Serbia, Danemarca, Belarus, Rusia, Albania, Georgia şi Ungaria.
cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/life-inedit/o-trupa-formata-din-patru-barbati-cu-handicap-mental-va-reprezenta-finlanda-la-eurovision-2015-video-13914821
E vreo problemă cu Biserica?
Andrei Pleşu – adevarul.ro
O spun de la bun început: nu pretind că am competenţe şi îndreptăţiri majore. Admit că mă pot înşela şi îmi cer iertare cu anticipaţie pentru eventuale erori, neînţelegeri, excese de spirit critic. Pe de altă parte, nu vreau să fiu ipocrit, nu pot să gîndesc una şi să spun alta, sau să gîndesc lucruri pe care, dintr-un motiv sau altul, să le ţin sub lacăt, doar pentru mine.
De vreme ce am acces la spaţiul public, nu pot ocoli subiectele care mă preocupă, numai de dragul unei imagini ”convenabile”. Îmi pasă de profilul Bisericii autohtone, de viaţa spirituală a comunităţii mele, de dificultăţile, reuşitele, derapajele şi perspectivele ei.
(…)
Susţin, am mai spus-o, predarea religiei în şcoală, dar sunt conştient de faptul că lipsesc, adesea, pedagogii calificaţi, care să asume misiunea, extrem de delicată, a dialogului religios cu elevii. Cred că învăţămîntul teologic universitar poate (şi trebuie) să fie îmbunătăţit, că, în lumea de azi, omiletica previzibilă, jargonul pravoslavnic, incultura ”edificată” riscă să îndepărteze oamenii, să le justifice neîncrederea, scepticismul şi absenteismul. ”Darul limbilor” presupune tocmai capacitatea de a vorbi limba veacului şi a aproapelui, de a evita lozinca, dăscăleala, ”tradiţionalismul” fălos (care are, de obicei, drept rezultat, ocultarea tradiţiei adevărate). Revin, iarăşi şi iarăşi, la cuvintele monahului Nicolae Steinhardt: ”Cele mai bune şi mai frumoase simţăminte, ori mai folositoare învăţături sunt anihilate de tipizarea verbală, care-i simptom de lene, frică şi uscăciune a inimii. Tot atît de duşmănoase sunt stilul pilduitor, edificator, onctuos, stilul emfatic, grandilocvent, sau deprinderea comodă de a reduce predica la repetarea pericopei evanghelice” (Dăruind vei dobîndi, 1992, p. 243).
(…)
2. Nu trebuie făcut nimic, pentru că totul va fi bine. Sigur că ”mai sunt şi lipsuri”, sigur că în această ”lume căzută” nimic nu e perfect, dar bunul Dumnezeu se va îngriji de toate, la timpul cuvenit. Nu noi avem căderea şi puterea să schimbăm rînduiala lumii. Să avem încredere în eficienţa divină, în acţiunea Sfântului Duh şi în protecţia Mîntuitorului. Poţi contrazice asemenea, definitive, aserţiuni? Rezultă că ne putem vedea liniştiţi de grijile zilnice, de îndatoririle obişnuite. Trebile spiritului şi ale comunităţii nu sunt ”lotul” nostru!
Un alt comentariu ”salvator” – şi nu numai în sfera religiosului – sună astfel: ”Avem politicienii pe care îi merităm, şefii pe care îi merităm, clericii aflaţi în simetrie cu naţia! La starea actuală a ţării nu putem spera, în mod realist, să beneficiem de ”fruntaşi” mai răsăriţi. Nu cred în această funestă ”echivalenţă”. O ţară merge în direcţia bună prin elitele ei. Nu prin argeşanul mediu, ci prin Brătieni, nu prin ardeleanul de rînd, ci prin Iuliu Maniu, nu prin parohii ei de duzină, ci prin părinţi ca Ilie Cleopa, Arsenie Papacioc, Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu. Să nu întoarcem lucrurile pe dos! Să nu aşteptăm de la enoriaşi ceea ce avem de aşteptat de la preoţi! Restul e retorică adormitoare.
Un vas unic, din Epoca Bronzului, expus la muzeul din Deva
Fotografii: (c) Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
AGERPRES/(AS — autor: Sorin Blada, editor: Cristian Anghelache)
Un vas unic, vechi de peste 4.000 de ani, provenit din Epoca Bronzului, este expus, de luni, la Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva, obiectul fiind găsit în situl de la Șoimuș cu ocazia săpăturilor la autostrada Deva-Orăștie.
Restaurat în laboratoarele muzeului din Deva obiectul din ceramică este un vas-cuptor denumit de specialiști “pyraunos”, el putând fi descris mai simplu ca o “instalație” compusă dintr-o oală de mari dimensiuni căreia îi este atașată la partea inferioară o cameră de ardere, ce face corp comun cu vasul.
“Denumit în literatura de specialitate și vatră portabilă sau vas pentru gătit portabil, acest tip de instalație este o categorie specifică epocii bronzului. Piesa în discuție, descoperită în timpul cercetărilor arheologice preventive de pe segmentul de autostradă Deva — Orăștie, în situl de la Șoimuș — ‘Teleghi’, se pare însă că a fost folosită în alte scopuri decât cele casnice. În susținerea unei asemenea ipoteze vin și reprezentările plastice ce decorează pereții vasului, reprezentări care luate în ansamblu ilustrează un personaj grotesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al MCDR Deva, Daniel Iancu.
Specialiștii muzeului afirmă că vasul cuptor este foarte important din punct de vedere istoric, datorită rarității sale, fiind, de asemenea, și singurul obiect de acest fel descoperit pe teritoriul României și care a putut fi întregit într-un laborator de restaurare.
Piesa arheologică va putea fi văzută de public pe tot parcursul lunii martie într-un spațiu special amenajat în cadrul muzeului.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro