Prima anchetă DNA pentru fapte de corupție la eliberarea avizelor de mediu pentru un proiect minier
foto si articol – miningwatch.ro
Direcția Națională Anticorupție a definitivat cercetarea și a decis trimiterea în judecată a trei persoane pentru fapte de corupție privind emiterea avizelor de mediu pentru mina de cupru Roșia Poieni. Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, Mihaela Mih Dehelean (PSD), fostul director al exploatării miniere de cupru din Apuseni în perioada mai 2013 – ianuarie 2014, Gheorghe Iordache, și contractorul studiilor de mediu, Sergiu Mihuţ, au fost puși sub acuzare pentru abuz în serviciu și luare de mită, respectiv complicitate la abuz în serviciu.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
”În perioada 2011-2014, în contextul obținerii autorizației integrate de mediu, inculpatul Iordache Gheorghe, în calitate de director general al SC Cupru Min SA, a dat inculpatei Dehelean Mih Mihaiela-Nicoleta, în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu legate de procedura respectivă, 200 de pungi ce conțineau produse alimentare în valoare de 5.102 lei.
În același context, cu toate că inculpata Dehelean Mih Mihaiela-Nicoleta nu avea atribuții în a efectua consultanță, iar funcția deținută impunea o atitudine imparțială și obiectivă, l-a determinat pe inculpatul Iordache Gheorghe să își îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul a încheia un contract de prestări-servicii, ce avea ca obiect întocmirea unui raport de amplasament, cu firma reprezentată de inculpatul Mihuț Sergiu Ioan Nicolae”.
Autorizația de mediu, obligatorie pentru privatizarea minei
În iulie 2014, compania de stat Cupru Min Abrud anunța că a obținut autorizația de mediu pentru mina Roșia Poieni. Obținerea autorizaţiei a fost de o importanță crucială, căci în lipsa ei continuarea funcţionării exploatării miniere din Apuseni devenea imposibilă. Reînoirea avizelor de mediu era dorită totodată și de Ministerul Economiei pentru a putea scoate din nou la vânzare zăcământul de cupru, după eșecurile înregistrate anterior.
Insuccesul privatizărilor din ultimii trei ani se datorează tocmai costurilor cu investiţiile de mediu, a căror sumă ar ajunge, potrivit fostului ministru Rovana Plumb, la 15 milioane de euro. Deși Roman Copper Corp a câștigat licitația pentru operarea minei în 2012, compania canadiană a cerut anularea acesteia, cauza neoficială fiind tocmai costurile cu investiţiile de mediu care, se pare, nu ar fi fost trecute în caietul de sarcini.
Sergiu Mihuț, specializat în studii de impact convenabile companiilor miniere
Sergiu Mihuț, inculpat în dosarul DNA, este autorul raportului de amplasament contractat de Cupru Min pentru 25.000 de euro. Acesta, prin firmele sale Unitate de Suport pentru Integrare SRL Cluj Napoca și Centrul Focal pentru Monitorizarea si Conservarea Biodiversitatii Cluj a realizat studiile de biodiversitate și pentru explotarea minieră propusă de Roșia Montană Gold Corporation. Sergiu Mihuț este totodată și autorul unor studii specifice pentru exploatarea industrială a granitului în Apuseni, la Ocoliș.
Privatizare cu firme controversate
Într-o anchetă publicată de Rise Project în 2012, se arăta că fondatorii băncii de investiții Bayfront Capital Partners, ce a înființat firma Roman Copper Corp, au lucrat la compania care a fost brokerul (Canaccord Capital sau CanaccordAdams) lui Frank Timiș. Colaborarea cu firma de brokeraj amintită s-a derulat pe o perioadă de 10 ani și a inclus și servicii de consultanță pentru Gabriel Resources sau European Goldfields, companii ce dețin licențe de exploatare a aurului la Roșia Montană și Certej.
Dezastrul de mediu, consecința directă a exploatării cuprului
În Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană s-a prevăzut ca societatea Cupru Min să facă investiţiile necesare pentru că iazurile de decantare de la Valea Şesei şi Valea Ştefancei, judeţul Alba, să se conformeze directivelor privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante până cel mai târziu la 31 decembrie 2011. În ciuda angajamentelor asumate, România, prin compania de stat a trecut cu vederea obligațiile de mediu, explotarea minieră continuând să genereze poluare în zona de impact.
Dat fiind faptul că autorizația de mediu expira la sfârșitul anului 2011, Cupru Min a demarat procedurile pentru obținerea unui nou aviz. Complexitatea cazului a făcut și obiectul unei conferințe de presă a Rovanei Plumb care declara “că sunt necesare investiții de 15 milioane de euro pe zona mediului la Cupru Min, bineînțeles incluzând aici și gestiunea deșeurilor miniere respective”.
Geamăna – unul din cele mai mari dezastre ecologice din România
Înfiinţată în 1977, sub denumirea de Sucursala Minieră Abrud, exploatarea are ca obiect principal de activitate extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere sărace de la Roşia Poieni. Pentru depozitarea deșeurilor miniere rezultate din procesarea cuprului, satul Geamăna a fost transformat treptat într-un imens iaz de decantare. Probabil cea mai cunoscută priveliște a unei mine în carieră deschisă din România, Roșia Poieni a fost dată ca exemplu, în repetate rânduri, pentru relansarea mineritului în România.
Iazul de decantare de la Geamăna are o suprafaţă de aproximativ 130 ha. Sterilul rezultat de la mina de cupru de la Roșia Poieni este deversat în Valea Șesii, unde odată era satul Geamăna. Este un iaz de decantare de vale, deschis, având un singur baraj construit din anrocamente. Bogat în metale grele (Cu, Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.), iazul reflectă în culorile sale toxicitatea. Potrivit cercetătorului Ioana Laura Melenti, cadmiul depășește și de zece ori valorile normale.
„Am lucrat ca geolog la acest iaz de decantare, în perioada 2005-2006, în cadrul unui proiect de investigații în vederea refacerii zonei. Am supervizat realizarea forajelor chiar în corpul barajului, plus alte studii. Atunci se punea problema închiderii minei; între timp, prețul cuprului a crescut, mina s-a privatizat și activitatea s-a reluat, deci proiectul de refacere s-a pus în sertar”, a declarat fostul geolog al minei, Florin Stoican.
Foto credit: Mihai Roman
articol preluat de pe http://miningwatch.ro/
Studenții cer demisia rectorului de la Arhitectură și verificarea posibilei sale calități de colaborator al Securității
foto si articol - anosr.ro
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere demisia de urgență a rectorului Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București Zeno Bogdănescu și solicită Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) să verifice dacă acesta a fost colaborator al fostei Securități. Demersurile ANOSR vin ca urmare a raportului Ministerului Educației care a cerut reanalizarea deciziei de exmatriculare a studentului Dragoș Alexandru luată abuziv de universitate anul trecut și a deciziei instanței de reînmatriculare a studentului, luată săptămâna trecută.
Studentul Dragoș Alexandru a realizat anul trecut o scrisoare, susținută de aproximativ 700 de studenți arhitecți, în care a prezentat o serie de probleme din universitate, cum ar fi materia învechită, programul încărcat de studiu sau condițiile improprii din universitate, cerând ca acestea să fie rezolvate. Negăsind deschidere din partea universității față de astfel de demersuri, acesta a înaintat scrisoarea către Ministerul Educației în speranța că cineva se va sesiza și va lua măsuri pentru rezolvarea problemelor semnalate în scrisoare.
La auzul veștii că studentul a semnalat la Minister problemele din universitate, Consiliul de Administrație al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București a propus exmatricularea studentului critic, decizie votată ulterior și în Senatul universității. Decizia i-a fost comunicată și studentului exmatriculat, fără drept de apel și fără să fi existat cel puțin o discuție anterioară între conducerea universității și student pe această temă.
Simțindu-se nedreptățit, studentul a dat universitatea în judecată, iar subiectul a fost prezentat în mai multe materiale de presă. Ministerul Educației s-a sesizat și a desfășurat o anchetă în universitate în urma căreia a constatat că universitatea nu și-a respectat propriile proceduri de exmatriculare și că o serie de probleme semnalate de student în scrisoare sunt adevărate. Ministerul a cerut conducerii universității să reanalizeze decizia de exmatriculare, neavând competențele legate să anuleze o hotărâre luată de universitate în baza propriei autonomii. Conducerea universității nu a anulat decizia, iar săptămâna trecută Tribunalul București a dispus ca studentul să fie reprimit la cursuri până la o decizie finală a instanței.
ANOSR consideră inacceptabilă suprimarea dreptului la libera exprimare a studenților și este de părere că atitudinea universității față de spiritul critic nu este compatibilă cu valorile și principiile pe care o instituție de învățământ superior ar trebui să le promoveze. Rolul unei universități nu este doar acela de a forma profesioniști, ci și de a modela caractere prin dezvoltarea spiritului critic și gândirii analtice. Se pare că actuala conducere a universității nu și-a înțeles rolul pe care îl are și din acest motiv ANOSR cere demisia de urgență a rectorului Zeno Bogdănescu ca un ultim fapt de onoare pe care îl mai poate face la acest moment. Mai mult decât atât, acțiunile conducerii universității împotriva studentului care a îndrăznit să fie critic sunt un afront periculos adus democrației din mediul universitar românesc și cerem CNSAS să verifice dacă rectorul a fost colaborator al fostei Securități.
„Este de neînțeles cum după 25 de ani de democrație, avem încă universități care aleg metoda pumnului băgat în gură atunci când există studenți critici care îndrăznesc să semnaleze, pe bună dreptate, probeme din universitate. Nu putem accepta modul în care Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București a călcat în picioare dreptul la liberă exprimare al studenților și a anihilat orice posibilitate de apărare a studentului în fața abuzului la care a fost supus. Astfel de atitudini nu au ce căuta într-un mediu universitar care apără și promovează valorile democratice și ne punem mari semne de întrebare legate modul totalitar în care a ales rectorul să acționeze. Cerem demisia de urgență a rectorului Zeno Bogdănescu și verificarea posibilei sale calități de lucrător al Securității de către CNSAS.” – Cristi Popescu, Președinte ANOSR
articol preluat de pe http://www.anosr.ro/
“STOP TTIP” – Tratatul discordiei
Ecologiştii sunt îngrijoraţi de acordul economic negociat de UE şi SUA
sursa https://www.youtube.com