28 martie 1661 – Se stinge din viaţă la Constantinopol, Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, ctitor al bisericii Trei Ierarhi din Iaşi.
foto – Vasile Lupu (n.1596-d.1661), domn al Moldovei, 1634-1653 – cersipamantromanesc.wordpress.com
articol – cersipamantromanesc.wordpress.com
Vasile Lupu a avut două domnii în Moldova: aprilie 1634 – aprilie 1653; aprilie 1653 – iulie 1653.
De origine aromân din Albania, se numea Lupu Coci, veni împreună cu tatăl său, Nicolae Coci, mai întîi în Valahia (1611), în timpul domniei lui Radu Mihnea (1611-1616), apoi în Moldova.
A avut doi fraţi: pe Gheorghe – devenit mare paharnic, şi pe Gavriil – devenit hatman, precum şi o soră – Marga.
S-a căsătorit cu Tudosca, fiica marelui vornic al Ţării de Jos, Costea Bucioc. După moartea soţiei sale Tudosca, se va recăsători cu Ecaterina – o frumoasă caucaziană de la care va avea un fiu, pe Stefanita, ulterior domn al Moldovei.
Prin prestigiul său personal pe plan intern şi prin legăturile întinse în afară, Vasile Lupu a dat o nouă strălucire Principatului Moldovei. Influenţa lui în răsărit era aşa de mare încît după dorinţa lui punea sau scotea din scaun Patriarhii din Constantinopol, Alexandria, şi Ierusalim, pe care îi susţinea cu banii săi. Intervenţia lui Vasile Lupu l-a pus ca Mitropolit în Alba Iulia pe Ilie Iorest, în 1640.
Vasile Lupu a zidit mai multe biserici, dintre care cea mai frumoasă este cea numită “Trei Ierarhi” de la Iaşi, pe lîngă care a înfiinţat o şcoală şi o tipografie. Domnia lui relativ lungă a asigurat un nou avînt culturii bisericeşti. Mai ales prin zelul Mitropolitului Varlaam, s-au tipărit mai multe cărţi bisericeşti (“Carte românească de învăţătura duminicelor de peste an” – Iaşi 1643 ; “Răspunsuri la Catehismul Calvinesc” – Suceava 1645), dar şi o carte de legi, “Pravilele împărăteşti“.
În acest fel s-a mai facut încă un pas important în introducerea limbii române în biserică şi stat. “Predoslovia” domnitorului Vasile Lupu la “Cartea românească de învăţătură” (“Cazania“) a mitropolitului Varlaam, se adresa către “toată seminţia românească, pretutinderea ce se află pravoslavnici într-aciastă limbă“, arătîndu-se că s-a scris lucrarea pentru ca să “dăruim şi noi acest dar limbii româneşti, carte pre limba românească“.
articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com
Pardon, scuzati!
foto – captura video – facebook.com
sursa videoclip – facebook.com
HaHaHa
Posted by DYJ on Wednesday, February 4, 2015
sursa – https://www.facebook.com
Marioara Micşunescu nu obţine în instanţă avizul de defrişare în Parcul Tineretului
foto - dailybusiness.ro
articol – Laura Mitran – Mediafax
Marioara Micşunescu, proprietară din 2008 al unui teren de două hectare din Parcul Tineretului, pe care l-a vândut între timp, nu a obţinut în instanţă avizul de defrişare pentru a construi un ansamblu rezidenţial în zonă, pe care Primăria Capitalei a refuzat să i-l emită.
Curtea de Apel Bucureşti a respins joi cererea Marioarei Micşunescu de obligare a Primăriei Capitalei să emită avizul de defrişare pentru terenul său din Parcul Lumea Copiilor, parte a Parcului Tineretului. Decizia curţii este definitivă.
Micşunescu a intentat în 2013 această acţiune împotriva Primăriei Capitalei, care a refuzat emiterea avizului de defrişare, solicitat de proprietară pentru a construi un ansamblu rezidenţial din şase imobile, cu două etaje şi mansardă, pe terenul de două hectare din parc pe care erau plantaţi peste 500 de copaci.
Asociaţia “Salvaţi Bucurestiul”, Fundaţia Eco-Civică şi o asociaţie de proprietari din zonă au intervenit în favoarea Primăriei Capitalei.
Chiar în absenţa avizului de defrişare, pe terenul în cauză au fost tăiaţi peste 200 de copaci, potrivit Asociaţiei “Salvaţi Bucurestiul”.
Constructorul ansamblului a fost sancţionat cu amenzi “modice” de Primaria Sectorului 4 şi cu amenzi de 40.000 lei şi 100.000 lei de Garda de Mediu, mai arată ONG-ul, precizând că Parchetul a fost sesizat încă din toamna anului 2014 în legătură cu defrişările ilegale şi cu faptul că a existat o hotărâre a instanţei pentru oprirea acestora, dar organele de urmărire penală încă nu s-au pronunţat.
Actualul proprietar al terenului, Ion Chiriţă, declara, în luna mai, pentru MEDIAFAX, că a achiziţionat terenul de la Marioara Micşunescu în urmă cu mai multe luni, pentru a dezvolta proiectul imobilar.
“Ştiu că locuitorii din zonă sunt supăraţi de proiectul pe care îl dezvoltăm în zonă, însă noi ne facem treaba, după ce am obţinut în instanţă autorizaţia de construire”, a declarat Ion Chiriţă, administratorul firmei Construcţii Locuinţe Noi CHI SRL.
La jumătatea lunii octombrie 2012, Primăria Sectorului 4 a fost obligată, printr-o decizie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, să îi elibereze Marioarei Micşunescu autorizaţia de construire pentru ansamblul rezidenţial, pe terenul pe care erau plantaţi peste 500 de copaci.
Primăria Sectorului 4 arăta atunci că Micşunescu a solicitat eliberarea autorizaţiei de construire pentru ansamblul rezidenţial conform Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) strada Pridvorului nr. 28, atacat în instanţă de mai multe persoane fizice şi asociaţii de proprietari.
Micşunescu arăta, într-o scrisoare trimisă în iunie 2009 Primăriei Sectorului 4, că va păstra o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi ca spaţiu verde, urmând să construiască, în conformitate cu parametri urbanistici aprobaţi, pe 45 la sută din restul spaţiului rămas.
Mărioara Micşunescu, la origine proprietara unui teren de 20.107 metri pătraţi în Parcul Tineretului, a dobândit terenul de două hectare după ce a încheiat, între 2003 şi 2005, mai multe contracte de cumpărare a drepturilor litigioase cu persoane care revendicau aceste terenuri în baza Legii 18/ 1991.
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/marioara-micsunescu-nu-obtine-in-instanta-avizul-de-defrisare-in-parcul-tineretului-14071051