ANAF susţine că presa prezintă în mod eronat “eforturile depuse de Direcţia Antifraudă”: Informaţiile despre evaziunea de 3 lei şi confiscarea “urzicilor unei bătrânici” sunt false
foto – Mediafax
articol – Cristi Popa – Mediafax
ANAF consideră că “selecţia prin omisiune” a acţiunilor instituţiei în vederea “conceperii materialelor de presă” nu face altceva decât să contribuie “într-o manieră consistentă” la informarea defectuoasă, prezentând “în mod eronat eforturile depuse de Direcţia Antifraudă”.
“Reiterăm pe această cale şi faptul că acţiunile de combatere a micii evaziuni reprezintă o linie secundarã de activitate a ANAF, tratatã însã cu aceeaşi seriozitate de către ANAF. Linia prioritarã de acţiune a DGAF este reprezentată de analiza, investigarea şi instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematică”, se arată într-un comunicat transmis de ANAF, în care sunt reluate rezultate ale activităţii Direcţiei Antifraudă în 2014 şi în primele două luni din acest an.
Potrivit ANAF, 90% dintre cazurile instrumentate anul trecut de Direcţia Antifraudă au vizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iar în primele două luni din 2015 procenajul dosarelor de peste 1 milion de euro a fost de 87% din totalul sesizărilor penale înaintate organelor de anchetă.
Referitor la suspendarea activităţii unui restaurant PUB pentru doar 3,18 lei, ANAF menţionează că diferenţa între raportul emis de casa de marcat şi monetarul reprezentând încasările zilei a fost de 1.596,7 lei.
“Despre Cofetăria Codrina din Timişoara s-au publicat ştiri, din nou fără a ne fi solicitată poziţia, prin care a fost prezentată o situaţie fără corespondenţă cu realitatea, respectiv suspendarea activităţii pentru un plus de 1,5 lei în casa de marcat. În fapt, inspectorii DRA Deva nu au verificat deloc activitatea SC Codrina SRL.
În legătură cu materialele apărute în presă legate de confiscarea “urzicilor unei bătrânici” de către Direcţia Antifraudă, fără a fi întrebaţi în legătură cu veridicitatea informaţiei, precizăm că acest lucru este, de asemenea, nereal. Acest gen de activităţi nu intră în sfera acţiunilor întreprinse de DGA”, se mai spune în comunicatul ANAF.
Direcţia Antifraudă a fost înfiinţată anul trecut.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
(Gabriel Ferugean) Luntriile fundului românesc (exclusiv)
Gabriel Ferugean
un articol de Gabriel Ferugean
exclusiv pentru Uniti Schimbam
Pînă acum toată lumea se plîngea de evaziunea echivalentă furtului la drumul mare din bugetul de stat pe care o practicau afaceriștii români. Principalii bănuiți de această metodă de furat fiind micii patroni de tarabe, buticuri si cîrciumi unde bonurile fiscale erau o raritate. Așa că guvernul s-a hotărît să facă ceva: cine nu dă bonuri fiscale ia amendă sau închide prăvălia. Dacă cineva mi-ar zice că, începînd de mîine, rămîn fără permis dacă nu am casă de marcat fiscalizată în portbagaj, aș face orice să îmi iau una.
Absurdă sau nu, legea trebuie respectată, nu? Dar patronii români s-au gîndit că se poate și altfel. Fără să ia în calcul faptul că numărul funcționarilor publici dispuși să își pună pielea pe băț pentru o șpagă a scăzut semnificativ de cînd DNA-ul a fost lăsat liber la arestat. Drept urmare, rezultatul a fost uluitor: nenumărate mici afaceri au fost forțate să tragă obloanele pentru că pe patroni îi doare în cot de lege.
Sigur, explicații au cu duiumul. Bune de muls lacrimile unui public cerșind să fie manipulat.
Să facem doar un rezumat: cine nu dă bon face evaziune. Adică fură din buzunarul public. Din pensia bunicii, din alocația copilului, din salariul profesorului, din tot ce e buget public. In ziua controlului cică doar 2-3 lei. Rog înmulțiți cu 300 de zile lucrătoare și cu cîteva sute de buticuri ca să aveți o idee despre dimensiunea furtului.
Pe politicieni i-au băgat la pușcărie pentru astfel de fapte. De ce ar fi altfel pentru evazioniști? Doar pentru că românii au învățat dubla măsură?
(video) Primele magazine în care banii nu au nicio valoare. Trocul de obiecte şi servicii prinde şi la noi
foto – captura video – stiri.tvr.ro
articol – stiri.tvr.ro
Supravieţuim fără aer trei minute, fără apă 72 de ore şi fără mâncare 21 de zile. Dar fără bani? În România au apărut deja primele magazine în care banii nu au nicio valoare. Funcţionează ca nişte spaţii pentru schimburi de obiecte şi servicii. Şi, cel mai important, lupta împotriva consumerismului.
66 de puncte este plata pe care Mihaela Cristea o primeşte după câteva ore de spălat rufe, călcat, făcut curat. Punctele sunt salariul ei practic, dar ele nu valorează niciun şfanţ magazinele din Bucureşti, cu excepţia celui de schimb social deschis în sectorul 6 al Capitalei. Mihaela încearcă de ani buni să se angajeze.
Ca Mihaela, alte 40 de persoane înscrise la Direcţia de Asistenţă Socială prestează munci şi primesc lucruri. Şi cei care donează produse alimentare, rechizite sau alte obiecte primesc puncte.
Trocul de obiecte şi servicii este vechi de când lumea, doar că astăzi are un alt scop – să combata risipa şi consumerismul.
Tot de la aceasta idee a plecat şi echipa Flipster. Câţiva tineri din Bucureşti şi-au pus în gând să facă ordine în garderoba soţiilor, iubitelor, prietenelor. E simplu: postezi poze cu hainele pe care vrei să le schimbi, cauţi obiectele care îţi fac cu ochiul pentru schimb. Dacă celalalt utilizator este de acord, un curier face trocul.
Dacă la noi iniţiativele de acest gen sunt la început, în lume, mişcarea care îndeamnă să renunţi la bani face deja istorie.
Heidemarie Schwermer trăieşte de 14 ani fără bani. Locuieşte la oricine o primeşte şi munceşte ca să facă rost de mâncare. Documentarul despre ea a făcut înconjurul lumii. Este poate un caz extrem, dar şi un bun exemplu să ne amintim că banii nu sunt totul.
articol preluat de pe – http://stiri.tvr.ro/