Evenimentele Zilei de 3 mai în Istorie
Stampă din 1848 reprezentând Adunarea de la Blaj, sub drapeluri ale Casei de Habsburg (negru-galben) și tricoloruri româneșt (Muzeul Unirii Alba Iulia)
foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org
3 mai este a 123-a zi a calendarului gregorian și ziua a 124-a în anii bisecți.
Mai sunt 242 de zile până la sfârșitul anului.
Sărbători Religioase ale Zilei de 3 mai
Ortodoxe
†) Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra
cititi si Calendar Ortodox 3 mai 2025
Greco-catolice
Sf. m. Timotei și Maura († 304)
Romano-catolice
SS. Filip și Iacob, apostoli
Sărbători Internaționale ale Zilei de 3 mai
Ziua mondială a libertăţii presei (World Press Freedom Day – UNESCO)
În fiecare an, la 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO.
ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului:
“Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat“, dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Sărbători Naționale ale Zilei de 3 mai
Sărbătoarea națională a Poloniei (adoptarea, în 1791, a „Constituției de la 3 Mai” – a doua constituție democratică din lume, după SUA și prima din Europa)

Polonia – Varșovia – foto: ro.wikipedia.org
Polonia (în poloneză Polska, oficial Republica Polonă, în poloneză) este o țară din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Are, de asemenea, o frontieră maritimă cu Danemarca și Suedia. Întreaga suprafață a Poloniei este de 312.679 km², situând acest stat pe poziția 70 în lume din punct de vedere al suprafeței.
Polonia are o populație de 38,5 milioane de locuitori, concentrați, în principal, în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică – Cracovia, și cea actuală – Varșovia.
Evenimentele Zilei de 3 mai în Istorie:
- 3 mai 1494 – Cristofor Columb a văzut pentru prima oară insula Jamaica;
- 3 mai 1791 – Sejmul polonez a adoptat Constituția poloneză din 3 mai, una dintre primele constituții moderne din lume;
- 3 mai 1848 – Adunarea Naţională de la Blaj (3/15 – 5/17 mai);
- 3 mai 1868 – Conferinţa de la Blaj (Pronunciamentul de la Blaj);
- 3 mai 1942 – Marina japoneză a declanșat invazia insulei Tulagi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
3 mai 612 - S-a născut imparatul bizantin Heraclius Konstantin (Constantin al III- lea); (d. 641).

Heraclius împreună cu fii săi Constantin şi Heraklonas – foto: ro.wikipedia.org
Heraclius Konstantin (3 mai 612 – 20 aprilie sau 24 mai/26 mai 641), cunoscut sub numele de Constantin III, a fost împărat bizantin în 641, fiul lui Heraclius și fratele lui Heraklonas.
Constantin a fost numit co-împărat pe 22 ianuarie 613 (9 luni).
În 629 s-a căsătorit cu vara sa de gradul doi, Gregoria, cu care a avut doi copii: Constans și Theodosiu.
În 641, la moartea lui Heraclius, a devenit împărat împreună cu fratele său mai mic, Herakonas.
El a dat mai mult de 2 milioane de solidi lui Valentinus Aršakuni, un adjutant al unui nobil important, ca să fie distribuiți soldaților, pentru a asigura fiului său tronul.
După patru luni a murit de tuberculoză, lăsându-l pe Heraklonas unic împărat. La scurt timp, Constans, fiul său, a devenit împărat.

Heraclius I și fiul său Constantin al III-lea – foto: ro.wikipedia.org
3 mai 1074 - A murit Sfântul Cuvios Teodosie de la Lavra Pecerska (Teodosie al Peșterilor Kievului) (n. 1009/1029)

Sfântul Cuvios Teodosie de la Lavra Pecerska (1009/1029 – 1074) – foto preluat de pe doxologia.ro
Părintele nostru Teodosie al Peșterilor Kievului, împreună cu Sfântul Antonie al Peșterilor Kievului, este considerat unul din fondatorii Lavrei Peșterilor Kievului (Mănăstirea Peșterilor din Kiev) și înființării monahismului în Rusia în secolul al XI-lea. Prăznuirea lui se face pe 3 mai.
cititi mai mult pe: ro.orthodoxwiki.org; doxologia.ro
3 mai 1270 - A murit regele Bela al IV-lea al Ungariei;( n.1206).
În timpul domniei sale a avut loc marea invazie mongola din 1241, dar moartea lui Ogudai han (al treilea fiu al lui Gingis Han) a determinat retragerea trupelor mongole.
Lui Béla al IV-lea i se datorează reconstrucția țării, printr-o politică de repopulare a tarii aducand în Ungaria coloniști din Franta,Valonia si Renania.
A confirmat drepturile cumanilor refugiați în Ungaria din calea marii invazii mongole, cumani care au constituit importante corpuri de armată în confruntările ulterioare.
3 mai 1415 - S-a născut Cecily Neville, mama regilor Angliei Edward al IV -lea şi Richard al III-lea ; (d. 31.05.1495).
3 mai 1469 - S-a născut Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic și istoric italian, reprezentant ilustru al istoriografiei renascentiste; (d. 1527).

Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic și istoric italian – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Opera sa capitală, Il principe („Principele”), este considerată primul tratat modern de politica.
3 mai 1481 - A murit sultanul otoman Mahomed al II-lea; (n.1432).
A ajuns sultan la vârsta de 19 ani, a fost sultan al Imperiului Otoman între 1444 și 1446, și între 1451 și 1481.
A fost unul dintre cei mai puternici sultani din istoria Imperiului Otoman. Cucerirea Constantinopolului in 1453, l-a transformat pe Mahomed în cel mai renumit conducător în lumea musulmană.
În următorii 30 de ani el a încercat nu numai să facă din noua capitală cel mai important și mai frumos oraș din lumea întreagă, ci și să devină, el însuși, ca urmaș al împăratului Bizanțului, conducătorul absolut al unui imperiu în plină expansiune.
Pentru a realiza acest lucru, el a început prin a distruge tot ceea ce reamintea de puterea bizantină.
A ordonat uciderea oricăruia dintre grecii bizantini ce ar fi putut fi numit imparat. In timpul domniei sale turcii au patruns adanc in Balcani,purtand lupte crancene cu Serbia, Bulgaria, Albania si Tarile Romane.
3 mai 1494 - Navigatorul Cristofor Columb a descoperit insula Jamaica.
3 mai 1560 - Diaconul Coresi și Tudor diacul încep tipărirea (până la 30 ianuarie 1561), la Brașov, a primului „Tetraevanghel” în limba română.

Diaconul Coresi, lucrare din piatră a sculptorului Ion Meiu – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Textul celor patru Evanghelii a fost tiparit cu titlul : Tetraevanghelul romanesc iar la traducerea lui din slavona au contribuit si preotii romani din Scheii Brasovului.
3 mai 1720 - Frederic I este încoronat rege al Suediei după ce soția lui, Ulrica Eleonora, a abdicat.

Frederic I, suedeză Fredrik I, (1676 – 1751) – foto: ro.wikipedia.org
Frederic I, suedeză Fredrik I, (17 aprilie 1676 – 25 martie 1751) a fost prinț consort al Suediei din 1718 până în 1720, rege al Suediei din 1720 până la moartea sa și landgraf de Hesse-Kassel din 1730.

Ulrica Eleonora (1688 – 1741) – foto: ro.wikipedia.org
Ulrica Eleonora (23 ianuarie 1688 – 24 noiembrie 1741), a fost regină a Suediei din 5 decembrie 1718 până la 29 februarie 1720, apoi regină consort până la moartea ei. A fost cel mai mic copil al regelui Carol al XI-lea al Suediei și a reginei Ulrica Eleonora a Danemarcei și a fost numită după mama ei.
După decesul fratelui ei, regele Carol al XII-lea, în 1718, fără moștenitori, ea a pretins tronul.
Sora ei mai mare, Prințesa Hedvig Sophia a Suediei, avea un fiu Karl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp în vârstă de 18 ani care a pretins dreptul primului născut.
Dar Ulrica Eleonora a afirmat că ea era cea mai apropiată rudă în viață a ultimului rege și a citat precedentul creat de regina Cristina a Suediei.
A fost recunoscută drept succesoare de Riksdag după ce a fost de acord să renunțe la puterile monarhiei absolute introdusă de tatăl ei Carol al XI-lea.
A abdicat în 1720 în favoarea soțului ei, Frederic I al Suediei.
3 mai 1758 - A murit Papa Benedict al XIV-lea; (n. 1675).
A scris numeroase lucrări de drept canonic și a dezvoltat studierea științelor la Roma. A protejat artele și industria, cât și literele pe care le cultiva el însuși.
A lăsat un mare număr de lucrări, care au fost publicate în anul 1788 (15 volume in-folio).
3 mai 1791 - Sejmul polonez a adoptat Constituția poloneză din 3 mai, una dintre primele constituții moderne din lume.

Constitution of 3 May 1791, by Matejko. Foreground: King Stanisław August (left) enters St John’s Cathedral, in Warsaw, where deputies will swear to uphold the constitution. Background: the Royal Castle, where the Constitution has just been adopted – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Constituția poloneză de la 3 mai 1791 este în general cunoscută ca prima constituție națională a lumii moderne din Europa și a doua din lume după constituția Statelor Unite.
Constituția din 3 mai 1791 a fost adoptată ca „Act Guvernamental” în acea zi de către Sejm (parlamentul) Uniunii Polono-Lituaniene și a rămas în vigoare timp de doar un an, până la Războiul Ruso-Polon din 1792.
Constituția din 3 mai a fost gândită cu scopul de a repara unele deficiențe politice vechi ale Uniunii Polono-Lituaniene și ale sistemului său tradițional al „Libertății de Aur”, care dădea drepturi și privilegii disproporționate nobilimii.
Constituția a introdus egalitate în drepturi politice între orășeni și nobilime și i-a pus pe țărani sub protecția guvernului, ameliorând cele mai rele abuzuri asupra iobagilor.
Constituția a abolit unele instituții parlamentare dăunătoare, cum era liberum veto, care la un moment dat făcea ca sejmul să fie la mila oricărui deputat care dorea, sau care era mituit de o putere străină, să respingă legile adoptate de acesta.
Constituția încerca să înlocuiască anarhia existentă și întreținută de unii dintre magnații țării cu o monarhie constituțională mai democratică.
Documentul a fost tradus și în lituaniană.
Adoptarea constituției din 3 mai a provocat ostilitatea activă a vecinilor Uniunii. În Războiul de Apărare a Constituției, Uniunea a fost trădată de aliatul său prusac, Frederick Wilhelm al II-lea, și învinsă de Imperiul Rus al Ecaterinei a II-a aliată cu Confederația Targowica, o coaliție de magnați polonezi și nobili fără pământ care se opuneau reformelor ce le-ar fi slăbit influența.
În ciuda înfrângerii Uniunii și a celei de-a doua divizări a țării, Constituția din 3 mai a influențat mișcările democratice ulterioare.
Ea a rămas, după dispariția Republicii Poloneze în 1795, timp de 123 de ani de divizare, un reper al luptei pentru restaurarea suveranității și unității Poloniei.
După cum spuneau doi dintre inițiatorii săi, Ignacy Potocki și Hugo Kołłątaj, ea a fost „testamentul lăsat de Patrie”.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
3 mai 1826 - S-a născut Regele Carol al XV-lea al Suediei, care a detinut totodată si coroana Norvegiei, sub numele de Carol al IV-lea ; (d. 1872).
3 mai 1847 - A avut loc la Iasi, in Principatul Moldova, premiera comediei „Piatra în casă”, de Vasile Alecsandri.

Vasile Alecsandri, portret realizat de Constantin Daniel Stahi- foto: ro.wikipedia.org
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva în ținutul Bacăului, Moldova — d. 22 august 1890, Mircești, județul Roman, România), poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
3 mai 1848 - A început Adunarea Naţională de la Blaj (3/15 – 5/17 mai)

Stampă din 1848 reprezentând Adunarea de la Blaj, sub drapeluri ale Casei de Habsburg (negru-galben) și tricoloruri româneșt (Muzeul Unirii Alba Iulia) - foto: ro.wikipedia.org
Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848 a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie.
Punctele votate de Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848 sunt cele de mai jos.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
3 mai 1849 - S-a născut Bernhard von Bulow, om politic, cancelar al Reichului și prim–ministru al Prusiei între 1900–1909; (d. 28.10.1929).
3 mai 1851 - Nicolae Balcescu tine la Paris conferinta intitulata “Miscarea romanilor din Ardeal la 1848″ (titlul original era “Discursul cetateanului Balcescu”, aparut in publicatia “Junimea romana”, la rubrica “Dare de seama asupra banchetului studentilor romani din 3/15 mai 1851″).
Cuvantarea lui Balcescu rememora atunci experienţa personală, trăită printre revoluţionarii ardeleni la 1848. Al.I. Odobescu a retipărit această cuvîntare în volumul ce conţinea opera capitală a lui N. Bălcescu, „Românii supt Michai vodă Viteazul”.
3 mai 1860 - Carol al XV-lea al Suediei-Norvegiei este încoronat rege al Suediei.

Carol al XV-lea (1826 – 1872) în anii 1860 – foto: ro.wikipedia.org
Carol al XV-lea (Carl Ludvig Eugen) (3 mai 1826 – 18 septembrie 1872) a fost rege al Suediei (sub numele de Carol al XV-lea) și rege al Norvegiei (sub numele de Carol al IV-lea) din 1859 până la moartea sa.
3 mai 1868 - Are loc Conferinţa de la Blaj, a fruntaşilor politici ai românilor din Transilvania, in cadrul careia se adoptă un act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria (Pronunciamentul de la Blaj).
În cadrul aceleiasi conferinte a fost revendicata autonomia Transilvaniei pe baza “Diplomei leopoldine” si a “Pragmaticei sanctiuni”.

Catedrala din Blaj, sfârșitul secolului al XIX-lea – foto: ro.wikipedia.org
Pronunciamentul de la Blaj din 3 mai 1868, inițiat de Ioan Rațiu și George Bariț, a fost o formă de acţiune politică a fruntaşilor români din Transilvania prin care s-a protestat împotriva abolirii autonomiei şi încorporării Transilvaniei la Ungaria. În contextul dualismului austro-ungar, Transilvania a avut parte de consecinţe nefaste, cunoscând o intensă politică de maghiarizare, fundamentată pe noile legi privind naţionalităţile, presa, învăţământul, alegerile.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
3 mai 1870 - Este încheiată construcţia şi este sfinţită Biserica Sfîntului Duh de la mănăstirea Hîrbovăţ, în Basarabia ţaristă.
3 mai 1891 - Se înființează “Fundația Universitară Carol I“, actuala Bibliotecă Universitară din București.

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București - foto: ro.wikipedia.org
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, prescurtat BCU, este o bibliotecă frecventată în special de studenți, dar și de ceilalți participanți la viața academică.
Este situată în Palatul Fundației Universitare Carol I, sediul fostelor Fundații Regale.
Clădirea a fost construită pe locul cumpărat de regele Carol I și a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau.
Construcția clădirii a fost finalizată în 1893 iar în următorii doi ani așezământul, numit Fundația Universitară Carol I, a fost dotat și amenajat.
Inaugurarea a fost făcută de regele Carol I la 14 martie 1895. În 1911, sub conducerea aceluiași arhitect, edificiul este extins și este dat în folosință la 9 mai 1914.
3 mai 1892 - S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pe 1937 (d. 1975)

Sir George Paget Thomson (1892 – 1975) – foto: ro.wikipedia.org
Sir George Paget Thomson (3 mai 1892 – 10 septembrie 1975) a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu americanul Clinton Joseph Davisson, pentru descoperirea proprietăților ondulatorii ale electronului, prin difracția electronilor.
3 mai 1898 - S-a născut Golda Meir, om politic evreu, fost prim ministru al statului Israel.

Golda Meir - foto: ro.wikipedia.org
Golda Meir (născută Golda Mabovici, n. 3 mai 1898 – d. 8 decembrie 1978) a fost politiciană social-democrată israeliană, al patrulea prim-ministru al statului Israel.
Meir a fost aleasă prim ministru al Israelului la 17 martie 1969, după ce servise ca ministru de externe.
A fost prima femeie din Israel și a treia din lume care a ocupat funcția de șefă de guvern.
A demisionat asumându–şi responsabilitatea pentru deciziile sale din timpul Razboiului Arabo–Israelian (1973).
3 mai 1899 - Se înființează Ferencvárosi Torna Club, cea mai titrat club din Ungaria.
3 mai 1903 - S-a născut popularul actor si cantaret american Bing Crossby; (d,14 octombrie 1977).
3 mai 1917 - S-a născut Kiro Gligorov, om politic din R.Macedonia (FYROM).
3 mai 1920 - S-a născut Ray “Sugar” Robinson (Walker Smith), boxer american, de şase ori campion mondial; (d.12.04.1989).
3 mai 1920 - S-a născut compozitorul roman Alexandru Pașcanu.
3 mai 1924 - Echipa României de rugby câștigă prima medalie olimpică pentru țara noastră.
3 mai 1928 - S-a născut cantaretul american de culoare James Brown, o legenda a muzicii rock.
3 mai 1933 - S-a născut George Constantin, actor român de teatru și film; (d. 1994).
3 mai 1934 - S-a născut Georges Moustaki, compozitor și cântăreț francez de origine greacă. a scris pentru Edith Piaf melodia cantecului de succes „Milord”.
3 mai 1937 - Romanul „Pe aripile vântului” al scriitoarei Margaret Mitchell, câștigă premiul Pulitzer.
3 mai 1942 - Marina japoneză a declanșat invazia insulei Tulagi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Invazia insulei Tulagi – Parte a Războiului din Pacific din al Doilea Război Mondial (Ofiţeri japonezi din Forţa Specială Navală de Debarcare care a ocupat insula Tulagi în luna mai 1942) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Invazia insulei Tulagi, la 3 şi 4 mai 1942, a făcut parte din Operaţiunea Mo, strategia Imperiulul Japonez din Pacificul de Sud şi Sud-Vest în 1942. Planul cerea ca Marina Imperială Japoneză să captureze Tulagi şi insulele dimprejurul ei aflate în protectoratul Solomon.
Scopul ocupaţiei Insulei Tulagi de către japonezi trebuia să acopere flancul, să ofere susţinere de recunoaştere pentru forţele japoneze care înaintau către Port Moresby în Noua Guinee, să ofere profunzime defensivă pentru baza japoneză din Rabaul, şi să servească drept bază pentru forţele japoneze în scopul de a ameninţa şi a bloca rutele de comunicare şi aprovizionare dinspre Statele Unite şi către Australia şi Noua Zeelandă.
În lipsa mijloacelor necesare pentru a rezista cu succes în faţa ofensivei japoneze în Insulele Solomon, comisarul britanic din Insulele Solomon şi cei câţiva soldaţi australieni asignaţi pentru defensiva insulei Tulagi au evacuat insula chiar înainte ca forţele japoneze să sosească la 3 mai.
A doua zi însă, o forţă condusă de un portavion american aflat în drum spre o misiune de a opune rezistenţă forţelor japoneze care înaintau spre Port Moresby (ce a avut ca rezultat Bătălia din Marea Coralilor) a lansat un atac aerian asupra forţei de debarcare japoneze din Tulagi, distrugând şi avariind mai multe vase şi avioane japoneze implicate în operaţiunea de debarcare.
Cu toate acestea, soldaţii japonezi au reuşit să ocupe Tulagi şi au demarat construcţia unei mici baze navale.
În lunile care au urmat, japonezii au înfiinţat o bază de realimentare navală, comunicaţii şi recunoaştere aeriană marină la Tulagi şi pe insuliţele Gavutu şi Tanambogo din apropiere şi, în iulie 1942, au început să construiască un aerodrom mare pe Guadalcanal. Activităţile japonezilor de pe Tulagi şi Guadalcanal au fost observate de avioanele de recunoaştere ale Aliaţilor, precum şi de personalul pazei de coaste australiene staţionat în zonă.
Deoarece aceste activităţi ameninţau liniile de aprovizionare şi comunicaţie ale Aliaţilor în Pacificul de Sud, forţele aliate au contraatacat cu debarcări pe Guadalcanal şi Tulagi la 7 august 1942, iniţiind campania Guadalcanal şi mai multe serii de bătălii navale, aeriene şi terestre între forţele aliate şi cele japoneze care, împreună cu campania din Noua Guinee, aveau să hotărască cursul războiului în Pacificul de Sud.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
3 mai 1946 - Potrivit rechizitoriului din 29 aprilie, începe audierea în procesele de la Tokyo, împotriva membrilor japonezi ai armatei imperiale și a foștilor oficiali guvernamentali invinuiti de crime de razboi.

3 mai 1946: Potrivit rechizitoriului din 29 aprilie, începe audierea în procesele de la Tokyo, împotriva membrilor japonezi ai armatei imperiale și a foștilor oficiali guvernamentali invinuiti de crime de razboi – foto: ro.wikipedia.org
3 mai 1948 - Președintele SUA, Harry Truman, semnează legea privind instituirea „Planului Marshall” (planul a fost prezentat la 5 iunie 1947, de secretarul de stat George Marshall).

foto preluat de pe beyondplanb.eu
Planul Marshall, în engleză: The Marshall Plan, cu numele oficial European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstrucție conceput de către Statele Unite ale Americii și destinat țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial.
El a avut ca scop ajutorul financiar rapid pentru reconstrucția Europei și asigurarea de aliați pentru Statele Unite ale Americii pe continent.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
3 mai 1950 - S-a născut cantareata britanica de muzica pop, Mary Hopkin.
3 mai 1955 - S-a născut Steve Jones, chitarisr si vocalist britanic (Sex Pistols, Professionals, Generation X, Iggy Pop).
3 mai 1960 - Intra in vigoare Conventia de la Stockholm privind crearea Asociatiei Europene pentru Liber Schimb (AELS), din care fac parte Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia si Marea Britanie .
3 mai 1971 - A decedat Sidonia Drăgușanu, scriitoare și publicistă româncă; (n. 1908).
3 mai 1975 - Nadia Comăneci devine la vârsta de 13 ani și jumătate, campioană absolută a Europei la gimnastică, precum și pe aparate (sărituri, paralele și bârnă).

Nadia Elena Comăneci – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Nadia Elena Comăneci (n. 12 noiembrie 1961, Onești, județul Bacău) este o gimnastă română, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică.
Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur.
Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut.
Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.
3 mai 1976 - S-a născut gimnasta româncă de talie mondială Vanda Hadarean laureată cu argint olimpic la Barcelona 1992.
Locuiește actualmente în Canada și practică fitness-ul. Este Miss Fitness Canada 2008 și pe 11 septembrie 2008 a fost încoronată Miss Fitness World în Las Vegas, pentru a doua oară.
3 mai 1979 - Margaret Thatcher a câștigat alegerile și a devenit prima femeie prim–ministru din istoria Marii Britanii.
A deținut această funcție până la 22 noiembrie 1990.

Margaret Thatcher fotografiată de Terence Donovan, circa 1995–96 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
3 mai 1987 - A murit cantareata franceza de origine italiana Dalida; (n.17.01.1933).
Dalida (n. Iolanda Cristina Gigliotti, 17 ianuarie 1933), a fost o cântăreață și actriță franceză.
S-a născut în Egipt din părinți italieni, dar și-a petrecut o mare parte a vieții în Franța, unde, după ce a primit cetățenia franceză, a avut numele Yolanda Gigliotti.
Ea a primit 55 de discuri de aur și a fost prima cântăreață care a câștigat un disc de diamant.
Dalida s-a sinucis cu barbiturice pe data de 3 mai 1987,in Franta,Paris.
Ea a scris un bilet de adio, prin care isi cerea iertare pentru gestul sau.
3 mai 1990 - Demonstranții din Piața Univesității din Bucuresti primesc un mesaj de solidaritate de la Paris, din partea scriitorului Eugen Ionescu care se declara „academician golan“.
3 mai 1991 - Asociația mondială a ziarelor și Federația Internațională a Editorilor de Ziare adoptă ziua internațională a presei libere. Se semneaza “Declaratia de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia ca “o presa libera, pluralista si independenta, este o componenta esentiala a oricarei societati democratice”.
3 mai 1995 - A decedat muzicologul Alfred Hoffman; (n. 1929).
3 mai 1996 - Prima vizită la București a secretarului general al NATO, Javier Solana.

Francisco Javier Solana de Madariaga – foto: ro.wikipedia.org
Francisco Javier Solana de Madariaga (n. 14 iulie 1942) este un fizician și politician socialist spaniol. După ce a deținut pe rând funcțiile de Ministru al Culturii, Ministrru al Educației și Ministru al Afacerilor Externe al Spaniei (în perioada 1992–1995) și apoi a fost Secretar General al NATO (1995–1999), din octobrie 1999 până în decembrie 2009 Javier Solana a exercitat funcțiile de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă și de Securitate Comună, Secretar General al Consiliului Uniunii Europene și Secretar General al Uniunii Vest-Europene.
3 mai 1997 - Sahistul rus Garry Kasparov începe partida de șah cu supercomputerul IBM Deep Blue.
Evenimentul a fost urmărit de milioane de oameni în timp real pe site-ul IBM.
Din șase partide desfășurate pe parcursul a nouă zile, Kasparov nu a reușit să învingă computerul decât în prima partidă; în următoarea a fost invins, după care au urmat 3 remize.
În jurul meciului s-a produs un scandal care nu a facutobiectul unor investigații riguroase , adevărul din spatele învingerii lui Kasparov de către computer rămânând necunoscut.
Campionul rus a acuzat o neregulă în partida cu numărul doi, când, după o pauză de 15 minute, partea calculatorului a făcut o mutare atipică, pe care Kasparov o bănuiește ca asistare a computerului de către un om.
În cursul următoarelor partide s-au produs nereguli, precum intervenția unei echipe tehnice la momentul blocării computerului în timpul jocului.
Poziția IBM nu a fost exprimată printr-o contraargumentație pe bază de dovezi, acuzele lui Kasparov fiind respinse doar ca speculații calomnioase.
3 mai 1997 - Semnarea, la Kiev,de către miniștrii de externe ai Romaniei si Ucrainei a Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinatate și cooperare dintre cele doua tari.
Pe 2 februarie 1997, președintele României din momentul acela, Emil Constantinescu, semnase acest Tratat considerat la momentul respectiv de opinia publica un act de trădare națională, care consfințea de bună voie, pentru totdeauna, pierderea tuturor teritoriilor răpite României, de sovietici, prin Pactul talharesc Ribbentrop-Molotov, și făcute cadou Ucrainei: Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin şi judeţele din sudul Basarabiei. Acest Tratat a fost semnat si de presedintii SENATULUI si ai ADUNĂRII DEPUTAŢILOR , Alexandru Barladeanu si Martian Dan.
3 mai 1998 - Președintele german, Roman Herzog, deschide „Anul Fontane“, care marchează centenarul morții scriitorului Theodor Fontane (20 septembrie 1898).

Theodor Fontane – foto: ro.wikipedia.org
Theodor Fontane (n. 30 decembrie 1819, Neuruppin – d. 20 septembrie 1898, Berlin) a fost un scriitor german. A aparținut, alături de Paul Heyse, grupării literar-artistice Tunnel über der Spree.
3 mai 2003 - A decedat pictorul roman Constantin Piliuță; (n. 1929).
3 mai 2004 - Organizația arabă a drepturilor omului – OADH – a solicitat ONU să formeze o comisie de anchetă cu privire la „torturile sistematice practicate de forțele de ocupație din Irak”.
3 mai 2008 - Peste 134.000 de persoane au murit sau au fost date dispărute, în urma ciclonului Nargis în Myanmar, cel mai mare dezastru natural de la cutremurul din Oceanul Indian din 2004.
3 mai 2020 - La ordinea zilei
Pronunciamentul de la Blaj (3/15 mai 1868)
Catedrala din Blaj, sfârșitul secolului al XIX-lea
foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: enciclopediaromaniei.ro; ro.wikipedia.org
Pronunciamentul de la Blaj (3/15 mai 1868)
Pronunciamentul de la Blaj din 3 mai 1868, inițiat de Ioan Rațiu și George Bariț, a fost o formă de acţiune politică a fruntaşilor români din Transilvania prin care s-a protestat împotriva abolirii autonomiei şi încorporării Transilvaniei la Ungaria.
În contextul dualismului austro-ungar, Transilvania a avut parte de consecinţe nefaste, cunoscând o intensă politică de maghiarizare, fundamentată pe noile legi privind naţionalităţile, presa, învăţământul, alegerile.

Dr. Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu), nepot de frate al lui Vasile Rațiu, a fost un om politic român transilvănean, avocat, unul din întemeietorii Partidului Național Român din Transilvania, al cărui președinte a fost între 1892-1902. A fost unul din principalii autori ai Memorandumului adresat în 28 mai1892 împăratului Francisc Iosif I în numele națiunii române din Transilvania – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
La 3/15 mai 1868, la împlinirea a două decenii de la Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, în timpul unei adunări populare, la care au participat în jur de 60.000 de țărani din Transilvania, un grup de fruntaşi ai românilor din Transilvania dau publicităţii un nou protest împotriva abolirii autonomiei Principatului şi încorporării lui la Ungaria.
Pronunciamentul de la Blaj, aşa cum este cunoscut în istorie acest act de protest în masă, a fost publicat în ziarele româneşti din Transilvania: „Telegraful Român”, „Gazeta Transilvaniei”, „Federaţiunea”, iar un exemplar a fost înaintat guvernului.
Autorii protestului arată că „inteligenţa română, adunată spre a serba aniversarea zilei de 3 mai” s-a adunat pentru a discuta asupra situaţiei politice prezente, în care a fost aruncată „în contra voinţei sale”, şi împreună au alcătuit acest pronunciament, „din dorinţă către patrie şi naţiunea noastră”.

George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
În acest act se reafirmă că „românii, majoritatea precumpănitoare a locuitorilor Transilvaniei” rămân neclintiţi pe lângă principiile din 3/15 mai 1848.
Ei se pronunţă pentru autonomia Transilvaniei pe baza diplomei leopoldine, pentru repunerea în vigoare a legilor adoptate de Dieta de la Sibiu în 1863 (legea privind egalitatea politică şi confesională a naţiunii române şi legea prin care limba română devenea oficială în Transilvania, alături de limba maghiară şi germană), pentru redeschiderea Dietei transilvane pe baza unei adevărate „reprezentaţiuni poporale”, căci Dieta de la Pesta nu poate fi îndreptăţită a face legi valide pentru Transilvania.
Se mai arată că, în condiţiile existente, singura cale de a obţine „încuviinţarea şi şi valoarea convicţiunilor noastre politice” este cea a publicităţii, făcând astfel un serviciu regimului prin „descoperirea francă a nemulţumirii provenitoare din purcederea dânsului în afacerile Transilvaniei”.
Pronunciamentul s-a pronunțat pentru autonomia Transilvaniei și pentru repunerea în vigoare a legilor adoptate de Dieta de la Sibiu în 1863, anume legea privind egalitatea politică și confesională a națiunii române, precum și legea prin care limba română a fost declarată limbă oficială în Marele Principat al Transilvaniei, alături de limba maghiară și germană. Pronunciamentul a solicitat redeschiderea Dietei Transilvaniei.
Continuatori ai liniei Pasivismului, autorii Pronunciamentului au arătat că nu recunosc unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar în consecință nu recunosc nici dreptul Parlamentului de la Budapesta de a adopta legi pentru Transilvania.
Documentul a reafirmat boicotul vieții politice a țării, precum și refuzul recunoașterii instituțiilor maghiare.
Pronunciamentul a fost publicat în ziarele de limba română din Transilvania, în România și în țările vestice.
Drept răspuns, Ministrul Justiției din Ungaria a inițiat proceduri publice împotriva semnatarilor (Basiliu Rațiu, președintele capitulului mitropolitan, profesorul Ioan Micu Moldovan etc.). În zilele ce au urmat, ziarele au publicat numeroase declaraţii de solidaritate cu poziţia exprimată în Pronunciamentul de la Blaj.
Autorităţile maghiare au trecut la măsuri represive, declanşând o aprigă campanie de persecuţii.
Iacob Mureşanu a fost destituit din funcţia de director şi profesor al gimnaziului din Braşov, sub motiv că a fost pus în urmărire penală pentru crimă de tulburare a ordinii publice, deoarece publicase Pronunciamentul în „Gazeta Transilvaniei”.
Acuzaţi de crimă contra liniştii publice, principalii autori ai documentului urmau să fie judecaţi de tribunalul din Târgu Mureş.

Basiliu Rațiu (n. 25 decembrie 1783, Turda, Comitatul Turda – d. 12 decembrie 1870, Blaj, comitatul Alba de Jos), cunoscut și ca Vasile Rațiu, Baziliu Rațiu cu predicatul de Nagylak (Noșlac), în ungurește Vazul Rácz sau Ratz în germană , a fost preot greco-catolic, protopop, profesor, rector al Seminarului Diecesan din Blaj, canonic și primul prepozit capitular mitropolitan al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
În Dieta de la Pesta, patru deputaţi români au interpelat guvernul (prin Ilie Măcelariu), în legătură cu măsurile poliţieneşti şi judiciare ordonate împotriva intelectualilor consideraţi principalii semnatari ai Pronunciamentului.
În România numeroase gazete, precum „Românul”, „Trompeta Carpaţilor”, au publicat articole de solidarizare cu românii din Transilvania.
Numeroşi intelectuali, precum Carol Davila, B. P. Haşdeu, au mers în Transilvania în iunie 1867, cu ocazia încoronării lui Franz Josef ca rege al Ungariei, pentru a protesta împotriva dualismului.
Ca urmare a frământărilor politice, o ordonanţă regală a suspendat procesul intentat semnatarilor Pronunciamentului de la Blaj.
3 mai – Ziua mondială a libertății presei (ONU)
foto preluat de pe www.unesco.org
articole preluat de pe: ro.wikipedia.org; agerpres.ro
3 mai – Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat 3 mai a fi Ziua Internațională a Libertății Presei sau doar Ziua Mondială a Presei, observată pentru a conștientiza importanța libertății presei și a reaminti guvernelor obligația lor de a respecta și susține dreptul la libertatea de exprimare consacrată în temeiul articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 și care marchează aniversarea Declarației de la Windhoek, o declarație a principiilor presei libere elaborată de jurnaliștii din ziare africane în Windhoek în 1991.
”Relatarea într-o lume curajoasă: Impactul Inteligenței Artificiale asupra libertății presei și a mass-media” (‘Reporting in the Brave New World: The Impact of Artificial Intelligence on Press Freedom and the Media”) este tema enunțată de UNESCO cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei în 2025.
Libertatea de exprimare în fața revoluției Inteligenței Artificiale (IA) reprezintă una din problemele momentului. Creșterea rapidă și utilizarea IA schimbă jurnalismul, mass-media și libertatea presei în moduri semnificative. Deși principiile mass-media libere, independente și pluraliste rămân cruciale, impactul IA asupra colectării, prelucrării și diseminării informațiilor este profund, prezentând atât oportunități inovatoare, cât și provocări serioase.
IA poate contribui la susținerea libertății de exprimare prin facilitarea accesului la informații, permițând mai multor persoane să comunice în întreaga lume și schimbând modul în care informațiile circulă la nivel global. În același timp, IA aduce noi riscuri. Poate fi folosită pentru a răspândi informații false sau înșelătoare, discursul instigator la ură și pentru a susține noi tipuri de cenzură. Unii actori folosesc IA pentru supravegherea în masă a jurnaliștilor și cetățenilor, creând un efect descurajant asupra libertății de exprimare. Marile platforme tehnologice folosesc IA pentru a filtra și controla conținutul vizualizat. Există îngrijorări tot mai mari că IA ar putea face ca mass-media globală să devină omogenă, să reducă punctele de vedere diferite și să elimine instituțiile media mai mici.
Inteligența artificială joacă un rol important și în alegerile naționale, ajutând la verificarea faptelor și la combaterea dezinformării. De asemenea, oferă jurnaliștilor și alegătorilor instrumente pentru a sprijini participarea informată la democrație. Dar IA poate fi folosită și pentru a crea conținut fals, dar realist, cum ar fi deepfake-urile, care pot afecta încrederea în sistemele democratice. Abordarea acestor provocări necesită colaborarea dintre guverne, mass-media și societatea civilă.
Astfel, peisajul mediatic s-a schimbat semnificativ de când Adunarea Generală a ONU a proclamat Ziua Mondială a Libertății Presei în 1993. Ziua Mondială a libertății presei 2025 se concentrează pe modul în care inteligența artificială afectează libertatea presei, libera circulație a informațiilor, independența mass-media și obiectivul global de a asigura accesul la informație și de a proteja libertățile fundamentale (ODD 16.10). Cadrul creat de ONU – Global Digital Compact – subliniază că este important să se abordeze problemele cauzate de tehnologie, protejând în același timp viața privată și libertatea de exprimare a oamenilor.
Evenimentul organizat de UNESCO cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei din acest an își propune să exploreze impactul IA asupra libertății presei și a dreptului la libertatea de exprimare, precum și să abordeze relevanța continuă a informației ca bun public, așa cum se prevede în Declarația Windhoek+30 din 2021, care a fost aprobată în unanimitate de Conferința Generală a UNESCO.
cititi mai mult pe: agerpres.ro; www.unesco.org; en.wikipedia.org
















