(video) Dosar de politician: Gruparea piramidală a baronului Mazăre
articol – b1.ro
După arestarea lui Radu Mazăre, procurorii au extins investigaţiile şi au descoperit o adevarată mină de aur a afacerilor fostului primar. DNA a trimis-o în judecată pe contabila grupării Mazăre.
Cum a fost posibil ca Mazăre să cadă, după ce zece ani procurorii din Constanța s-au făcut doar că-l anchetează? Investigațiile de succes din ultima perioadă au legătură cu determinarea și implicarea noului șef al DNA Constanța, procurorul Sorin Constantinescu.
Procurorul Constantinescu a înțeles că la Mazăre poți ajunge prin intermediul oamenilor săi fideli, așa numiții interpuși. Organizația acestuia era structurata piramidal: în varf erau Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și afaceristul Sorin Strutinsky. Cei trei foști colegi la institutul de marină erau parteneri egali în afaceri.
Sub ei se afla o armată politică: Nicușor Constantinescu controla județul și PSD Constanța, Strutinsky era interfața în afaceri, dacă voiai să dai șpagă grupării trebuie să te adresezi lui.
Mazăre facea aparent doar figurație la televizor, în realitate însă lua deciziile cele mai importante în materie de business. După o munca intensă, procurorii DNA au descoperit cine este de fapt creierul financiar al grupării Mazăre, cine este contabilul care știe unde, cum și câți bani au fost produși și ascunși de gruparea de la Constanța.
Contabila se numește Sorina Hortolomei Moscu. După ce procurorii au prins-o în laț pe Hortolomei, a fost o problema de timp până când Mazăre să fie arestat.
Despre Sorina Hortolomei se știe că ar fi verișoara lui Mazăre. Ea este trimisă acum în judecată alături de Mazăre pentru că a funcționat ca paravan al acestuia în multiple afaceri imobiliare.
Dosar de politician: Gruparea piramidală a baronului Mazăre
articol preluat de pe http://m.b1.ro
Legea prin care MApN poate constitui structuri de conducere și de forțe pentru NATO, promulgată
foto – nato.int
articol – AGERPRES/(AS — autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin)
Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, care prevede constituirea unor structuri de conducere și de forțe care să fie puse la dispoziția NATO pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
Propunerea legislativă aparține ministrului Apărării, Mircea Dușa, și prevede că “Ministerul Apărării Naționale poate constitui structuri de conducere și de forțe care să fie puse la dispoziția NATO pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
“Acestea se integrează în structura de comandă și control, precum și în structura de forțe ale NATO. Nivelul de autoritate care poate fi exercitat asupra structurilor române se stabilește conform procedurilor NATO”, se arată în actul normativ.
De asemenea, șeful statului a semnat joi decretele pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 80/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și a altor acte normative și Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro
Putin recunoaște că impunerea modelului sovietic în Europa după 1945 ‘nu a fost un lucru bun’
AGERPRES/(AS — autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ștefan)
Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut joi că impunerea ‘prin forță’ a modelului sovietic în Europa de Est, după cel de-Al Doilea Război Mondial, ‘nu a fost un lucru bun’, informează AFP.
Acuzat de mulți în Europa că ar întreține ambiguitatea cu privire la opinia sa legată de istoria sovietică, Putin a făcut această declarație în contextul în care Moscova pregătește ample festivități pentru a aniversa împlinirea a 70 de ani de la victoria URSS împotriva Germaniei naziste.
‘Opțiunea (de a veni de 9 mai la Moscova) îi aparține fiecărui lider politic. Unii nu vor chiar ei să vină, admit acest lucru, alții nu au autorizație’ din partea Washingtonului, chiar dacă ‘mulți dintre ei ar dori’, a ironizat Putin.
Președintele rus, care a justificat în trecut buna fundamentare a Pactului germano-sovietic (Molotov-Ribbentrop) din 1939 sau care a calificat prăbușirea URSS drept ‘cea mai mare tragedie geopolitică a secolului al XX-lea’, s-a arătat totodată critic față de atitudinea Uniunii Sovietice conduse de Stalin după Al Doilea Război Mondial.
‘După Al Doilea Război Mondial, am încercat să impunem modelul nostru țărilor din Europa de Est și am făcut-o prin forță’, a declarat președintele rus, admițând că acest lucru ‘nu a fost un lucru bun’. ‘Trebuie s-o recunoaștem’, a spus Putin în timpul sesiunii sale anuale de întrebări-răspunsuri, transmisă în direct de televiziuni.
Șeful statului rus s-a referit la instalarea de regimuri comuniste în țările din estul Europei. Timp de aproape 40 de ani, aceste țări ale blocului socialist sau ‘blocului estic’ s-au aflat sub controlul mai mult sau mai puțin direct al Moscovei.
‘Există și astăzi ecoul’ politicii sovietice din acea epocă, a spus Putin, subliniind că SUA au făcut la fel. ‘De altfel, americanii se comportă oarecum în același mod, încercând să impună modelul lor peste tot în lume. Vor eșua și ei’, și-a exprimat convingerea liderul rus.
Tensiunile dintre Rusia și Occident, care o acuză de implicare directă în criza din Ucraina, au reaprins o vie polemică în ceea ce privește controlul impus de URSS-ul lui Stalin asupra țărilor din Europa de Est. Republicile baltice și Polonia, ocupate de trupele sovietice, se tem că războiul din Ucraina ar putea fi un preludiu la un ‘bis repetita’ al istoriei.
Recent, președintele polonez Bronislaw Komorowski a estimat că sovieticii au ‘pus în mod cert capăt ocupației hitleriste din Polonia’, însă ‘nu au adus libertatea’.
Vladimir Putin a revenit, de asemenea, asupra subiectului adoptării de către parlamentul ucrainean a unor legi ce vizează ‘desovietizarea’ Ucrainei.
Aceste legi pun pe același plan regimurile sovietic și nazist, și interzic orice ‘negare publică’ a ‘caracterului lor criminal’, precum și ‘producția’ și ‘utilizarea publică’ a simbolurilor acestora, cum sunt imnul, drapelele sau celebrele secera și ciocanul, exceptând câteva situații.
În opinia lui Putin, ‘nu existau motive pentru semnul egalității între nazism și stalinism’. ‘Chiar dacă a fost monstruos din punct de vedere al represaliilor și deportărilor unor întregi popoare, regimul stalinist nu avea scopul de a nimici’ populația, a subliniat Putin.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro