(video) Record mondial. Un tren prototip cu levitaţie electromagnetică a atins viteza de 603 km pe oră
foto si articol – stiri.tvr.ro
Un prototip al viitorului tren japonez cu levitaţie electromagnetică (maglev) a atins marţi viteza de 603 de kilometri pe oră – un record pe plan mondial, a informat compania feroviară niponă Central Japan Railways, citată de AFP.
Testul a fost efectuat cu persoane la bord în cursul dimineţii.
‘Viteza de 603 km/h a fost menţinută timp de 10,8 secunde’ în timpul traversării unui tunel, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei, care a subliniat că este o ‘premieră mondială’.
Proba a fost realizată pe o linie specială de 42,8 kilometri la Yamanashi (centrul Japoniei) unde este dezvoltat de mulţi ani acest tren ‘maglev’ . Trenul japonez cu levitaţie magnetică a atins săptămâna trecută, joi, viteza de 590 de kilometri pe oră, marcând un nou record mondial pentru acest tip de vehicul.
Trenurile maglev utilizează câmpurile magnetice pentru a-şi asigura propulsia. Spre deosebire de trenurile clasice, nu există contact cu şina, ceea ce reduce forţa de frecare şi permite atingerea unor viteze foarte mari.
Ultimul model maglev a străbătut peste un milion de kilometri în perioada de probe, potrivit companiei, care prevede deschiderea în 2027 a primei linii de tren cu levitaţie magnetică care va lega capitala Tokyo de oraşul Nagoya.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/
Aproximativ un milion de imigranţi aşteaptă să ajungă din Libia în Italia şi Malta – procuror italian
foto – Mediafax
articol – Mihai Draghici – Mediafax
Aproximativ un milion de imigranţi africani aşteaptă, pe coastele Libiei, să pornească pe mare spre Malta şi Italia, afirmă un procuror italian, în contextul în care circa 1.000 de persoane s-au înecat în ultimele zile în Mediterană.
“Potrivit estimărilor, în Libia sunt între 500.000 şi un milion de imigranţi subsaharieni şi sirieni care aşteaptă să fugă spre Europa”, afirmă Maurizio Scalia, procuror-adjunct al provinciei italiene Palermo, citat de publicaţia Il Fatto Quotidiano.
Conform serviciilor secrete italiene, tariful mediu pentru cetăţenii din Sudan şi Eritreea care vor să ajungă în Libia este de 4.000-5.000 de dolari. Din Libia spre Italia, reţelele de traficanţi cer între 1.000 şi 1.500 de dolari de persoană.
Aproximativ 1.000 de persoane s-au înecat săptămâna trecută în Marea Mediterană în încercarea de a ajunge din nordul Africii în Italia.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
Miniştrii UE au adoptat un plan în zece puncte în lupta împotriva imigraţiei ilegale
articol – Valentin Vidu – Mediafax
Miniştrii de Externe şi Interne UE şi-au dat acordul politic luni asupra unui plan de acţiune în zece puncte în lupta împotriva imigraţiei ilegale din regiunea Mediteranei, trăgând concluziile în urma a ceea ce s-ar putea dovedi cea mai mare tragedie din ultima perioadă, relatează DPA online.
Ei s-au întâlnit la mai puţin de 48 de ore după ce o ambarcaţiune s-a răsturnat în largul coastelor Libiei iar aproximativ 900 de persoane au murit înecate.
În urma unor tragedii care au avut loc anterior în Mediterana s-a promis, dar s-a făcut puţin în privinţa imigraţiei clandestine, un subiect delicat în cele 28 de state ale Uniunii.
“Sper că astăzi (luni) este punctul de cotitură în conştiinţa europeană. Să nu ne întoarcem la promisiuni fără să acţionăm”, a îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini. “Am spus de prea multe ori în trecut (că acest lucru nu se va mai repeta) niciodată”, a deplâns ea.
Mogherini a anunţat că miniştrii s-au pus de acord asupra a trei zone principale de acţiune, şi anume lupta împotriva reţelelor de trafic de persoane – prin care oamenii sunt îmbarcaţi în traversări periculoase, consolidarea efortului de salvare de vieţi pe mare şi asumarea responsabilităţii de a găzdui refugiaţi.
Planul în zece puncte, pregătit de către Comisia Europeană (CE) include consolidarea operaţiunilor UE de patrulare la Mediterana, care au fost criticate anterior că au o eficienţă redusă.
Ministrul german de Interne Thomas de Maiziere a declarat că Uniunea poate dubla bugetul lunar, în valoare de 2,9 milioane de euro, şi flota Misiunii UE de patrulare Triton. Însă comisarul pentru Migrare Dimitris Avramopoulos a declarat că este prea devreme să se facă speculaţii în privinţa cifrelor.
Unul dintre cele mai disputate elemente ale planului susţinut de către miniştri este angajamentul de a depune un “efort sistematic de a captura şi distruge vasele folosite de traficanţi”, a anunţat CE într-un comunicat.
O asemenea operaţiune presupune o dimensiune militară şi ar necesita un mandat ONU, a precizat Avramopoulos, trasând o paralelă cu Operaţiunea UE Atalanta de luptă împotriva pirateriei în largul Cornului Africii.
Alte măsuri includ un proiect de reinstalare voluntară la scară europeană, care ar putea să ofere locuri unui număr de 5.000 de persoane ce caută protecţie, potrivit lui de Maiziere.
Însă imigranţii ilegali din motive economice sau din alte motive care nu sunt considerate un risc în ţările de origine ale acestora vor fi trimişi rapid înapoi, potrivit propunerii.
Planul prevede totodată amprentarea tuturor imigranţilor, acordarea unei asistenţe Italiei şi Greciei în procesarea solicitărilor de azil şi colectarea de informaţii despre fluxuri migratorii în anumite ţări-cheie.
În plus, UE plănuieşte să-şi consolideze prezenţa în ţările vecine Libiei, ca Niger, cu scopul de a lupta împotriva fluxurilor migratorii. Libia este principalul punct de plecare a bărcilor cu imigranţi ilegali către Europa, în contextul în care criza internă care devastează ţara nord-africană împiedică controlul eficient la frontiere.
Potrivit propunerilor CE, organizaţiile de poliţie şi justiţie din UE urmează, de asemenea, să colaboreze în vederea colectării de informaţii despre traficanţi de persoane şi reţele de trafic.
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/externe/ministrii-ue-au-adoptat-un-plan-in-zece-puncte-in-lupta-impotriva-imigratiei-ilegale-14131597
Republica Moldova plănuieşte o modernizare radicală a forţelor armate: O nouă bază militară, creşterea numărului de militari şi achiziţia de artilerie
foto – activenews.ro
articol – Valentin Vidu – Mediafax
Republica Moldova plănuieşte să achiziţioneze tehnologie în domeniul Apărării şi să creeze o nouă bază militară, iar noul Guvern de Chişinău speră să obţină ajutor de la parteneri, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.
Autorităţile moldovene plănuiesc o modernizare radicală a forţelor armate, a anunţat noul ministru al Apărării Viorel Cibotaru. El aşteaptă asistenţă externă în acest efort. Într-un interviu pentru un post de televiziune, Cibotaru şi-a exprimat speranţa că, în lumina situaţiei geopolitice complicate provocate de războiul civil care devastează Ucraina vecină, partenerii ţării sale vor fi interesaţi de o eficientizare a armatei moldovene.
În opinia ministrului, este necesar ca militarii să poată interveni în mod operativ în situaţii de urgenţă.
El a făcut acest anunţ într-o perioadă în care bugerul alocat armatei reprezintă 0,3% din PIB şi abia ajunge pentru hrana şi cazarea militarilor.
Chişinăul a prezentat recent sugestii în vederea unei iniţiative NATO care ar putea să conducă la o îmbunătăţire a Apărării, în contextul în care războiul civil din Ucraina s-a apropiat de frontiera cu Republica Moldova.
“Dorim ca Republica Moldova să participe la o soluţionare a problemelor provocate de situaţia geopolitică actuală”, a declarat Cibotaru, referindu-se la formarea militarilor şi asistenţă tehnică.
Ministrul a anunţat totodată că, până în 2018, urmează să fie construită o nouă bază militară, care va “arăta complet diferit faţă de vechile barăci sovietice” rămase în această fostă republică sovietică de pe vremea URSS.
Ţara are nevoie în special de artilerie, a precizat el.
Cibotaru argumentează, de asemenea, că ameninţările reprezentate de conflictul armat din Ucraina au făcut necesară o nouă dezbatere politică despre actualul statut neutru al Republicii Moldova.
- Păreri împărţite la Chişinău
Partidul Comuniştrilor din Republica Moldova (PCRM), pe a cărui susţinere se bazează noul Guvern minoritar al premierului Chiril Gaburici, nu vede cu ochi buni o apropiere de NATO. Vladimir Voronin, fost preşedinte al ţării în perioada 2001-2009 şi liderul comuniştilor moldoveni proruşi, a ameninţat cu retragerea sprijinului acordat Executivului de către formaţiunea sa.
În perioada în care a condus ţara, Voronin a redus efectivele militare cu 2.000 de militari, la 6.500, şi a propus inclusiv dizolvarea armatei, pentru a arăta Moscovei că Chişinăul este neutru.
Un politolog moldovean, Ion Manole, de la Promo-Lex, un ONG, consideră că o apropiere de NATO este singura posibilitate de garantare a securităţii naţionale. “Republica Moldova este o ţară mică şi nu se poate proteja singură de agresori externi”, a declarat el pentru DW.
O problemă majoră este prezenţa a trei armate pe teritoriul moldovean, şi anume armata naţională, cea a regiunii separatiste Transnistria şi a unităţi ruseşti staţionate în această regiune, nerecunoscută internaţional dar care este susţinută de Moscova în mod deschis.
În aceste condiţii, apreciază Manole, securitatea şi stabilitatea ţării sale sunt în pericol. O modernizare a armatei moldovene ar putea fi “utilă” în vederea apărării, subliniază el.
Fostul ministru al Apărării Victor Gaiciuk s-a pronunţat în favoarea modernizării forţelor armate, însă şi el a criticat apropierea Chişinăului de NATO.