Cristian Pârvulescu, reacții virulente față de modificările propuse de Kovesi: ”Asistăm la un asalt asupra drepturilor omului de nedescris”
foto – psnews.ro
articol – Cristian Petcu
În cursul zilei de luni, în spațiul public, a apărut un document semnat șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, în care regăsim două propuneri controversate de modificare a Constituției în sensul în care arestul preventiv să fie mărit de la 24 la 72 de ore și respectiv limitarea imunității parlamentare doar la declarații politice.
Pornind de la aceste două propuneri făcute de Direcția Națională Anticorupție, PSnews.ro l-a contactat pentru un punct de vedere pe profesorul Cristian Pârvulescu, președintele asociației Pro Democrația.
Politogul a punctat pentru PSnews.ro că, în primul rând, nu știe în ce calitatea DNA face astfel de propuneri și că din punctul său de vedere, DNA, alături de CSM, par să își depășească binișor prerogativele constituționale.
Cristian Pârvulescu a mai precizat că există o problemă serioasă în ceea ce privește principiul separației puterilor în stat și s-a întrebat dacă în România există ”puteri sau autorități”.
”Totul este drastic, nu numai propunerile DNA pe care nu știu în ce calitate le face, dacă mă întrebați. Dar și propunerile CSM care, din punctul meu de vedere, își depășește binișor prerogativele constituționale arată că în România avem, în momentul de față, o dezechilibrare a raporturilor între puteri, o dezechilibrare care a fost evidențiată și de ultima decizie a Curții Constituționale publicată vineri și care de atunci a făcut prima pagină a presei. De ce? Pentru că acolo este evident o tensiune constituțională între puteri și autorități în stat.
Dacă veți citi decizia Curții Constituționale, veți vedea că, deși începe prin citarea art. 1 alin. 4 din Constituție care introducea în 2003 principiul separației puterilor în stat, în momentul în care se pune problema conflictului dintre Justiție, Înalta Curte și ministerul Public și Senat, se vorbește despre autorități.
Deci, avem o problemă serioasă din acest punct de vedere. Avem puteri sau avem autorități în acest stat? Puterile și autoritățile sunt diferite și am să vă explic de ce. Autoritatea se exercită în numele unei puteri iar în 1991 în viziunea constituționaliștilor de atunci, a adunării constituante, puterea era emanată la popor și era exercitată de președinte, prin intermediul autorităților. Din 2003 lucrurile s-au schimbat. Există separația puterilor în stat. Ei, și dacă există separația puterilor în stat, DNA ce putere reprezintă? DNA reprezintă puterea executivă. Parchetul reprezintă Justiția. Ministerul Public, așa cum îl veți găsi în Constituție, reprezintă interesul Executivului și după cum foarte bine știți, DNA funcționează în cadrul ministerului Public, nu este puterea judecătorească.
Ca urmare, cererile DNA, din punctul meu de vedere, sunt, dincolo de aspectul evident securitar al lor, faptul că denotă o viziune ultra conservatoare în ceea ce privește societatea în care reținerea și arestarea sunt instrumente principale, care din punctul meu de vedere, pun în discuție drepturi esențiale ale omului, unul dintre ele este dreptul la libertate. Noi trebuie să protejăm drepturile și libertățile cetățenești. Viziunea cu care vine DNA este o viziune conservatoare în care drepturile trebuiesc limitate la maximum, pentru că oamenii sunt suspecți. Oamenii, eu, dumneavoastră, cei care ne vor citi, suntem suspecți. Și pentru că suntem suspecți, organele care exercită controlul trebuie să aibă la dispoziție un timp suficient pentru a ne verifica.”, a precizat liderul Pro Democrația într-o reacție oferită pentru PSnews.ro.
cititi mai mult pe http://psnews.ro/exclusiv-cristian-parvulescu-reactii-virulente-fata-de-modificarile-propuse-de-kovesi-asistam-la-un-asalt-asupra-drepturilor-omului-de-nedescris/
Cu 2,5% din PIB alocate educaţiei, România este la coada clasamentului lumii în privinţa finanţării şcolii
foto – zf.ro
articol – Corina Mirea – zf.ro
România continuă să se plaseze în coada clasamentului lumii la capitolul cheltuieli cu învăţământul, fiind devansată de ţări precum Bulgaria, China sau Indonezia.
În ciuda promisiunilor de a face din învăţământ o prioritate, în ciuda evidentei decăderi a sistemului, finanţarea rămâne jos de tot în comparaţie cu nevoile, dar şi cu alocările pe care alte ţări le acordă educaţiei.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), în 2013 în sistemul public de învăţământ au ajuns bani echivalent cu doar 2,5% din PIB, iar, potrivit legii bugetului, în 2014 sistemul educaţional a primit 3,2% din PIB. Pentru 2015 bugetul alocat educaţiei este echivalentul a 3,7% din PIB.
Deşi oamenii politici au promis şi au şi introdus în normele legislative un prag de 6% din PIB care să meargă de la bugetul de stat către educaţie, în ultimii ani sumele investite în învăţământul românesc nu au trecut niciodată de 4%. În acelaşi timp, fiecare ministru care a trecut pe la educaţie şi fiecare guvern care a condus ţara au ţinut să le reamintească alegătorilor că educaţia este o prioritate. Acest lucru nu se vede nici măcar pe hârtie, întrucât, în ciuda creşterii bugetului acordat pentru învăţământ, în 2015 reprezintă doar 3,7% din PIB, potrivit raportului de activitate al fostului ministru al educaţiei Remus Pricopie (în funcţie din 2012 până la finalul lui 2014). Tot acelaşi raport arată că în 2014 doar echivalentul a 3,2% din PIB a mers către educaţie (în jur de 21 de mld. lei).
„Tot timpul învăţământul a primit în jur de 3% din PIB, deşi legea spune că ar trebui să vorbim despre un 6%. Se pare că nu dorim să avem o populaţie educată şi că, într-adevăr, privim aceste bugete ca pe o cheltuială, în loc să fie gândite ca o investiţie cu barometru de eficienţă“, este de părere Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).
El susţine că investiţiile din sistemul educaţional românesc sunt cu atât mai de neînţeles cu cât mare parte din sumele care se atribuie instituţiilor de învăţământ publice se întorc la buget fie prin TVA impus la bunurile achiziţionate, fie prin taxele cu salariile profesorilor, cea mai mare cheltuială a unei şcoli sau universităţi (circa 70% din bugetul total). România are una dintre cele mai mari praguri de taxare a muncii, chiar şi în condiţiile reducerii CAS cu cinci puncte procentuale anul trecut, astfel că, pe lângă salariul net care ajunge în buzunarele angajaţilor români, aceştia mai reprezintă o cheltuială suplimentară de cel puţin 40% pentru cei care le plătesc salariile.
Cel mai mare investitor în educaţie din lume este Suedia, care acordă instituţiilor de învământ public bugete care reprezintă 7% din PIB-ul ţării, fiind urmată îndeaproape de Finlanda şi Belgia. România este însă prima ţară într-un top al celor mai slabe investiţii din educaţie, acordând anual bugete de două ori mai mici ca cele din Germania, Spania sau Polonia. „Investiţiile în educaţie se măsoară greu şi diferă în funcţie de modul în care sunt raportate.
cititi mai mult pe http://www.zf.ro/eveniment/cu-2-5-din-pib-alocate-educatiei-romania-este-la-coada-clasamentului-lumii-in-privinta-finantarii-scolii-14119678
(video) Trei români au fost premiaţi cu AUR la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva
foto – servuspress.ro
articol – stiri.tvr.ro
Inteligenţa românească primeşte din nou recunoaştere internaţională. Trei români au cucerit medalii de aur la Salonul de Inventică de la Geneva.
Remi Rădulescu a fost selectat pentru a şasea oară să participe la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva. A câştigat aurul cu o invenţie salvatoare de vieţi. Este vorba despre un dispozitiv mecanic de închidere a gazelor. Oprirea gazelor se produce automat dacă se întrerupe curentul.
Alţi doi cercetători din vestul ţării au fost şi ei premiaţi la Geneva. Este vorba despre timişoreanca Narcisa Mederle, doctor în medicină veterinară şi inginerul devean Birtok Băneasa.
Narcisa Mederle a descoperit un supliment alimentar ce previne o boală care decimează albinele, în timp ce Birtok Băneasa a obţinut aur pentru o aplicaţie pentru alimentarea cu lichid de parbriz în benzinării. Astfel, se va renunţa la sticlele de plastic în care se vinde acum acest produs.
Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva din acest an a reunit peste 1.000 de invenţii, iar România a fost prezentă cu 25 de patente, a transmis corespondentul TVR Ramona Boroşovici.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/