DOSARUL REFERENDUMULUI: DNA cere pedeapsă cu executare pentru Liviu Dragnea

liviu-dragnea-victor-ciupuliga

foto. – Mediafax
articol – Catalin Lupasteanu – Mediafax

Procurorii anticorupţie au cerut miercuri la ICCJ condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumului la o pedeapsă cu executare, susţinând că martorii propuşi de apărarea lui Dragnea au vorbit înainte de audieri cu acesta pentru a-şi pune în acord declaraţiile.

Pe de altă parte, Liviu Dragnea a spus, când a ajuns la instanţa supremă, că nu a găsit în rechizitoriul procurorilor nicio probă pentru faptele pentru care este judecat.

“Sper să fiu achitat, pentru că n-am găsit în rechizitoriu vreo probă prin care să se dovedească că aş fi făcut faptele pentru care am fost trimis în judecată”, a afirmat Liviu Dragnea.

Reprezentantul DNA, prezent miercuri la dezbaterile finale din dosarul Referendumului, le-a cerut judecătorilor instanţei supreme ca Livu Dragnea să fie condamnat la o pedeapsă cu executare în acest caz.

“Considerăm că martorii propuşi în apărare au discutat înainte de termen cu inculpatul pentru a cădea de acord cu ce să spună în instanţă”, a menţionat procurorul.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

“Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
În dosarul Referendumului, la termenul din 11 martie, au fost audiaţi ca martori premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşă.

cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/dosarul-referendumului-dna-cere-pedeapsa-cu-executare-pentru-liviu-dragnea-14137851

Președintele Camerei Executorilor Judecătorești, Dorina Gonț și alte trei persoane, arestate pentru evaziune fiscală

dorina-gont

foto – romaniajournal.ro
articol – AGERPRES/(AS — autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin)

Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a Dorinei Gonț și a lui Radu Abagiu, Adrian Mihai și Ciprian Nistor, aceștia fiind acuzați într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul se ridică la circa trei milioane de euro.

Președintele Camerei Executorilor Judecătorești, Dorina Gonț, și omul de afaceri Ciprian Nistor, precum și ceilalți doi inculpați pot contesta decizia în termen de 48 de ore de la comunicare.

“Dispune arestarea preventivă a inculpaților Dorina Gonț, Radu Abagiu, Adrian Mihai și Ciprian Nistor pe o perioadă de 30 de zile, începând de la data punerii în executare a mandatelor de arestare. În baza art. 229 Cod procedură penală încunoștiințează de îndată Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Voluntari, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire față de minorul (…), aflat în întreținerea inculpatului Ciprian Nistor.

Pronunțată în camera de consiliu azi, 22.04.2015, ora 09,00″, se arată în minuta deciziei CAB.

În acest dosar, polițiștii au efectuat luni 15 percheziții în București, Ilfov și Ialomița.

“Activitățile sunt efectuate într-o cauză penală ce vizează activitatea infracțională a lucrătorilor unui birou de executor judecătoresc și a reprezentanților a 10 de societăți comerciale, ce sunt bănuiți de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, săvârșită prin sustragerea de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, prin evidențierea unor operațiuni comerciale fictive”, se arată într-un comunicat al Poliției Române.

Polițiștii și procurorii au pus sechestru pe mai multe conturi ale unor firme și pe unele imobile.

Conform unor surse judiciare, biroul executorilor judecătorești la care s-au efectuat perchezițiile aparține lui Lucian și Dorina Gonț iar imobilele vizate în vederea instituirii sechestrului aparțin familiei Gonț.

Aceleași surse precizează că trei societăți comerciale foloseau servicii fictive ale unor firme din domeniul IT, consultanță și marketing, iar banii erau transferați prin intermediul a șapte societăți fantomă în Cipru, ulterior banii întorcându-se în țară în conturile societăților menționate.

Bugetul statului ar fi fost prejudiciat cu aproximativ trei milioane de euro prin comiterea acestor infracțiuni, în perioada 2011-2014.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Comisia Europeană mimează dialogul cu societatea civilă pe subiectul fracturării hidraulice

bruxelles-spargere-de-party-400x300

foto – Activisti antifracturare protesteaza in cadrul evenimentului de lansare al Retelei de Studiu a Hidrocarburilor Neconventionale, Bruxelles, 23 februarie – farafracturare.ro
articol – Sinteza realizată de Mihaela Popescu, Agora for Life, Belgia
Adnotari: Maria Olteanu, Asociatia T.E.S.L.A (Tranzitie Energetica, Sustenabila, Locala, Autonoma)

Corporate Europe Observatory si Friends of the Earth Europe au dat publicitatii un raport care analizeaza componenta noului grup de lucru la nivel de CE, grup infiintat in vara anului trecut si intitulat pompos European Science and Technology Network on Unconventional Hydrocarbon Extraction.

Raportul evidentiaza ceea ce am sustinut si noi, cei care am participat la aceste intalniri: faptul ca raportul de forte intre societatea civila si lobby-ul extrem de puternic al industriei de petrol si gaze este total inegal. Daca la prima intalnire, de anul trecut, erau prezente cca 400 de persoane, dintre care doar 5 erau din partea societatii civile ( ceea ce avea sa contureze deja imaginea a ceea ce urma sa insemna acest grup consultativ), intalnirea pe grupurile de lucru, care a avut loc la sfarsitul lunii februarie nu a mai lasat loc de indoieli: reteaua este clar dominata de reprezentatnti ai industriei de profil, aceasta nefiind, in fapt, decat un alt grup de lobby pentru fracturarea hidraulica.

De la piedicile puse in calea celor care au vrut sa participe la intalniri (nealocarea unui fond minim pentru reprezentantii societatii civile, necesar acoperirii cheltuielilor de deplasare, ceea ce face ca activistii sa faca eforturi insemnate pentru a fi prezenti la intalniri), pana la numirea reprezentantilor industriei drept coordonatori ai grupurilor de lucru, atitudinea organizatorilor acestei retele a fost clar partinitoare.

„Reteaua este compusa din 74 membri, dintre care 14 sunt din partea CE. Din cei 60 membri, mai putin de 10% privin din societatea civila, mai mult de 70% au interese financiare legate strans de industria de fracturare, doua treimi din organizatiile si cercetatorii inscrisi au legaturi cu industria de profil. Toate cele cinci grupuri de lucru au drept coordonatori sustinatori ai fracturarii, unii dintre ei militand in trecut impotriva masurilor de siguranta in domeniu.”

Asa cum subliniaza si raportul, acest lucru submineaza increderea (daca mai exista vreun pic de incredere) cetatenilor in capacitatea si intentia Comisiei de a pune interesul cetatenilor UE mai presus de interesul industriei.

Grupurile principale de lucru sunt:

“Exploration, demonstration and production projects in the EU”

“Emerging technologies for well stimulation”

Fiecare având subgrupuri de lucru, organizate tematic, pe teme agreate de proponenții fracturării, fără a lua în considerare sugestiile societății civile, propuse la prima întâlnire a rețelei, din data de 23 februarie.

Scopul cu care aceasta retea a plecat la drum a fost acela de a culege informatii despre fracturarea hidraulica in Europa si de a analiza si prioritiza cele mai atractive tehnologii de fracturare, adaptate continentului european. Unul dintre grupuri si-a propus chiar, drept scop, „crearea unei atitudini prietenoase fata de combustibilii fosili”, in conditiile existentei strategiei Europa 2020, dar si a multiplelor studii care spun clar ca omenirea are nevoie sa ase peste 80% din hidrocarburile fosile pentru a evita cresterea temperaturii globale cu peste 4 grade Celsius pana la finalul secolului.

Reteaua, constutuita sub egida Comisiei Europene, „beneficiaza” de participarea mai multor Directorate Generale: DG Environment, DG Energy, DG Clima, DG Research, DG Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, Joint Research Centre.

Ca si procente, 40% din cei 70% sunt chiar reprezentanti ai marilor companii petroliere: Shell, Total, ExxonMobile, GDF Suez, PGNiG, Encana, Cuadrilla, companii care fac presiuni extrem de puternice pentru extinderea fracturarii in Europa, mizele financiare fiind foarte mari. Cat despre reprezentantii mediului stiintific, acestia sunt in strabnsa legatura cu industria: Nicolae Anastasiu, de la Univ Bucuresti, vesnic insotitor al delegatiilor Chevron la diverse intalniri, Stanislas Nagy (Universitatea de Stiinte si Tehnologie din Cracovia) si Juan Llamas (Universitatea Politehnica din Madrid) au colaborat cu platforma de lobby Shale Gas Europe, deci „impartialitatea” lor este, cu siguranta, mai presus de orice dubiu!

Ca totul sa capete un caracter grotesc, la conducereea tuturor grupurilor de lucru au fost numiti reprezentanti ai industriei sau lobbisti cunoscuti, aici Comisia nemaiincercand sa pastreze aparenta de neutralitate:

– Eric Vaughan, Cuadrilla Resources

– Malcolm Rice Jones, ConocoPhillips

– Alwyn Hart, Agentia de Protectia Mediului din UK (rol important in stabilirea agendei pro-fracturare in Marea Britanie, legaturi stranse cu Cuadrilla)

– Grzegorz Pieńkowski, Institutul Geologic Polonez (sustinator asiduu al beneficiilor aduse de gazele de sist si de fracturarea hidraulica)

-François Kalaydjian, Institutul Francez de Petrol si Energii Noi (legaturi foarte stranse cu Total si Repsol)

La recomandarea Ombudsmanului European, conform caruia componenta grupurilor de lucru ar trebui sa fie echilibrata, CE a replicat ca aceasta retea nu are decat rolul de „a strange, analiza si revizui informatiile”, in conditiile in care polonezul Grzegorz Pieńkowski, conducatorul unuia dintre grupuri, sustine ca aceasta retea este un grup consultativ menit sa asigure CE datele necesare pe care sa-si intemeieze deciziile viitoare legate de resursele neconventionale.

Deja reprezentantii celor doua ONG-uri care lupta impotriva fracturarii hidraulice la Bruxelles, Friends of the Earth Europe si Food and Water Watch au anuntat ca se retrag din cadrul acestei retele, alagand sa protesteze printr-o plecare demonstrativa de la prima intalnire a retelei, desfasurata pe 23 februarie, la Bruxelles. Cele doua ONG-uri au anuntat ca vor continua demersurile impotriva Comisiei Europene prin intermediul Ombudsman-ului. Cativa reprezentanti ai ONG-urilor, printre care delegatia din Romania este cea mai numeroasa, au decis sa ramana in continuare in cadrul retelei, pentru a documenta ceea ce se intampla in cadrul sau si a furniza retelei studii pertinente care arata pericolul extrem de ridicat al fracturarii hidraulice.

In aceste conditii, putinii reprezentanti ai societatii civile au de dus o lupta extrem de dificila cu numerosii si puternicii reprezentanti ai industriei, pe de o parte si cu membrii Comisiei, pe de alta parte, reuniti de aceeasi parte a baricadei – fracturare cu orice pret. La aceasta data, reprezentantii societatii civile sunt din Romania, Lituania si Belgia.

Si cotidianul britanic The Guardian analizeaza pozitia duplicitara a Comisiei Europene intr-un articol bine documentat.

articol preluat de pe http://farafracturare.ro