Senatul a adoptat legea partidelor politice, prin care un partid se poate înfiinţa cu trei membri
foto – Mediafax
articol – Valentina Postelnicu – Mediafax
Plenul Senatului a adoptat, miercuri, cu 100 de voturi “pentru”, 9 voturi “împotrivă” şi o abţinere, propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.14/2003, care stabileşte, între altele, că un partid se poate înfiinţa doar cu trei membri.
Iniţiatorii propunerii legislative sunt toţi membrii comisiei de cod electoral. Senatorii nu au depus amendamente la acest proiect.
Comisia a întocmit un raport de admitere, cu includerea observaţiilor Consiliului Legislativ.
Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.14/2003 face parte, potrivit raportului comisiei, din pachetul de legi cu care comisia comună de cod electoral a fost sesizată în vederea dezbaterii şi adoptării unui cod electoral care să reflecte noile realităţi politico-sociale, conturate în ultimii ani, ca o consecinţă a modificărilor legislative în materie electorală, adaptate ulterior revizuirii Constituţiei, în 2003.
Un obiectiv important al comisiei de cod electoral a fost “eliminarea barierelor administrative la înregistrarea unui partid”, potrivit raportului.
“Astfel, o modificare de substanţă, care valorifică principiul constituţional al pluralismului politic, este cea privind lista semnăturilor de susţinere, care se propune să cuprindă cel puţin trei membri fondatori, faţă de 25.000 de membri fondatori (domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe, aşa cum prevedea legea în vigoare). De asemenea, prin consens politic, s-au eliminat prevederile care leagă organizarea internă a partidelor de organizarea administrativ teritorială a ţării. Astfel, se creează posibilitatea de a înfiinţa partide locale, independent de diviziunea adminstrativ-teritorială existentă, ceea ce va avea un rol însemnat în dinamizarea vieţii politice la nivel local”, se precizează în raportul comisiei de cod electoral.
Se propune, de asemenea, reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri, pentru toate tipurile de alegeri.
Iniţiativa legislativă urmăreşte modificarea unuia dintre criteriile privind constatarea inactivităţii unui partid politic.
Astfel, desemnarea de candidaţi, de către un partid politic, singur sau în alianţă, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale.
Membrii comisiei au mai stabilit că este excesiv să fie dizolvat, pe cale judecătorească, un partid politic, pe considerentul că nu au fost îndeplinite obiectivele politice stabilite, conform articolului 1 şi 2 din lege, dacă partidul nu obţine, la două alegeri generale succesive, un număr de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional pentru candidaturile depuse în următoarele scrutinuri: consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor, Senat. Astfel, s-a decis abrogarea articolului 48 din lege.
Printre modificările aduse de propunerea legislativă se mai află eliminarea codului numeric pesonal (CNP-ului) din lista semnăturilor de susţinere a membrilor fondatori.
Legea urmează să ajungă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro
Bacşişul va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat. Cum se vor impozita banii oferiţi voluntar de clienţi
articol – Mediafax
Guvernul a decis să legifereze bacşişul, care va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat, decizia fiind luată prin ordonanţă de urgenţă aprobată miercuri şi urmând să fie aplicată de la data publicării actului în Monitorul Oficial.
Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.
Este interzis firmelor să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Sumele încasate suplimentar, înregistrate fiscal şi contabil, se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.
Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.
Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacşişul nefiind cuprins în sfera TVA.
Dacă se decide repartizarea către salariaţi, se impozitează veniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin reţinere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate.
La ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, sunt înregistraţi într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.
Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, se aprobă prin ordin al ministrului Finanţelor Publice până vineri, 17 aprilie 2015.
La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, angajaţii operatorului economic sunt obligaţi să prezinte sumele de bani aflate asupra lor.
Dacă diferenţa constatată de inspectorii fiscali este de până 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu avertisment.
Pentru diferenţe peste 1%, dar până în 100 lei, se aplică amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. În cazul unei diferenţe între 100 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat, amenda este cuprinsă între 10.000 lei şi 15.000 lei, iar dacă este peste 1% amenda urcă la 20.000 lei şi se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de doi ani.
Dacă diferenţa este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1% inclusiv, amenda este între 20.000 lei şi 25.000 lei, iar dacă depăşeşte 1% sancţiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/economic/bacsisul-va-fi-evidentiat-pe-un-bon-fiscal-separat-cum-se-vor-impozita-banii-oferiti-voluntar-de-clienti-14138562
Camera Deputaţilor a decis ca 10 Mai să fie zi de sărbătoare naţională
articol – Alina Novaceanu – Mediafax
Camera Deputaţilor a decis, miercuri, ca 10 Mai să fie zi de sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
Deputaţii au adoptat cu, 294 de voturi “pentru”, unul “împotrivă” şi şase abţineri, un proiect de lege în acest sens, iniţiat de senatorul PNL Puiu Haşotti.
Proiectul prevede că Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, celelate autorităţi centrale organizează manifestări cu prilejul sărbătoririi acestei zile în limita alocaţiilor bugetare prevăzute.
Liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a spus că sunt momente în istoria unei ţări care sunt dincolo de patimi politice, iar acesta este unul dintre ele.
Deputatul PNL Gigel Ştirbu a spus că este poate un arc peste toate dezbaterile politice între partidele parlamentare. “România este singurul stat din UE care şi-a căpătat statutul de stat independent şi nu şi-l serbează. Vot istoric al acestei instituţii. Votul dumneavostră arată că sunteţi adevăraţi români, patrioţi, fii ai acestei naţii”, a spus Ştirbu.
Proiectul a fost respins de Senat, însă a fost adoptat de Camera Deputaţilor, care este for decizional.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro