(video) Dosar de politician: Senatul și-a pătat obrazul în dosarul lui Șova
foto – captura video – youtube.com
articol – b1.ro
Astăzi o să vorbim despre demnitate și onoare în politică. O să vorbim despre cazul Șova.
Povestea este simplă: Senatul României s-a comportat penibil și s-a decredibilizat aproape o lună ca să îl salveze pe liderul PSD Dan Șova de la arestare.
Oare de ce majoritatea românilor consideră că politicienii români sunt oameni fără onoare? E suficient să urmărești declarațiile care clamează dreptul de a fi deasupra legii, reacțiile isterice la televizor când își apără corupții, într-un cuvânt, tupeul.
Politicienii cred despre ei că sunt supraoameni, că justiția, legile și regulile muritorilor de rând nu trebuie să li se aplice. Mai mult, regulile interne de partid sunt făcute doar pentru fraieri. Pentru că și în partide există șmecheri și fraieri.
Cazul lui Dan Șova ne lămurește în primul rând asupra relației dintre șmecherul politic și HJustiției, care pentru șmecher trebuie să fie musai o justiție relativă.
Șova ține cu dinții de scaunul de senator pentru că asta e garanția sa de libertate. Senatul îl protejează atât prin votul din plen împotriva arestării, cât și prin toate tertipurile legate de redactarea sau neredactarea hotărârii de respingere a solicitării de reținere.
articol preluat de pe http://www.b1.ro/
(video) Primaria Navodari, obligata de CEDO sa construiasca o groapa cu deseuri toxice langa malul marii. Cum a fost posibil
“Decizia CEDO in cazul depozitului de materiale toxice impus oamenilor din Navodari m-a scos din minti. Am intrat pe site-ul lor, cautand sa vad daca ar fi avut competenta sa judece asa un caz, care seamana mai devgraba a mecanism ISDS. Dar uitati peste ce am dat. Si cica se numeste Curtea Europeana a Drepturilor Omului… Dreptul de a muri otravit.
Ca sa vedeti cat de mult urmareste sa restaureze dreptatea oamenilor (singurele ei decizii sunt pe partea de retrocedarea proprietatilor – chiar si cu date false, cum a fost cazul fostului sediu al Inst de Etnografie si Folclor, da, este un tribunal cu o logica cat se poate de capitalista), iata sentinta intr-un caz in care un cetatean Italian, Smaltini, da in judecata statul Italian, pentru ca s-a imbolnavit de leucemie de la o uzina siderurgica. Bineinteles, CEDO a respins plangerea ei, ca inadmisibila, pe motiv ca nu se poate stabili o legatura cauzala intre emisiile de la uzina siderurgica!!!
Bineinteles ca nu au mers mai departe sa investigheze daca statul italian a luat masurile necesare pentru a proteja sanatatea cetatenilor sai.
Dar cui ii pasa de sanatatea oamenilor? Sa fie industrie, sa avem crestere economica. Asta ne-o urla constant toate institutiile internationale.
Va dati seama ca daca, in ipoteza ca se va constui acest depozit la Navodari, oamenii se vor imbolnavi si vor merge la CEDO, CEDO ar trebui sa decida impotriva sa insasi, ca e singurul vinovat (alaturi de primarul spagar, dar care macar e la puscarie) de imbolnavirea acestor oameni. Iar cazul nu ar mai fi X contra statul y, ci direct x contra CEDO.
Halal justitie…
P.S. Repostez alt articol despre povestea absolut naucitoare a deciziei CEDO de a transforma Navodariul si litoralul romanesc intr-o groapa de gunoi a Europei.”
Maria Olteanu
articol preluat de pe https://www.facebook.com/
Primaria Navodari, obligata de CEDO sa construiasca o groapa cu deseuri toxice langa malul marii. Cum a fost posibil
foto si articol – stirileprotv.ro
Judecatorii de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului au luat o decizie surprinzatoare. Primaria Navodari este obligata sa construiasca o groapa de deseuri toxice, la doi pasi de malul marii.
Cei care si-au cautat dreptatea la CEDO sunt niste italieni nemultumiti ca li s-a blocat investitia.
Localnicii si-au exprimat dezacordul, printr-un referendum, fata de infiintarea gropii. Iar primarul care a eliberat autorizatiile a fost condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru abuz in serviciu si coruptie, tocmai in urma acestei afaceri.
Depozitul ar fi trebuit sa se intinda pe 150.000 de metri patrati, la cativa kilometri de statiunea Mamaia si tabara de la Navodari. In el, in fiecare zi, s-ar procesa peste 600 de tone de deseuri toxice aduse din toata Europa: pacura, ulei industrial, azbest, cianuri sau clei, spun autoritatile locale.
Mihaela Candea, organizatia Mare Nostrum: “Noi nu ne dorim sa devenim aici, pe litoralul romanesc, o groapa de gunoi pentru altii. Aceste deseuri trebuie neutralizate acolo unde au fost produse, mai ales daca vorbim despre deseuri produse de alte tari.”
Localnici din Navodari au organizat proteste si chiar un referendum, iar 70 % dintre ei s-au declarat impotriva construirii depozitului.
Investitia a fost blocata in cele din urma, iar primarul care a aprobat autorizatiile firmei italiene a fost condamnat la inchisoare pentru abuz in serviciu si coruptie tocmai in urma acestei afaceri. Surprinzator, Primaria Navodari a primit o veste zdrobitoare.
Investitorii italieni s-au plans la CEDO, iar judecatorii le-au dat dreptate, ceea ce inseamna ca autoritatile locale sunt obligate sa emite autorizatii pentru constructia gropii de deseuri toxice.
Florin Chelaru, primar Navodari: “Mi se cere ca in maxim trei luni de la hotararea definitiva eu sa semnez autorizatia de constructive a acestui centru de deseuri industriale. va spun sincer ca la acest momeht nu imi dau seama cum a putut statul roman sa va apere cauza sa-si apere cauza.”
Acesta nu este singurul scandal iscat de deseurile aduse de oamenii de afaceri italieni in tara noastra. In Portul Constanta a ajuns din Italia, nava Volgobalt, incarcata cu 2700 de tone de deseuri menajere, medicale sau chiar toxice care urmau sa fie arse la noi. Nava a fost intoarsa intr-un final.
In cazul gropii de la Navodari, autoritatile vor ataca decizia la Marea Camera a Curtii Europene.
articol preluat de pe http://stirileprotv.ro
Judecătorul Stan Mustaţă, condamnat la zece ani şi opt luni de închisoare pentru corupţie. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.
foto – Mediafax
articol – Otilia Ciocan – Mediafax
Judecătorul Stan Mustaţă, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca,a fost condamnat, vineri, la zece ani şi opt luni de închisoare, în cazul grefierei Mariana Curea, complicea magistratului, fiind aplicată o pedeapsă de patru ani şi patru luni de închisoare.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au dispus ca din pedeapsa de zece ani şi opt luni, aplicată lui Stan Mustaţă, să fie scăzută perioada în care acesta a fost reţinut şi arestat preventiv sau la domiciliu, respectiv între 20 aprilie 2014 şi 10 martie.
În acelaşi dosar au fost judecaţi şi Ion Boraciu, Florian Alexandru şi Ciprian Moraru. Prin intermediul primilor doi, Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora. Cel de-al treilea bărbat a fost trimis în judecată pentru că ar fi dat bani pentru a obţine o sentinţă favorabilă.
În urma analizării probelor de la dosar, judecătorii i-au condamnat pe Boraciu la nouă ani de închisoare, pe Alexandru la şase ani şi patru luni, iar pe Moraru la doi ani.
Decizia de vineri a CAB nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.
Stan Mustaţă, fost judecător al Curţii de Apel Bucureşti, este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă.
Pe parcursul procesului, Stan Mustaţă le-a spus judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti că este “băutor de vin” şi că, dacă nu ar fi consumat alcool, ar fi conştientizat “pericolul” şi nu ar mai fi ajuns în boxa acuzaţilor.
Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost “fabricat artificial”, pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA.
“A spus-o şi procurorul şef al DNA. Din comportamentul meu nu rezultă aşa ceva. Boraciu (intermediar al mitei, potrivit anchetatorilor – n.r.) a zis că aş tergiversa dosarul, nu eu. Nu l-am sprijinit pe Voiculescu, nu l-am favorizat. Nu am fost nici pro, nici împotriva lui”, afirma Mustaţă.
Surse judiciare declarau, pentru MEDIAFAX, că la nivelul fostului Parchet Naţional Anticorupţie se ştia încă din 2005 că judecătorul Stan Mustaţă cerea între 5.000 şi 7.000 de euro de la persoane vizate în dosarele penale pe care le judeca, iar în 2008 o colegă a magistratului s-a plâns de atitudinea lui.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în 8 mai 2014, să îl suspende din magistratură pe judecătorul Stan Mustaţă.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/