Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea II-a)
foto – curiosidades.batanga.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.
partea I-a https://www.unitischimbam.ro/?p=14693
În 1985, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat utilizarea şi în SUA a unor produse farmaceutice denumite comercial Marinol, Sativex etc. pe bază de derivaţi canabinoizi sintetici, ca agenţi farmacologici utili, cu rol analgezic.
În Manualul firmei Merck, ediţia 1987 se relevă că „utilizarea cânepei (Cannabis sativa) nu conduce la dereglări de personalitate şi disfuncţii sociale, iar interdicţiile sunt nefundamentate ştiinţific”.
La ora actuală, utilizarea în scop terapeutic a cânepei este permisă în mai multe ţări europene (Austria, Olanda, Germania, Elveţia, Belgia), Israel şi 16 state din SUA, iar numărul studiilor ştiinţifice în acest domeniu este de ordinul miilor, majoritatea elaborate în ultimii 25 de ani.
În spaţiul românesc, folosirea cânepei (Cannabis sativa) a început cu fumegaţiile pe pietre încinse, utilizarea fibrelor pentru textile, construcţii şi alte întrebuinţări (atestate de Herodot la sciţi şi traci). De asemenea, o serie de documente atestă utilizarea ei pe vremea lui Alexandru Lăpuşneanu la apoteca din Bistriţa, cultivarea de către călugării mânăstirilor din zona Iaşului din timpul lui Vasile Lupu şi folosirea domestică largă până la începutul secolului XX.
Tradiţia cultivării şi prelucrării cânepei a fost continuată în secolul XX, astfel că România s-a situat pe primul loc în Europa şi al patrulea în lume până în anul 1989. Din păcate, în anul 2010 abia mai existau câteva culturi de cânepă în România – una dintre marile greşeli făcute după 1989.
Pe meleagurile ţării noastre, totuşi, cânepă (Cannabis sativa L.) a fost cultivată din cele mai vechi timpuri ca plantă textilă, dar şi ca plantă oleaginoasă, pentru că uleiul obţinut din seminţe se folosea în alimentaţie înainte de apariţia uleiului de floarea soarelui, fiind numit şi „grăsimea care slăbeşte”.
În medicina populară românească seminţele de cânepă au fost folosite pentru uz extern (lapte obţinut din amestecarea energică a seminţelor pisate cu apă caldă) în tratarea rănilor (acţiune antibacteriană) şi, pentru uz intern, în ameliorarea durerilor reumatice, în tratarea bolilor venerice, congestiei pulmonare, vărsături, otrăvire, tuse, hemoroizi, paraziţi intestinali (limbrici).
Frunzele de cânepă erau utilizate pentru proprietăţile ei analgezice şi antispasmodice în epilepsie, gută, reumatism.
Se poate remarca că, pe teritoriul României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi seminţe şi n-a fost utilizată nici măcar accidental pentru prepararea de droguri.
Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu ştiu că există soiuri de cânepă (cu un conţinut foarte redus de THC) care pot fi extrem de utile în alimentaţie, fiind mai mult decât benefice pentru sănătatea omului, dacă sunt folosite conform recomandărilor propuse de producătorii autorizaţi.
sfarsitul partii II-a
partea a-III-a – https://www.unitischimbam.ro/?p=15230
articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/
Eugen Tomac: PSD şi PNL şi-au dat mâna împotriva românilor din Transnistria, Serbia sau Maramureşul istoric
foto – Eugen Tomac, preşedinte PMP (Florin Eşanu/Epoch Times)
articol – Loredana Diacu – Epoch Times
Deputatul Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, a criticat dur miercuri, 29 aprilie, votul majorităţii deputaţilor, prin care au respins completarea Legii cetăţeniei, astfel încât şi românii din Transnistria, Serbia sau Maramureşul istoric să poată obţine cetăţenia română.
“Tocmai aţi respins o lege prin care statul român putea acorda cetăţenia română mult mai uşor românilor din Transnistria, Serbia şi din alte state, români care nu au fost niciodată cetăţeni ai statului român, dar care îşi doresc acest lucru astăzi”, a declarat Eugen Tomac într-o intervenţie de la tribuna Camerei Deputaţilor.
Preşedintele PMP a acuzat că PSD şi PNL au conlucrat din nou în detrimentul românilor din vecinătate: “PSD şi PNL şi-au dat din nou mâna. De data asta, împotriva românilor din Transnistria, Serbia sau Maramureşul istoric. Am mai spus-o, USL trăieşte încă, inclusiv în Parlament. Era o iniţiativă legislativă foarte bună, care oferea şansa unor români să obţină cetăţenia în condiţii decente. Mi-e imposibil să înţeleg înverşunarea acestor parlamentari de a face rău românilor din imediata apropiere”, a mai declarat Eugen Tomac după votul din plenul Camerei Deputaţilor, potrivit unui comunicat de presă remis Epoch Times.
Propunerea legislativă privind completarea art. 8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată a fost respinsă cu votul a 264 de parlamentari, dintre care 128 – deputaţi PSD şi 82 – deputaţi PNL.
Intiativa legislativă viza eliminarea condiţiilor prevăzute de art.8 alin.(1) lit.a) şi d) în cazul acordării cetăţeniei române cetăţenilor străini de etnie română, care prevăd că cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei şi respectiv, d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor.
Această propunere legislativă a primit aviz negativ din partea Guvernului.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/
Dungaciu: Republica Moldova a ajuns la sfârșitul iluziilor
foto – infoprut.ro
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro
Republica Moldova a ajuns la sfârșitul iluziilor, singurele două opțiuni pe care le are sunt România sau Rusia, reiese din dezbaterea organizată de Fundația Universitară a Mării Negre.
Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), Dan Dungaciu, spune că pentru prima dată în Republica Moldova opțiunea europeană a scăzut, este într-o zonă complet dezechilibrată față de opțiunea estică, potrivit ultimului barometru al opiniei publice.
„Republica Moldova nu a luat decizii până în prezent, au luat alții decizii pentru Republica Moldova de cele mai multe ori, s-a scuzat de fiecare dată când a fost vorba să pună punctul pe i”, spune Dungaciu.
În momentul în care Republica Moldova va realiza că este în criză va avea de ales doar între România și Rusia. Integrarea europeană ține de un discurs indus de o corectitudine politică diplomatică, discurs care a devenit din ce în ce mai puțin credibil pentru cetățenii Republicii Moldova.
Înainte de integrarea europeană, Chișinăul ar trebui să fie preocupat de integrarea regiunii transnistrene. „Dacă înainte credeam că integrarea europeană va aduce după sine soluționarea conflictului transnistrean, astăzi plecăm de la ipoteza că până la integrarea europeană, trebuie să rezolvăm conflictul transnisrtean”, spune Dan Dungaciu.
articol preluat de pe http://infoprut.ro/