Erwin Albu a ajuns cu mesajul împotriva despăduririlor şi la Strasbourg. A fost evacuat de la Parlamentul European pentru că avea steguleţe româneşti
foto – romaniacurata.ro
articol – Mihaela Parghel
Erwin Albu, activistul braşovean care săptămâna trecută a adus mesajul împotriva tăierilor abuzive de păduri din România la sediul instituţiilor europene de la Luxemburg, a ajuns în acest week-end la sediul de la Strasbourg al Parlamentului European. Aici a reuşit să strecoare câteva steguleţe româneşti în interiorul instituţiei şi i-a pus în mare încurcătură pe agenţii de pază, care nu au ştiut dacă este sau nu cazul să îi permită intrarea, în curtea interioară a Parlamentului, cu stegulete româneşti şi cu tricoul cu mesajul „Save the Romanian forests”. În cele din urmă, au decis să îi arate pe unde este ieşirea, deşi acest lucru poate fi echivalent cu îngrădirea dreptului la liberă exprimare.
În ziua când românii au protestat la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Braşov, Sibiu sau Timişoara, activistul Erwin Albu a ajuns la sediul de la Strasbourg al Parlamentului European, pentru a purta şi aici, la fel ca săptămâna trecută la Luxemburg, mesajul împotriva defrişărilor din România. Mesajul afişat pe tricoul lui Erwin a creat şi aici probleme. Dacă la Luxemburg agenţii au decis din prima să îi interzică accesul în sediul PE, la Strasbourg activistul braşovean a reuşit să intre în curtea interioară a Parlamentului European, ducând cu el şi câteva steguleţe româneşti. Totul a părut în regulă până când agenţii au decis că, totuşi, vestimentaţia şi accesoriile lui Erwin Albu sunt „un protest”, care trebuie oprit.
Se pare că de această dată, ceea ce a atras atenţia, în primul au fost steguleţele româneşti, care i-au pus în încurcătură pe agenţii îndrumători de la PE. Aceştia nu au ştiut exact dacă este sau nu cazul să permită accesul cu ele, în curtea interioară a Parlamentului.
„Spre deosebire de Parlamentul European din Luxemburg, unde am fost sâmbăta trecută, aici în Franța am reușit să mă strecor pe lângă paznicii francezi foarte boemi de la bariera de la intrare. Până s-au sesizat că am ajuns în curtea interioară, eu vorbeam cu vizitatorii și făceam poze. La un moment dat, un agent îndrumător îmi observă stegulețele românești. Drept urmare am fost invitat să plec, deoarece nu ar fi voie cu…steguleț (!?). E drept, agentul respectiv nu știa o boabă de engleză, deci nici să citească mesajul de pe tricou”, a dezvăluit Erwin.
„L-am întrebat pe engleză pe un agent, apoi pe germană, de ce n-ar fi voie cu stegulețele împricinate. A dat neputincios din umeri și m-a îndrumat spre superiorii lui de la poarta principală. Acolo găsesc un agent vorbitor de germană care îmi explică frumos că habar n-are și nu înțelege de ce n-aș avea voie cu stegulețe și că pot să mă duc liniștit înapoi. Ceea ce am şi făcut. Foarte curând am observat cum se adună deja mai mulți agenți și unul mi-a explicat pe germană că n-am voie să protestez și că trebuie să îl urmez. Îl suspectez că știa să citească ce scria pe tricou și pe cartonul A2 înfoliat. (…).
Consilierii guvernului Germaniei cer abolirea banului fizic. În Danemarca până şi cardul a devenit demodat
foto - zf.ro articol - Bogdan Cojocaru
Monedele şi bancnotele sunt desuete şi nu fac decât să reducă puterea băncilor centrale, iar guvernul ar trebui să încurajeze abolirea cashului, susţine, într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel, economistul Peter Bofinger, membru al Consiliului German de Experţi Economici.
Această organizaţie este un think tank care consiliază guvernul şi parlamentul german pe teme economice.
„Cu posibilităţile tehnice actuale, monedele şi banii din hârtie au devenit un anacronism”, a spus Bofinger. Eliminarea banului fizic ar reprezenta o lovitură mortală pentru piaţa drogurilor şi pentru economia subterană şi, în plus, ar face mai uşor pentru băncile centrale să-şi aplice politicile monetare. Expertul în economie a cerut guvernului de la Berlin să promoveze la nivel internaţional abolirea cashului.
Îndemnul direct pe care îl face Bofinger aminteşte că pe tăcute în întreaga lume, dar mai ales în Europa, se duce un război contra cashului, iar dobânzile negative din multe ţări europene ajută la desfiinţarea cashului.
Ideea, susţinută de unele dintre cele mai mari bănci ale lumii, are beneficii evidente precum combaterea terorismului, a evaziunii fiscale, a pieţei negre, a spălării de bani, a falsificării banilor şi reducerea numărului de jafuri. Printre cei care au cel mai mult de câştigat dintr-o economie fără bani se numără, evident, reţelele de carduri de debit precum MasterCard şi Visa.
Însă sunt şi opozanţi. Ispita unor abuzuri este mare. O bancă poate bloca un card de debit doar, spre exemplu. pentru că nu au fost actualizate datele de pe buletin. Cât cardul este blocat, banca se foloseşte de cont, dar posesorul cardului nu are acces la bani, deci nu poate efectua nicio plată.
În Danemarca până şi cardul este demodat
Franţa, una dintre cele mai mari economii europene, va introduce în curând o lege care reduce limita plăţilor cu bani lichizi de la 3.000 de euro la 1.000 de euro. În România, firmele nu pot încasa bani în numerar de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creante, primiri deîimprumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii, decât în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei (2.250 euro) de la o persoana.
În Stockholm, vânzătorilor ambulanţi li se poate plăti cu cardul. În Copenhagen, cafeaua se poate cumpăra cu telefonul mobil. În Helsinki poţi pleca la cumpărături fără portofel. De altfel, Scandinavia este, de mult timp, economia care depinde cel mai puţin de cash, scrie The Guardian. Însă Danemarca merge şi mai departe, Camera de Comerţ recomandând ca magazinele şi furnizorii de servicii să poată refuza orice plată cu bani în numerar. Dacă este aprobată de parlament, propunerea poate deveni lege din ianuarie 2016.
“Am acceptat ceea ce comercianţii ne spun de mult timp: Folosirea cash-ului este scumpă pentru că salariaţii au nevoie de timp pentru a-l manevra, şi, de semenea, sunt şi îngrijorări legate de siguranţă. A purta cash te face vulnerabil la atacuri şi, deşi avem un nivel scăzut de infracţiuni violente în Danemarca, despre acestea ne spun angajaţii şi proprietarii de afaceri că îi îngrijorează”, a explicat Sofie Findling Andersen, reprezentant al Camerei de Comerţ.
În Danemarca, rezistenţa contra unei economii “cashless” este slabă. Cel mai mare lanţ local de supermarketuri, Dansk Supermarked, lucrează la un mecanism care să permită plata fără bani a cumpărăturilor folosind un sistem mobil de transfer de bani.
“Clienţii vor scana alimentele cu telefonul mobil, vor apăsa pe <<accept>> când s-au hotărât că vor să cumpere şi gata, pot pleca”, spune Mark Wraa-Hansen, de la Danske Bank. Costurile tranzacţiilor vor fi aceleaşi cu cele ale plăţilor cu cardul.
cititi mai mult pe http://m.zf.ro/business-international/consilierii-guvernului-germaniei-cer-abolirea-banului-fizic-in-danemarca-pana-si-cardul-a-devenit-demodat-14281602
PNL cere retrimiterea Codului Silvic la comisii şi eliminarea articolului 20, altfel va vota contra
foto preluat de pe mediafax.ro
articol – Valentina Postelnicu – Mediafax
Liberalii vor solicita retrimiterea la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis, pe Codul Silvic, pentru eliminarea articolului 20, în caz contrar urmând a vota împotriva legii, în varianta care va ajunge în plen.
”Vom solicita retrimiterea la comisii a cerererii de reexaminare pe Codul Silvic şi admiterea discutării în parte a articolul 20 şi eliminarea acestuia. PNL consideră că trebuie eliminat articolul 20 pentru că aprobarea unei legi care cuprinde un articol care permite tăierea pădurilor fără document tehnic, fără amenajament silvic, va avea ca efect un atentat la siguranţa cetăţenilor şi a comunităţilor”, a anunţat fostul ministru Lucia Varga, luni, după şedinţa conducerii PNL.
Deputatul liberal a precizat că ”în România există peste 200.00 de hectare de păduri în zone de strictă protecţie, în jurul lacurilor de acumulare, a barajele, pe pante mai mari de 30% şi că, prin amenajamentul silvic, este interzisă tăierea copacilor, aceştia având rol de protecţie în caz de viituri”.
”PNL ar putea vota Codul Silvic iniţiat de PSD numai dacă articol 20 va fi rediscutat şi eliminat în comisii, altfel, va vota împotrivă”, a arătat Lucia Varga, despre discuţia de miercuri care va avea loc în Camera Deputaţilor, când proiectul de lege ar urma să fie introdus pe ordinea de zi a plenului.
Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins, marţea trecută, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind înregistrate 35 de voturi “împotriva” cererii şi 21 “pentru”‘.
Reprezentanţii ONG privind protejarea mediului au criticat, marţi, după ce comisiile juridică, agricultură şi mediu au respins cererea de reexaminare a preşedintelui la Codului Silvic, faptul că nu au putut să-şi exprime punctele de vedere, sugerând că vor fi prezenţi în stradă pentru proteste.
Lucia Varga, fost ministru delegat pentru Ape şi Păduri, declara, după votul din comisii, că articolul 20 din Codul silvic care permite exploatarea pădurilor până la 10 hectare fără amenajament trebuie eliminat deoarece se favorizează tăierile ilegale de păduri, adăugând că PNL ar vota Codul silvic dacă este acceptat acest amendament de eliminare a acestei prevederi.
Proiectul Codului Silvic iniţiat de 25 de parlamentarilor PSD prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.
Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat.
Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 hectare şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 hectare.
Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul şeful ocolului silvic, în cazul administrării, proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/politic/pnl-cere-retrimiterea-codului-silvic-la-comisii-si-eliminarea-articolului-20-altfel-va-vota-contra-14286162
Învrăjbiţi de păduri. De 25 de ani, politicienii nu reuşesc să stopeze defrişările ilegale
articol preluat de pe stiri.tvr.ro
Începe o săptămână de foc pentru soarta pădurilor din România! Cu trei zile înainte de votul decisiv există cel puţin trei tabere care nu vor ajunge la un consens. Nici PNL nu susţine toate obiecţiile pe care preşedintele le are la actuala formă a Codului Silvic. Klaus Iohannis a negat şi dumincă că ar face lobby pentru vreo companie de profil.
PNL şi PSD susţin pragul de 30% pentru exploatări de masă lemnoasă, dar le desparte un alt articol.
Fostul ministru al Mediului, Doina Pană, iniţiator al acestui controversat Cod Silvic crede că şeful statului s-a lăsat dezinformat.
Premierul arată cu degetul către Lucia Varga, alt fost ministru, că ar susţine interesele companiei austriece de la care a pornit acum întregul scandal.
Preşedintele susţine că nu-i cunoaşte pe cei din compania Holzindustrie Schweighofer.
Klaus Iohannis mai are o singură armă de atac dacă legea se voteată miercuri pentru a doua oară în forma pe care el o contestă: Curtea Constituţională.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/