Moldova a depus cerere de aderare la UE – gest simbolic al societatii civile la EaP CSC in Riga
foto si articol – api.md
Reprezentanții societății civile din Moldova, Ucraina și Georgia au transmis oficialilor europeni cereri de aderare la Uniunea Europeană
La 21 mai 2015, în cadrul celei de-a II-a Conferințe a Societății Civile din Parteneriatul Estic, desfășurată la Riga, Letonia, reprezentanții sectorului asociativ din Moldova, Georgia și Ucraina au transmis oficialilor europeni cereri simbolice de aderare a țărilor lor la Uniunea Europeană.
Inițiativa transmiterii unui astfel de document vine în contextul în care cetățenii celor trei state își doresc o perspectivă clară și previzibilă de aderare la marea familie europeană. În condițiile în care autoritățile nu se grăbesc să depună cereri de aderare, reprezentanții societății civile au dorit să transmită un mesaj politicienilor privind caracterul ireversibil al procesului de aderare și, respectiv, să determine guvernele celor trei țări să depună cererile oficiale de aderare cât mai curând posibil.
Textul cererii simbolice de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova:
AVÂND ÎN VEDERE articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, potrivit căruia, orice stat european ce respectă valorile comune pe care se întemeiază UE, şi anume democraţia, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor ce aparțin minorităților, poate solicita să devină membru al Uniunii;
AVÂND ÎN VEDERE Acordul de parteneriat şi cooperare între Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, şi care recunosc aspirațiile europene și alegerea europeană a Republicii Moldova;
AVÂND ÎN VEDERE valorile comune şi legăturile strânse dintre părţi, stabilite în trecut prin Acordul de parteneriat şi cooperare între Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, şi care se dezvoltă în cadrul politicii europene de vecinătate şi al Parteneriatului Estic, şi recunoscând dorinţa comună a părţilor de a-şi dezvolta, a-şi consolida şi a-şi extinde în continuare relaţiile;
RECUNOSCÂND că valorile comune pe care se întemeiază UE, şi anume democraţia, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi statul de drept, constituie, de asemenea, însăşi esenţa asocierii politice şi a integrării economice prevăzute în prezentul acord;
ŢINÂND SEAMA de faptul că prezentul acord nu va aduce atingere şi va lăsa cale liberă viitoarelor evoluţii progresive în relaţiile UE-Republica Moldova;
RECUNOSCÂND că Republica Moldova, fiind o ţară europeană, are o istorie comună şi împărtăşeşte valori comune cu statele membre şi se angajează să pună în aplicare şi să promoveze aceste valori, care reprezintă o sursă de inspiraţie pentru alegerea europeană a Republicii Moldova;
RECUNOSCÂND importanţa Planului de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere UE – Moldova, contribuind astfel la integrarea economică treptată şi la aprofundarea asocierii politice;
ANGAJÂNDU-SE să consolideze respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, principiile democratice, statul de drept, precum și buna guvernare:
În numele cetățenilor Republicii Moldova ce depun eforturi pentru dezvoltarea unei țari democratice și europene, integre și libere,
Depunem această cerere de obținere de către Republica Moldova a calității de membru al Uniunii Europene.
articol preluat de pe http://api.md
(video) Întâlnirea primului-ministru Victor Ponta cu omologul său din Republica Moldova, Chiril Gaburici
foto si articol – gov.ro
Intrevederea tete-a-tete a Prim-ministrilor
Fotografie de protocol a Prim-ministrilor
Convorbiri în plenul celor două delegații
Semnarea Memorandumului
Conferinţă de presă comună a primului-ministru Victor Ponta și a omologului său din Republica Moldova, Chiril Gaburici
Chiril Gaburici: Bună ziua, stimate domnule prim-ministru, onorată asistenţă, în primul rând aş vrea în mod special să salut prezenţa domnului prim-ministru Victor Ponta chiar de sărbătoarea naţională a României, Ziua Eroilor. Vreau să reconfirm nivelul extrem de constructiv al relaţiilor care există între Republica Moldova şi România şi vă mulţumesc că aţi răspuns rapid la invitaţia care a venit din partea mea.
În cadrul întrevederii de astăzi am făcut o trecere în revistă a principalelor proiecte care sunt în derulare, precum şi a celor care urmează să fie lansate între Republica Moldova şi Guvernul de la Bucureşti. Aceste proiecte merită să susţină reformele pe care le-am stabilit drept priorităţi ale guvernului meu şi ale mele personal – este vorba despre unitatea naţională, despre supremaţia legii şi este vorba despre economia sustenabilă. În centrul acestora am plasat cetăţeanul şi interesele acestuia.
Relaţiile comercial-economice între statele noastre continuă să se dezvolte dinamic, ele fiind o prioritate pentru guvern. În anul 2014, România a devenit principalul partener comercial extern al Republicii Moldova. Exportul de produse agricole în România a înregistrat creşteri semnificative.
Prioritatea de astăzi a fost semnarea Memorandumului de înţelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică dintre Republica Moldova şi România. Odată cu aceasta, se creează premise pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică a UE. Realizarea interconexiunilor pe piaţa de gaze naturale şi energie electrică nu înseamnă renunţarea la alţi furnizori tradiţionali de gaze naturale şi energie electrică, dar asigură diversificarea acestor surse şi securitatea energetică a Republicii Moldova.
Memorandumul semnat astăzi prevede, în primul rând, prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni, până la Chişinău, pe teritoriul Republicii Moldova, şi până la Oneşti, pe teritoriul României. Pe partea de energie electrică, prevede realizarea primei interconexiuni de sud Isaccea-Vulcăneşti, Vulcăneşti-Chişinău. Ulterior urmează să fie făcut un studiu de fezabilitate pentru a începe conexiunea şi numărul doi. Considerăm acest proiect unul de importanţă strategică pentru Republica Moldova.
Am discutat astăzi şi despre agenda europeană a Republicii Moldova, contăm în continuare pe susţinerea României în implementarea Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană şi realizarea obiectivului de integrare europeană al Republicii Moldova.
Am mulţumit colegului meu pentru asistenţa financiară acordată Republicii Moldova. Ţara noastră este principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltarea acordată de România. Stimate domnule prim-ministru, îmi exprim convingerea că şi în viitor vom menţine un calendar dens de întrevederi şi consultări bilaterale. Contez pe tot suportul României şi al dumneavoastră personal în realizarea agendei bilaterale şi susţinerea Guvernului Republicii Moldova în toate iniţiativele europene. Vă mulţumesc!
Victor Ponta: Domnule prim-ministru, stimaţi colegi, stimaţi prieteni, în primul rând, mă bucur să fiu din nou la Chişinău. Am venit, ca de fiecare dată, pe de o parte pentru a reitera un lucru pe care dumneavoastră îl ştiţi foarte bine, şi anume că România rămâne cel mai hotărât susţinător şi un susţinător necondiţionat al parcursului european al Republicii Moldova, al parteneriatului nostru cu totul şi cu totul special – nu e un parteneriat strategic, ci e un parteneriat special, pentru că parteneriat strategic România are şi cu alte ţări; doar cu Moldova are un parteneriat special, care înseamnă datoria noastră de a lucra împreună pentru ca oamenii de pe ambele maluri ale Prutului să aibă o societate democratică, o societate prosperă, lucru extrem de important, şi să reuşim, guvernele celor două ţări, să asigurăm acest drum pe care şi-l doresc oamenii pe care îi reprezentăm.
În mod foarte concret, dincolo de faptul că eu am discutat cu domnul prim-ministru continuarea tuturor proiectelor pe care le-am început cu guvernul anterior, şi aici mă refer la proiectele de infrastructură în educaţie, grădiniţe, microbuze, mă refer la partea culturală şi la sprijinul pe care România îl va acorda în continuare pentru diverse aşezăminte culturale… , ceea ce am considerat – şi suntem amândoi oameni foarte pragmatici – ca fiind cel mai important lucru în anul 2015, şi anume: proiecte concrete şi realizabile pe termen scurt şi mediu privind interconectarea energetică şi privind un lucru pe care cred că orice om din Republica Moldova şi-l doreşte, şi anume să aveţi întotdeauna două surse: şi de gaze, şi de energie electrică şi s-o accesaţi pe cea care este cea mai bună, cea mai ieftină, cea mai sigură. Iar România este capabilă, are, în acest moment resursele necesare, avem creştere economică, companiile noastre din energie au avut în 2014 profituri importante şi putem să investim în Republica Moldova. Este nevoia doar ca ceea ce am discutat şi astăzi, în mod oficial am discutat în urmă cu câteva săptămâni, într-o întâlnire doar amicală, să punem în practică; din partea României există hotărârea luată la toate nivelurile politice şi există resursele necesare ca să dezvoltăm parteneriatul în zona de energie. Deci, proiecte concrete care se reflectă în viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean. Asta este obligaţia noastră ca prim-miniştri.
Vreau doar să-i urez mult succes domnului prim-ministru, are o sarcină foarte dificilă. Îmi aduc aminte, în urmă cu trei ani, începutul mandatului meu, dânsul are o situaţie şi mai grea decât mine, ca să fiu foarte sincer, sunt convins, însă, că va reuşi să facă ceea ce este bun pentru cetătenii Moldovei şi va avea, şi domnia sa, şi toţi reprezentanţii politici ai Republicii Moldova sprijinul – repet – total al României pentru că este obligaţia noastră şi este un lucru pe care-l facem nu doar cu mintea, ci şi cu inima, şi pe care trebuie să-l facem în continuare. Am discutat toate aceste proiecte. Ca între prieteni am discutat şi unele probleme pe care le avem şi vreau, înainte să mă întrebaţi dumneavoastră, vreau să spun că relaţia noastră specială înseamnă să ne protejăm cetăţenii, să le asigurăm respectarea tuturor drepturilor şi să le cerem să nu abuzeze de aceste drepturi. Aşa încât eu mi-am exprimat speranţa şi rugămintea pentru domnul prim-ministru Gaburici că toţi cetăţenii români care vin în Moldova sunt protejaţi, li se respectă drepturile şi, dacă fac ceva rău, să fie sancţionaţi de către justiţie. Justiţia, şi în România, cred că şi în Moldova, are un grad de independenţă care îi permite să ia decizii fără a se mai specula după aceea că sunt decizii administrative, că guvernele fac şi ceva rău. Cred că ştiţi cu toţii la ce mă refer, la cazul cetăţeanului român George Simion, şi sunt convins că justiţia din Moldova va da decizia corectă, pe care nu o să o conteste nimeni.
Dar 99% din lucruri sunt bune şi putem să avem 100% toate lucrurile bune, iar în ceea ce mă priveşte un obiectiv fundamental al mandatului meu de prim-ministru a fost acela de a arăta că România sprijină Moldova nu doar cu vorbe, ci, mai ales, cu fapte şi asta voi face până în ultima zi a mandatului meu de prim-ministru. Îi doresc mult succes premierului şi îmi exprim convingerea că, aşa cum am făcut în trecut, în viitor putem să facem multe lucruri concrete şi să arătăm că această relaţie specială are într-adevăr un fundament şi un conţinut important. Mulţumesc. Luăm şi întrebări sau ne-am referit noi la tot?
Chiril Gaburici: Am acoperit.
Victor Ponta: Nefiind presa de la Bucureşti, vă rog.
Reporter: O întrebare pentru ambii domni prim-miniştri. Fraza “DNA trece Prutul” este deja un slogan în Republica Moldova. Întrebarea mea este: în condiţiile în care guvernul de la Chişinău nu este susţinut de o majoritate parlamentară clară, în ce măsură reformele din sectorul justiţie demarate de guvernul Gaburici au şanse să fie puse în practică şi în ce măsură putem conta pe experienţa şi pe experţii de la Bucureşti şi, în acelaşi context, cum comentaţi furtul miliardului din cele trei bănci, de aici, din Republica Moldova şi, dacă îmi permiteţi să insist pe cazul George Simion, credeţi că este…
Victor Ponta: Aţi pus trei întrebări, nu una.
Reporter: … o decizie corectă sau nu? Vă mulţumesc.
Victor Ponta: Hai să vă răspund la toate trei. În România, primul-ministru nu are voie să vorbească despre justiţie. Eu am o altă obligaţie, dincolo de “DNA-ul care trece Prutul” din exprimarea dumneavoastră, eu am obligaţia să treacă Prutul gazul, energia electrică, autostrada, să aveţi microbuze ca în România, să aveţi grădiniţe ca în România. Aceasta este obligaţia mea ca prim-ministru şi mi-o voi exercita în continuare în egală măsură.
Al doilea lucru, eu am cerut un singur lucru legitim, ca cetăţenii români să fie protejaţi de legi, de drepturi şi, dacă – mă refer la cazul Simion – se încalcă vreo lege, să stabilească justiţia şi, când stabileşte justiţia, nu mai comentează nimeni.
Care era întrebarea din mijloc, că am uitat-o? A, România a trecut prin aceleaşi lucruri. Cred că în 1998 – 1999, cea mai mare bancă românească, la rândul său, a fost supusă unor fraude şi până la urmă a fost şi desfiinţată. Mă refer la Bancorex. Sunteţi mult prea tânără să vă aduceţi aminte. Chiar şi eu eram foarte tânăr atunci, deci, învăţăm împreună din greşeli şi sunt absolut convins, pe de o parte, sigur, cei vinovaţi să răspundă, dar nu este treaba guvernelor să vorbească despre asta, este justiţia care decide. Care este treaba guvernelor? Este să facă curat şi să ia decizii dureroase – şi când am spus că are o sarcină mai grea decât a mea domnul Gaburici tocmai la asta mă refeream, la faptul că guvernele întotdeauna vin să repare ceea ce au stricat alţii. V-am răspuns la toate trei?
Chiril Gaburici: Da, o să răspund şi eu pe scurt. Deci, despre DNA, ştiţi că suntem în strânsă comunicare şi am suportul şi domnului prim-ministru şi, acum ceva săptămâni în urmă, am discutat şi la acest capitol. Avem schimburi de informaţii, schimburi de e-mail-uri cu domnii de la DNA. Îi aşteptăm în curând să vină la Chişinău, deci este un proces iniţiat, care nu poate să se oprească sau să se întoarcă înapoi, deci noi suntem bine determinaţi şi ştim ce vrem să facem.
Ce ţine de cazul Simion, domnul prim-ministru are promisiunea mea că noi vom analiza şi vom vedea ce putem să facem, dar adevărul este că, da, justiţia trebuie să ia decizia finală în acest caz.
Poziţia mea faţă de miliarde este foarte simplă. Dumneavoastră cunoaşteţi că eu îmi doresc foarte mult să găsim banii, să îi aducem acasă şi vreau cei care se fac vinovaţi să fie pedepsiţi. Vă mulţumim.
Victor Ponta: Vă mulţumim. O zi bună!
Declarații susținute de primul-ministru Victor Ponta și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu
articol preluat de pe http://gov.ro/ro
(Cornelia Gaie) Inițiativă de interzicere a folosirii animalelor sălbatice la circ în România
foto – green-report.ro
articol – Cornelia Gaie – green-report.ro
Propunerea legislativă privind interdicţia folosirii animalelor sălbatice în spectacolele de la circ a ajuns săptămâna aceasta la Comisia Juridică. Comisia a respins propunerea pentru Raport negativ, venită din partea Senatului. Dacă proiectul legislativ va intra în vigoare, circurile vor avea la dispoziţie trei ani de tranziţie, în care să îşi poată încheia spectacolele în curs de desfăşurare.
Deputatul independent Remus Cernea a propus în Parlament un proiect legislativ care prevede interzicerea folosirii animalelor sălbatice la circ și relocarea celor deja existente la circuri în rezervații, prin modificarea articolelor 17 şi 25 din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor.
Modificarea legii e gândită aşa încât să fie rezonabilă. E prevăzută o perioadă de tranziţie care să dea timp circului de stat Globus să rezolve problema animalelor aflate acolo şi să permită circurilor ambulante care au deja contracte în derulare să îşi încheie spectacolele. Conform discuţiilor din Parlament, această perioadă ar fi, probabil, de trei ani.
Deputatul spune că mai mulţi colegi de la diverse partide s-au arătat interesaţi să susţină proiectul. La Comisia pentru Mediu din Senat, propunerea a primit vot majoritar favorabil proiectului: cinci voturi pentru şi două abţineri; la Comisia pentru Agricultură din Senat, însă, au fost patru voturi împotrivă, două voturi pentru şi o abţinere. Raportul a fost, astfel, de şapte la opt, adică ar mai fi fost nevoie de un vot ca propunerea să aibă raport favorabil la Senat.
„Cu toate că legea a intrat cu raport de respingere la Senat, cu toate că liderii de grup au indicat semnul de respingere pentru lege, au fost 41 de voturi în sprijinul legii şi 71 împotrivă. Aşadat 41 de senatori au votat pentru lege, deşi indicaţia de vot era pentru respingerea ei”, spune Remus Cernea, încurajat de aceste cifre.
Propunerea de raport negativ asupra proiectului de modificare a legii a fost respinsă de Comisia Juridică, iar săptămâna viitoare va avea loc o şedinţă comună a Comisiei Juridice şi a celei pentru Agricultură, ca să se pună de-acord asupra acestui raport.
Remus Cernea consideră că pe măsură ce societăţile noastre se civilizează, apare pe o scară tot mai largă conştiinţa faptului că animalele sunt exploatate uneori cu cruzime, o modalitate fiind folosirea lor în spectacolele. În Uniunea Europeană, de exemplu, sunt deja 14 ţări care au adoptat legislaţii parţiale sau totale de interdicţie a utilizării animalelor sălbatice în circuri. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care a propus modificarea legii protecţiei animalelor în România.
Acesta crede că voturile împotrivă modificării legii vin în continuarea unei mentalităţi mai conservatoare. Unii dintre colegii lui sunt îngrijoraţi că dacă nu vor mai fi animale sălbatice la circ, copiii nu vor mai avea unde să le vadă. Alţii spun că animalele nu sunt chinuite la circ, nu sunt torturate, ci acele numere sunt realizate pe baza prieteniei dintre om şi animal, mai spune deputatul.
“Problema este că un spectacol de circ nu e un spectacol educativ şi nici un spectacol de divertisment autentic, pentru că se bazează pe suferinţă, pe cruzime. Pentru a învăţa acele numere de circ, animalele sălbatice sunt înfometate, sunt bătute, uneori se folosesc electroşocuri, sunt chinuite în diverse alte moduri. Internetul este plin de imagini şi de filmări cu animale chinuite la circ. Vă daţi seama că nu este deloc uşor să convingi un tigru să treacă printr-un cerc de foc; nu este deloc uşor să convingi nişte lei, care-s nişte făpturi atât de maiestuoase să se supună unui dresor care îi coordonează cu un bici. Aşadar, această suferinţă face din spectacolele de circ nişte spectacole profund imorale, care nu au ce să caute într-o societate civilizată. Poate că unii copii nu înţeleg suferinţa din spatele unui spectacol de circ, deşi tot mai mulţi copii înţeleg asta. Însă adulţii nu au nicio scuză, adulţii trebuie să fie conştienţi că în spatele spectacolului de circ, aşa zis de divertisment, stă foarte foarte multă suferinţă”, a explicat Remus Cernea.
Vier Pfoten, organizaţie internaţională pentru protecţia animalelor, derulează o campanie care adresează aceeaşi problemă a exploatării animalelor sălbatice în circuri. Campania se numeşte “Stop it! Fără animale sălbatice în circuri!“ şi organizaţia a strâns până acum aproape 8.000 de semnături, fizic şi electronic, pentru susţinerea iniţiativei.
“Este important ca oamenii să ştie că circurile nu îndeplinesc cele mai elementare condiţii de ţinere, închiderea animalelor sălbatice în circuri având efecte grave asupra sănătăţii şi comportamentului lor. Multe animale suferă de tulburări grave de comportament, au o sănătate precară, sunt subnutrite şi, de cele mai multe ori, nu sunt corect sau deloc îngrijite dacă se îmbolnăvesc. Toate acestea din lipsa banilor sau a experienţei necesare. În cazul circurilor ambulante, care călătoresc dintr-un loc într-altul, animalele suferă mult şi din cauza stresului. Având în vedere că transportul se face de obicei pe distanţe lungi, animalele îşi petrec mare parte din viaţa lor în spaţii improprii necesităţilor speciei lor”, a declarat Veronica Tulpan, coordonator de programe naţionale la VIER PFOTEN România, pentru Green Report.
Membrii organizaţiei Vier Pfoten salută iniţiativa deputatului Remus Cernea şi consideră că e importantă perioada de graţie prevăzută în proiectul de lege, aşa încât autorităţile să aibă suficient timp să implementeze corect modificările legislative. Ei îşi doresc ca din momentul adoptării legii, să nu mai fie permis pe teritoriul României accesul circurilor ambulante, iar animalele sălbatice care se află în Circul Globus să fie relocate în spaţii adecvate nevoilor lor, mai spune Veronica Tulpan.
Potrivit concluziei unui studiu științific realizat în 2009 de Universitatea din Bristol, circul este din toate punctele de vedere un mediu ostil animalelor, care suferă traume fizice și psihice de pe urma tratamentului din captivitate și a numerelor de dresaj. Din cauza maltratărilor, multe dintre aceste animale plătesc cu viața.
articol preluat de pe http://www.green-report.ro