(video) Directivă nouă a PE: Ţările membre UE, obligate să divulge tranzacţiile suspecte
articol – stiri.tvr.ro
Parlamentul European a adoptat o nouă Directivă împotriva spălării banilor, prin care băncile, auditorii, avocaţii sau agenţii imobiliari sunt obligaţi să raporteze tranzacţii suspecte efectuate de clienţii lor. Această a patra Directivă îşi propune să extindă aria de instrumente cu care autorităţile să îi poată identifica şi trage la răspundere pe cei care îşi ascund banii iliciţi în paradisuri fiscale. O corespondenţă de la Strasbourg de la Lucian Pîrvoiu.
Nouă directivă împotriva spălării banilor obligă în premieră statele membre ale Uniunii Europene să ţină nişte registre cu identitatea reală a beneficiarilor unor conturi sau societăţi. Asta înseamnă că, de-acum încolo, metoda spălării banilor prin intermediul unor off-shore-uri va fi greu de aplicat sau aproape imposibil de pus în practică.
Registrele respective, disponibile în toate cele 28 de ţări membre ale Uniunii, vor putea fi consultate în baza interesului legitim de către organizaţii neguvernamentale sau jurnalişti de investigaţie, în cazul suspiciunii unor cazuri de corupţie sau finanţare a terorismului internaţional.
Thimothy Kirkhope, raportor PE: “Posibilitatea de a urmări traseul banilor şi de a recupera prejudiciul este importantă, aşa cum este important şi spaţiul în care astfel de infractori pot opera. Sper ca această directivă să ajute autorităţile atât la diminuarea acestui spaţiu de manevră, cât şi la găsirea banilor”.
Eurodeputaţii au aprobat totodată şi un regulament privind “transferul fondurilor”, care are ca scop îmbunătăţirea urmăririi celor care efectuează şi care primesc plăţi şi au clarificat regulile pe care trebuie să le respecte persoanele predispuse la fraudă.
Monica Macovei, europarlamentar: “Se înăspreşte regimul persoanelor expuse politic. E vorba de toate persoanele care au funcţii de conducere, preşedinte, premier, europarlamentar, care, de câte ori se vor duce la bancă vor semna o declaraţie de persoane expuse politic pentru că sunt predispuse la comiterea de fraude, fiindcă au pe mână mulţi bani şi putere”.
Statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune Directiva privind combaterea spălării banilor în legislaţiile naţionale.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/
Fostul primar Cristian Poteraş, condamnat la opt ani de închisoare cu executare în dosarul de abuz în serviciu. El s-a predat la Poliţia Capitalei, urmând să fie dus la Rahova
foto – click.ro
articol – Otilia Ciocan – mediafax.ro
Fostul edil al sectorului 6 Cristian Poteraş a fost condamnat la opt ani de închisoare, în dosarul de abuz în serviciu privind eliberarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti, după ce Judecătoria Sectorului 6 l-a achitat.
Fostul edil al Sectorului 6 Cristian Poteraş, condamnat vineri definitiv la opt ani de închisoare, s-a predat la Poliţia Capitalei, urmând să fie dus la Penitenciarul Rahova, unde va sta în carantină 21 de zile, după care îi vor fi stabilite regimul şi locul de detenţie.
Poteraş s-a predat cu puţin timp în urmă la Poliţie, urmând să fie încarcerat la Rahova, potrivit unor surse judiciare.
Conform procedurii, fostul primar va petrece la Rahova cele 21 de zile de carantină, urmând ca după aceea o comisie din cadrul Administraţiei Penitenciarelor să îi stabilească regimul de detenţie şi locul unde îşi va ispăşi restul din pedeapsă.
Cristian Poteraş a fost condamnat, vineri, la opt ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată.
Potrivit aceleiaşi sentinţe, fostului edil i-au fost interzise mai multe drepturi pe o o perioadă de cinci ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şi şase funcţionari publici. Astfel, Gheorghe Florică, Petre Boncea şi Dumitru Vultur au primit câte cinci ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă calificată şi continuată, Daniel Moise a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, iar Cristina Popescu şi Dorina Piftor au primit câtre trei ani, pedeapsă ce a fost suspendată pe durata unui termen de încercare de şapte ani.
Curtea de Apel Bucureşti a decis şi desfiinţarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane, emise de fostul edil.
Aceeaşi instanţă a dispus şi confiscarea mai multor sume de bani. Este vorba despre 20 de milioane de euro de la Marian Jean Căpăţînă, ceea ce reprezintă preţul obţinut din vânzarea a două terenuri din Sectorul 6 al Capitalei, de 16.831, respectiv 3.053 metri pătraţi.
De la Ion Nicolae Berendea, instanţa a dispus confiscarea sumei de 810.000 de euro, ceea ce reprezintă preţul obţinut din vânzarea unui teren de peste o mie de metri pătraţi, amplasat în acelaşi sector.
“În baza art. 404 alin. 4 lit.c raportat la art.249 C. proc. pen. dispune luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, în vederea confiscării speciale, asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând intimaţilor: – Căpăţînă Marian Jean (Capatina Marco Jean), până la concurenţa sumei de 19.900.000 Euro; – Berendea Nicolae Ion, până la concurenţa sumei de 810.000 Euro”, conform deciziei judecătorilor.
Sentinţa de vineri a Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, Cristian Poteraş şi ceilalţi funcţionari care au primit pedepse cu executare, urmând să fie încarceraţi.
În primă instaţă, fostul primar al sectorului 6 a fost achitat, în 10 aprilie 2014, de Judecătoria Sectorului 6. Alături de Poteraş, au fost achitaţi şi ceilalţi inculpaţi din dosar.
Curtea Constituțională a Italiei: căsătoria nu poate exista decât între persoane de sex diferit, dar uniunile civile pot exista în măsura în care sunt legiferate
foto si articol – culturavietii.ro
Chemată să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea unei dispoziţii de lege (art. 2 şi 4 din Legea nr. 164/1982) relativă la încetarea de drept a efectelor căsătoriei în momentul schimbării sexului unuia dintre soţi, Curtea Constituţională italiană, prin decizia nr. 170/11.06.2014, a denunţat vidul legislativ din domeniul reglementării relațiilor de cuplu dintre persoanele de acelaşi sex, dar a stabilit și că prevederile constituționale limitează căsătoria la soți de sexe diferite, citim într-un material publicat în Pandectele Române nr. 3/2015.
Confirmând competența exclusivă a Parlamentului în ce priveşte definirea măsurilor legislative de ocrotire şi recunoaștere a relațiilor de cuplu dintre persoane de acelaşi sex, Curtea afirmă necesitatea de o conferi o formă legală drepturilor şi obligaţiilor cuplurilor homosexuale ca decurgând direct din art. 2 al Constituţiei Italiei, care dispune că „Republica trebuie să recunoască şi să garanteze drepturile fundamentale ale omului în cadrul oricărei structuri sociale”.
În același timp, Curtea apreciază că nu este în măsură să procedeze la corectarea textului legislativ atacat (care impune desfacerea de drept a căsătoriei) pentru a-l conforma legii fundamentale, deoarece o asemenea corectură ar implica naşterea unui raport marital între persoane de acelaşi sex, lucru interzis de art. 29 din Constituţie.
În concluzie, instanţa constituţională italiană a constatat neconstituționalitatea art. 2 şi 4 din Legea nr. 164/1982 și sugerează totodată introducerea de către legiuitor a unui regim de uniune civilă, ca alternativă la căsătorie, pentru a oferi partenerilor o ocrotire legală corespunzătoare.
Interesant este că în Constituția Republicii Italiene nu se face referire explicită la sexul soților; există însă cuvântul „naturală” care a fost interpretat de judecători în sensul interpretării termenului căsătorie ca referindu-se limitativ la bărbat și femeie:
Art. 29 (1) La Repubblica riconosce i diritti della famiglia come società naturale fondata sul matrimonio.
articol preluat de pe http://www.culturavietii.ro